DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

andornic

andornic (an-dór-nicŭ) adg andornicã (an-dór-ni-cã), andornits (an-dór-nitsĭ), andornitsi/andornitse (an-dór-ni-tsi) – cari alagã prit lumi (multi ori singur) sh-fatsi di tuti tra s-poatã s-bãneadzã; cari bãneadzã ahoryea di dunjai shi nu para va si s-ameasticã tu bana-a lor; tsi easti anapud shi sh-alãxeashti greu mintea; ndornic, tornic, manoleac, singuratic, napran, pruclet
{ro: răzleţ, aventurier}
{fr: aventureux, celui qui s’éloigne, déreglé, traînard; enragé}
{en: adventurous, solitary, drifter, reckless}
ex: lup andornic (manoleac tsi alagã singur dupã mpradã); oai andornicã (tsi s-disparti di cupii sh-alagã singurã); fudzea ca andornic di fricã

§ ndornic (ndór-nicŭ) adg ndornicã (ndór-ni-cã), ndornits (ndór-nitsĭ), ndorni-tsi/ndornitse (ndór-ni-tsi) – (unã cu andornic)
ex: acãtsã sã suflã prit nãri shi s-alagã ca ndornic s-lj-agiungã; alagã nãsã ca unã ndornicã

§ ntornic (ntór-nicŭ) adg ntornicã (ntór-ni-cã), ntornits (ntór-nitsĭ), ntornitsi/ntornitse (ntór-ni-tsi) – (unã cu andornic)

§ tornic (tór-nicŭ) adg tornicã (tór-ni-cã), tornits (tór-nitsĭ), tornitsi/tornitse (tór-ni-tsi) – (unã cu andornic)

§ ciornic (cĭór-nicŭ) adg ciornicã (cĭór-ni-cã), ciornits (cĭór-nitsĭ), ciornitsi/cior-nitse (cĭór-ni-tsi) – (unã cu andornic)
ex: oai ciornicã (anapudã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

crinã1

crinã1 (crí-nã) sf crini/crine (crí-ni) – vas cu cari s-misurã grãnili; acrinã, alcechi, stamboli, tãgari, cutlã, shinic, usmac, cuveali, cuveli, cuvelji;
(expr: cap di crinã = cap di mulari (di tãgari, di grij, di shinic, etc.), om tsi sh-alãxeashti greu mintea, cãpos, napran, cap gros, pruclet, etc.)
{ro: baniţă}
{fr: boisseau}
{en: bushel}
ex: unã crinã di fãrinã; unã crinã cu shishi mplini di yin; tsi cap di crinã
(expr: cap gros) ari!

§ cãrinã1 (cã-rí-nã) sf cãrini/cãrine (cã-rí-ni) – (unã cu crinã1)

§ acrinã (a-crí-nã) sf acrini/acrine (a-crí-ni) – (unã cu crinã1)

§ cuveali/cuveale (cu-veá-li) sf cuveli/cuvele (cu-vé-li) – (unã cu crinã1)

§ cuveli/cuvele (cu-vé-li) sf cuveli/cuvele (cu-vé-li) – (unã cu crinã1)

§ cuvelji/cu-velje (cu-vé-lji) sf cuvelji/cuvelje (cu-vé-lji) – (unã cu crinã1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

napran

napran (na-pránŭ) adg napranã (na-prá-nã), napranj (na-pránjĭ), naprani/naprane (na-prá-ni) – tsi easti anapud shi sh-alãxeashti greu mintea; cãpos, cap di shinic (crinã, tãgari, grij, mulari, etc.); cap gros, pruclet, fudul, ciornic, ntornic
{ro: îndărătnic, încăpăţânat}
{fr: arrogant, entêté, têtu}
{en: arrogant, overbearing, stubborn}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pruclitii/pruclitie

pruclitii/pruclitie (pru-cli-tí-i) sf pruclitii (pru-cli-tíĭ) – atsea (harea, huea) tsi-l fatsi omlu s-nu sh-alãxeascã lishor (dip) mintea (sh-atumtsea cãndu easti limpidi cã nu-ari ndriptati); huea-a omlui tsi u tsãni pi unã, tsi u leagã pi greaua, ca gumarlu pi punti; anapu-dilji, anãpudilji, anapudzãlji
{ro: încăpăţânare}
{fr: entêtement}
{en: stubbornness}
ex: tuti sã-lj li ljai, mash pruclitia nu

§ pruclet (pru-clétŭ) adg prucletã (pru-clé-tã), pruclets (pru-clétsĭ), prucleti/pruclete (pru-clé-ti) – tsi u tsãni pi-a lui sh-atumtsea cãndu easti limpidi cã nu-ari ndriptati; tsi sh-alãxeashti greu mintea; tsi u leagã pi greaua; tsi u leagã ca gumarlu pi punti; tsi ari cap di shinic (crinã, tãgari, grij, mulari, etc.); cap gros, cãpos, napran
{ro: îndărătnic, încăpăţânat}
{fr: arrogant, entêté, têtu}
{en: stubborn}
ex: cu omlu pruclet (tsi-ari caplu gros), nu pots s-u duts

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

shinic

shinic (shi-nícŭ) sn shinitsi/shinitse (shi-ní-tsi) – vas cu cari s-misurã (grãnili); crinã, acrinã, alcechi, tãgari, cutlã, usmac, cuveali, stamboli;
(expr: cap di shinic = atsel tsi sh-alãxeashti greu mintea; atsel tsi aducheashti greu tsi-lj si dzãtsi; cãpos, cap gros, pruclet, cap di crinã, cap di tãgari, cap di mulari, etc.)
{ro: baniţă}
{fr: boisseau}
{en: bushel}
ex: loai din pãzari un shinic (unã cutlã) di grãn

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tãgari/tãgare

tãgari/tãgare (tã-gá-ri) sf tãgãri (tã-gắrĭ) – vas cu cari s-misurã (grãnili); tãgar, crinã, acrinã, alcechi, shinic, stamboli, cutlã, cuveali, usmac;
(expr: cap di tãgari = un tsi sh-alãxeashti greu mintea; un tsi-nu-aducheashti lishor tsi-lj si dzãtsi; cap di shinic (di crinã, mulari, grij, tungi, etc.); cãpos, cap gros, pruclet)
{ro: baniţă}
{fr: boisseau}
{en: bushel}
ex: si scoalã s-lã caftã tãgarea (crina, shiniclu), tra s-misurã groshlji; alãchi di fundul di tãgari tuti lirili cãti avea; cap di tãgari (cap gros)

§ tãgar (tã-gárŭ) sn tãgãri (tã-gắrĭ) – (unã cu tãgari)
ex: un tãgar di cãrbunj virsarã tu mãngal

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tungi/tunge

tungi/tunge (tún-gi) sf tungiuri (tún-gĭurĭ) – amisticãturã di bãcãri cu metali ca ganumã (cãlai), mulidi, etc. tsi u fatsi bãcãrea multu ma sãnãtoasã; tungiu, tuci, brundzu;
(expr: cap di tungi = un tsi sh-alãxeashti greu mintea, cap di shinic (tãgari, crinã, mulari, grij, etc.); cãpos, cap gros, pruclet)
{ro: bronz, tuci, alamă}
{fr: airin, bronze}
{en: bronze, brass}
ex: sunã chiprili di tungi; cap di tungi tsi-nj eshti!
(expr: cap gros, tsi nu pots s-aducheshti tsiva)

§ tungiu (tún-gĭu) sn tungiuri (tún-gĭurĭ) – (unã cu tungi)

§ tuci (túcĭŭ) sn tuciuri (tú-cĭurĭ) – (unã cu tungi)
ex: adusi dit Nimtsii, shindani di tuci; avem multi tuciuri

§ turungiu1 (tu-run-gíŭ) sm turungii (tu-run-gíĭ) – (unã cu tungi)
ex: cãlãmar di turungiu

§ turungiu2 (tu-run-gíŭ) adg turungii/turungie (tu-run-gí-i), turungii (tu-run-gíĭ), turungii (tu-run-gíĭ) – hromã galbinã/aroshi tsi sh-u-adutsi multu cu hroma-a coajiljei di purtucalã; purtucalish
{ro: portocaliu}
{fr: de couleur orange, orangé}
{en: orange color}
ex: pureauã turungii (purtucalishi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

vurgar

vurgar (vúr-garŭ) sm, sf vurgarã (vúr-ga-rã shi vur-gá-rã), vurgari (vúr-garĭ), vurgari/vurgare (vúr-ga-ri shi vur-gá-ri) – om di miletea-a atsilor tsi bãneadzã tu cratlu di cãtrã Datã a Machiduniiljei, sh-cari zburashti unã limbã tsi sh-u-adutsi cu limba sãrbeascã i atsea ruseascã; vurgãr, vurgur, vãrgar, vãrgãr, vulgur;
(expr: cap di vurgar = atsel tsi aducheashti greu; un tsi sh-alãxeashti greu mintea; cãpos, cap gros, pruclet, cap di shinic, cap di crinã, cap di tãgari, cap di mulari, etc.)
{ro: bulgar}
{fr: bulgare}
{en: Bulgarian}
ex: featã vurgarã; tsi soi s-bãturã cu vurgarlji; vidzush vurgar?

§ vurgãr (vúr-gãrŭ) sm, sf vurgãrã (vúr-gã-rã), vurgãri (vúr-gãrĭ), vurgãri/vurgãre (vúr-gã-ri) – (unã cu vurgar)
ex: nu-i vurgãr, nitsi grec

§ vurgur (vúr-gurŭ) sm, sf vurgurã (vúr-gu-rã), vurguri (vúr-gurĭ), vurguri/vurgure (vúr-gu-ri) – (unã cu vurgar)

§ vãrgar (vắr-garŭ) sm, sf vãrgarã (vắr-ga-rã shi vãr-gá-rã), vãrgari (vắr-garĭ), vãrgari/vãrgare (vắr-ga-ri shi vãr-gá-ri) – (unã cu vurgar)

§ vãrgãr (vắr-gãrŭ) sm, sf vãrgãrã (vắr-gã-rã), vãrgãri (vắr-gãrĭ), vãrgãri/vurgãre (vắr-gã-ri) – (unã cu vur-gar)
ex: doi di-a noshtri shi un vãrgãr

§ vulgur (vúl-gurŭ) sm, sf vulgurã (vúl-gu-rã), vulguri (vúl-gurĭ) vulguri/vulgure (vúl-gu-ri) – (unã cu vurgar)

§ vurgãrami/vurgãrame (vur-gã-rá-mi) sf fãrã pl – multimi di vurgari
{ro: bulgărime}
{fr: nombre de bulgares}
{en: number of Bulgarians}
ex: si nvitsã murdar ca tu vurgãrami; vurgãramea nu u-ari tu-arshini

§ vãrgãrami/vãr-gãrame (vãr-gã-rá-mi) sf fãrã pl – (unã cu vurgãrami)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn