DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

hãiri/hãire

hãiri/hãire (hã-í-ri) sf hãiri (hã-íri) – hãrii, hãirusiri, prucuchii, tihi, ufelii, amintatic, etc.;
(expr: am hãirea-a pangului = nu prucupsescu, nu-am tihi, nu ved hãiri)
{ro: folos, profit}
{fr: profit; bonheur, fortune}
{en: profit, good luck, fortune}
ex: hãiri s-nu-ai (prucuchii s-nu vedz) pute; cãlca lucru cu hãiri (fãtsea lucru cu ufelii); mãndzrã cu hãiri (cu tihi); nu lã vidzu hãirea (nu vidzu prucuchii di pi urma-a lor); omlu nu veadi hãiri (fatsi prucuchii) di lucru furat; s-lja hãirea (s-lja tihea); multsã-lj vidzurã hãirea; nu-am hãiri di tini; avem vidzutã multã hãiri di la oaminjlji aeshti; cu hãiri s-vã hibã; nu lu-ari ti hãiri ficiorlu

§ hãrii/hãrie (hã-rí-i) sf hãrii (hã-ríĭ) – (unã cu hãiri)
ex: nu-nj fu di hãrii; spãstrea-l, poati s-tsã hibã di hãrii

§ hãirusescu (hã-i-ru-sés-cu) (mi) vb IV hãirusii (hã-i-ru-síĭ), hãiruseam (hã-i-ru-seámŭ), hãirusitã (hã-i-ru-sí-tã), hãirusiri/hãirusire (hã-i-ru-sí-ri) – am (fac, ved) hãiri; prucupsescu, amintu, nchirdãsescu, etc.
{ro: profita}
{fr: avoir du profit, du bonheur, de la fortune}
{en: profit}
ex: hãirusim (featsim hãiri) sh-noi di hãirusirea (hãirea) a ta

§ hãirusit (hã-i-ru-sítŭ) adg hãirusitã (hã-i-ru-sí-tã), hãirusits (hã-i-ru-sítsĭ), hãirusiti/hãirusite (hã-i-ru-sí-ti) – tsi ari faptã hãiri; prucupsit, amintat, nchirdãsit, etc.
{ro: profitat}
{fr: qui a eu du profit, du bonheur, de la fortune}
{en: profited}

§ hãirusiri/hãirusire (hã-i-ru-sí-ri) sf hãirusiri (hã-i-ru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva veadi hãiri di la un lucru; prucupsiri, amintari, nchirdãsiri, etc.

§ hãirlãtcu (hã-ir-lắt-cu) adg hãirlãtcã (hã-ir-lắt-cã), hãirlãttsi (hã-ir-lắt-tsi), hãirlãttsi/hãirlãttse (hã-ir-lắt-tsi) – tsi adutsi tihi; tsi easti lugursit ca semnu bun; hãirlãtic, agurliu, ugurliu, uguri
{ro: norocos}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mprostu1

mprostu1 (mprós-tu) adg mproastã (mprŭás-tã), mproshtsã (mprósh-tsã) shi mproshti (mprósh-ti), mproasti/mproaste (mprŭás-ti) – (omlu) tsi nu shadi mpadi (pi scamnu i culcat) ma sta ndreptu sh-pri cicioari; (lucru) tsi sta ndreptu ca omlu tsi sta n cicioari; ãmprostu, n cicioari; (fig:
1: (om) mprostu = (om) aplo, ageamit, prostu; expr:
2: oauã mproasti = oauã fapti tu tigani (tu apã i grãsimi) cu gãlbinushlu moali tsi-armãni ntreg, neaspartu sh-albushlu ncljigat deavãrliga;
3: nj-apir mprostu = nu durnjii tutã noaptã, nu shidzui mpadi, shidzui di lucrai sh-ashi mi-acãtsã hãryia;
4: va ti beau mprostu = va ti-arãd, va ti aspargu, va ti vatãm;
5: nu-armasi cheatrã pristi cheatrã mproastã = easti tut surpat, survuljusit, azvãrnuit;
6: mi scol mprostu dinintea-a unui = lj-aspun multã tinjii; l-tinjisescu multu;
7: doarmi (di) mprostu = (i) doarmi pi cicioari; (ii) lj-easti multu somnu, cã nu-ari durnjitã di multu chiro)
{ro: în picioari, drept}
{fr: debout, droit}
{en: standing, straight}
ex: mprostu (ndreptu, pi cicioari) ti-alãsãm; om mprostu (ndreptu, pri cicioari); si-ts shadã mproshti (pri cicioari) tuts anghiljlji; ti videai prit nãsã, cu di-ayia s-tsãnea mproastã! (pri cicioari); nu-armasi cheatrã pristi cheatrã mproastã
(expr: easti tut surpatã); s-mãrmurisi di mprostu (ashi cum sta pi cicioari); shidea mproastã (pi cicioari, ndreaptã) unã nveastã; bãgã doauã dedz shi mproasti; di mprostu doarmi, ca palju-cal; di mproasti (di cum shed pi cicioari) s-tuchescu; dzua tutã pri cicior, sh-noaptea nj-apir mproastã
(expr: nu-nj dormu tutã noaptea, lucredz); shidzui mprostu (pi cicioari) dauã dzãli; scoalã-ti mprostu
(expr: aspuni-lj tinjii) cãndu treatsi un aush; oauã mproasti
(expr: oauã tu tigani cu gãlbinuslu neaspartu sh-albushlu ncljigat deavãrliga), s-nu ti saturi!; l-bag mprostu (sã sta ndreptu, nsus), ma cadi; bufa di ursã, frate, s-ti-aflã aoa, va ti bea di mprostu
(expr: va ti mãcã), cã-lj cãlcash loclu

§ ãmprostu (ãm-prós-tu) adg ãmproastã (ãm-prŭás-tã), ãmproshtsã (ãm-prósh-tsã) shi ãmproshti (ãm-prósh-ti), ãmproasti/ãmproaste (ãm-prŭás-ti) – (unã cu mprostu)
ex: hãngilu arsãri ãmprostu (pri cicioari); nã njilji di tiniri, tuts ãmproshtsã (ndreptsã, pri cicioari); nj-apir ãmproastã
(expr: mi-acãtsã hãryia dupã unã noapti nidurnjitã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

nturturedz

nturturedz (ntur-tu-rédzŭ) vb I nturturai (ntur-tu-ráĭ), nturturam (ntur-tu-rámŭ), nturturatã (ntur-tu-rá-tã), nturturari/nturturare (ntur-tu-rá-ri) – mi vindic sh-mi fac diznou sãnãtos; mi mprustedz (di slab i lãndzit tsi earam); prucupsescu sh-lucrili nj-si duc ambar; nturtãredz, mprustedz, nsãnedz, nsãnãtushescu, nsãnãtu-shedz, prucupsescu, etc.
{ro: întrema, însănătoşi, progresa}
{fr: se remettre; reprende des forces, prendre de la consistance, recouvrer sa santé; progresser}
{en: get on one’s feet, heal, progress}
ex: nu nturturãm (nu featsim prucuchii, nu lji nsãnãm, mprustãm) vituljlji di-un an

§ nturturat (ntur-tu-rátŭ) adg nturturatã (ntur-tu-rá-tã), nturturats (ntur-tu-rátsĭ), nturturati/nturturate (ntur-tu-rá-ti) – tsi easti vindicat shi mprustat (dupã lãngoarea tsi u-avu); tsi s-prucupsi cã lucrili-lj si dusirã ambar; nturtãrat, mprustat, nsãnat, nsãnãtushit, nsãnãtushat, prucupsit, etc.
{ro: întremat, însănătoşit, progresat}
{fr: remis; qui a repris ses forces, qui a pris de la consistance, qui a progressé; lutté, accouplé (en parlant des moutons)}
{en: who got on one’s feet, healed, progressed}

§ nturturari/nturturare (ntur-tu-rá-ri) sf nturturãri (ntur-tu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nturtureadzã; nturtãrari, mprustari, nsãnari, nsãnãtushiri, nsãnãtushari, prucupsiri, etc.
{ro: acţiunea de a (se) întrema, de a (se) însănătoşi, de a progresa}
{fr: action de se remettre; de reprende des forces, de prendre de la consistance, de recouvrer sa santé, de progresser; de lutter, de s’accoupler (en parlant des moutons)}
{en: action of getting on one’s feet, of healing, of progressing}

§ nturtãredz (ntur-tã-rédzŭ) vb I nturtãrai (ntur-tã-ráĭ), nturtãram (ntur-tã-rámŭ), nturtãratã (ntur-tã-rá-tã), nturtãrari/nturtãrare (ntur-tã-rá-ri) – (unã cu nturturedz)
ex: atsel njic nu nturtãreadzã (si mprusteadzã)

§ nturtãrat (ntur-tã-rátŭ) adg nturtãratã (ntur-tã-rá-tã), nturtãrats (ntur-tã-rátsĭ), nturtãrati/nturtãrate (ntur-tã-rá-ti) – (unã cu nturturat)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pangu

pangu (pán-gu) sm pandzi (pán-dzi) – turlii di insecti (yets, rimi) cu optu cicioari lundzi sh-pãnticã ntreagã (nidispãrtsãtã tu neali ca alti insecti) tsi s-hrãneashti cu sãndzili suptu di la alti insecte njits acãtsati tu-unã pãndzinã suptsãri tsãsutã di nãsã prit locuri ma-ascumti; paingu, paeangu, maramangã, merimangã, mirimangã, merimagã, mirumagã; (fig:
1: pangu = pãndzã faptã di pangu, pãndzinã; expr:
2: am hãirea-a pangului = nu prucupsescu, nu-am tihi, nu ved hãiri)
{ro: păianjen}
{fr: araignée}
{en: spider}
ex: taha pangul (maramanga) easti suflitlu-a vãrnui; s-umplu casa di pandzi; pangul fatsi pãndzã; tsã si pãrea, cã nu-i di mãnã, ma pãndzã di pangu; nã fustani minutã ca pãndza di pangu; lja pangul (fig: pãndzina) atsel dit chioshi; hãirea-a pamgului s-ai
(expr: s-nu prucupseshti); vidzu hãirea-a pangului
(expr: nu prucupsi)

§ paingu (pá-in-gu) sm paindzi (pá-in-dzi) – (unã cu pangu)

§ paeangu (pá-ĭan-gu) sm paeandzi (pá-ĭan-dzi) – (unã cu pangu)

§ pãndzinã (pãn-dzí-nã) sf pãndzinj (pãn-dzínjĭ) – pãndzã adratã di pangu; canã;
(expr: ocljilj nj-acãtsarã pãndzinã = ved ca prit unã pãndzã; nu para ved ghini; ocljilj ãnj suntu mintits, tulburats)
{ro: păienjeniş}
{fr: toile d’araignée}
{en: spider’s web}
ex: curã pãndzina dit cohi di tãvani aspindzurã unã pãndzinã (canã)

§ pãnjisescu2 (pã-nji-sés-cu) vb IV pãnjisii (pã-nji-síĭ), pãnjiseam (pã-nji-seámŭ), pãnjisitã (pã-nji-sí-tã), pãnjisi-ri/pãnjisire (pã-nji-sí-ri) – nu para ved ghini cã ocljilj nj-acãtsarã ca unã soi di pãndzinã dininti; ved ca prit unã negurã; nji sã zãvunsescu ocljilj ca di-unã pãndzinã; pãngusescu
{ro: împăienjeni (ochii)}
{fr: voiler les yeux}
{en: grow hazy (eyes)}
ex: nj-si pãnjisirã ocljilj; tsã-l pãnjisea (tsã loa videarea, ti urghea), di nyilciri tsi-lj fãtsea fatsa

§ pãnjisit2 (pã-nji-sítŭ) adg pãnjisitã (pã-nji-sí-tã), pãnjisits (pã-nji-sítsĭ), pãnjisiti/pãnjisite (pã-nji-sí-ti) – tsi veadi ca prit unã negurã cã ocljilj lj-acãtsarã ca unã pãndzinã dininti; pãngusit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

prod

prod (pródhŭ) sn produri (pró-dhurĭ) – alãxirea (creashtirea) a unui lucru cãtrã ma ghini (ma mari, etc.); nidzearea nãinti di la unã catastasi ma veaclji a unui lucru la unã catastasi ma nauã (ma bunã)
{ro: progres}
{fr: progrès}
{en: progress}

§ prood (pró-odhŭ) sn prooduri (pró-o-dhurĭ) – (unã cu prod)

§ prudipsescu (pru-dip-sés-cu) vb IV prudipsii (pru-dip-síĭ), prudipseam (pru-dip-seámŭ), prudipsitã (pru-dip-sí-tã), prudipsiri/prudipsire (pru-dip-sí-ri) – crescu shi prucupsescu cu chirolu; mi-alãxescu (crescu) dit unã catastasi ma veaclji (ma putsãn bunã, ma njicã, ma oarfãnã, etc.) tu-unã altã catastasi ma nauã (ma bunã, ma mari, ma avutã, etc.); neg cãtrã nãinti ti ma mbar sh-ma bun
{ro: progresa, înainta}
{fr: progresser, avancer, cheminer, profiter}
{en: progress, advance, thrive, grow}

§ prudipsit (pru-dip-sítŭ) adg prudipsitã (pru-dip-sí-tã), prudipsits (pru-dip-sítsĭ), prudipsi-ti/prudipsite (pru-dip-sí-ti) – cari creashti shi prucupseashti cu chirolu; tsi ari criscutã dit unã catastasi ma putsãn bunã tu altã ma bunã; tsi-lj s-ari dusã lucrul ambar cu chirolu shi s-ari alãxitã trã ma ghini (ma mari, ma avut, etc.)
{ro: progresat, înaintat}
{fr: progressé, avancé, cheminé, profité}
{en: progressed, advanced, thrived, grown}

§ prudipsiri/prudipsire (pru-dip-sí-ri) sf prudipsiri (pru-dip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva prudipseashti, creashti trã ma ghini (ma mari, ma avut, etc.)
{ro: acţiunea de a progresa, de a înainta; progresare, înaintare}
{fr: action de progresser, d’avancer, de cheminer, de profiter}
{en: action of progressing, of advancing, of thriving, of growing}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

prucuchii/prucuchie

prucuchii/prucuchie (pru-cu-chí-i) sf prucuchii (pru-cu-chíĭ) – amintaticlu shi avearea tsi u fatsi un cãndu lucreadzã; nvitsarea di carti (tsi u-amintã un tsi s-dutsi la sculii); amintatic, nchirdãsiri, chilipuri, catandasi, cãtãndii, avutsãlji, nvitsãturã;
(expr: nu vidzu prucuchii di oclji, va s-veadã di sufrãntseali? = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi caftã s-veadã prucuchii di la lucrili tsi nu-ahãrzescu tsiva, fãrã simasii, cãndu lucrili tsi dealihea ahãrzescu nu pot s-lu-agiutã)
{ro: pricopseală, progres; educaţie}
{fr: profit; progrés; instruction}
{en: profit; progress; education}
ex: om fãrã prucuchii (fãrã avutsãlji, fãrã carti, tsi nu featsi mari lucru tu banã); nu veadi mari prucuchii la hilj-su; tsi lai prucuchii easti aestã; avinarea nu-ari vãrã prucuchii (amintatic); sh-aclo, vãrã prucuchii (amintatic, avutsãlji) mari nu-adrã; lucrã cãt lucrã crishtinlu, ma prucuchii (aveari) mari nu-adrã

§ prucupsescu (pru-cup-sés-cu) (mi) vb IV prucupsii (pru-cup-síĭ), prucupseam (pru-cup-seámŭ), prucupsitã (pru-cup-sí-tã), prucupsiri/prucupsire (pru-cup-sí-ri) – nj-si dutsi ghini lucrul sh-fac aveari; tu lucrul tsi-l fac am multã hãiri; mi duc la sculii shi nvets carti multã; pricupsescu, purcupsescu, amintu, nchirdãsescu
{ro: pricopsi}
{fr: faire fortune, (s‘)enrichir, bien éduquer}
{en: become rich, get a good education}
ex: ca alghina al Giuvara s-nji prucupseshti (s-agiundzi avut sh-hãrios); lu lo cu nãs sh-lu prucupsi; cu-aestã zãnati prucupsi (featsi aveari); nu mi prucupsescu (nu va ved hãiri) aoa

§ prucupsit (pru-cup-sítŭ) adg prucupsitã (pru-cup-sí-tã), prucupsits (pru-cup-sítsĭ), prucupsiti/prucupsite (pru-cup-sí-ti) – tsi-agiumsi avut; tsi ari faptã hãiri; pricupsit, purcupsit, amintat, nchirdãsit
{ro: pricopsit, bogat}
{fr: riche; en bon condition; assidu, appliqué, instruit}
{en: rich; in good condition; hard working, diligent, educated}
ex: voi s-ti ved prucupsit (avut, agiumtu ghini); ari ficiorlji tuts prucupsits (ndreptsã cu casã shi banã bunã); vidzu cãt prucupsit easti dzinir-su

§ prucupsi-ri/prucupsire (pru-cup-sí-ri) sf prucupsiri (pru-cup-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva prucupseashti (fatsi hãiri); pricupsescu, purcupsescu, amintu, nchirdãsescu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn