DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ciulii/ciulie

ciulii/ciulie (cĭu-lí-i) sf ciulii (cĭu-líĭ) – hiri di per din cap, ma lundzi, tsi cad mardzinea di fatsã, pri fatsã i pri oclji; cilii, tsãlufrã, tsulufrã, tsãruflã, pirushanã, arauã, zulufi
{ro: şuviţă de păr}
{fr: mèche de cheveux}
{en: curl, lock, ringlet}
ex: lj-cãdzu ciulia (tsulufra, perlu) pri prosupã

§ cilii/cilie (ci-lí-i) sf cilii (ci-líĭ) – (unã cu ciulii)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

fatsã

fatsã (fá-tsã) sf fãts (fắtsĭ) shi fatsi/fatse (fá-tsi) –
1: partea di nãinti dit caplu-a omlui (cu oclji, nari, gurã, etc.); prosupã, asuretã, sureti, surati, opsi, masti, mutrã, figurã, fighiurã, fiutiurã; vidzutã;
2: partea (vidzuta) cu cari s-aspuni un lucru (fig:
1: fatsã = (i) ashi cum aspuni shi s-veadi fatsa-a omlui (opsea, galbinã, slabã, nidurnjitã, isihã, aspãreatã, etc.); vidzuta-a fatsãljei; hroma-a fatsãljei; (ii) cadru, futugrãfii, futugrafilji; expr:
2: Fatsa-a Loclui2 = featã multu mushatã dit pirmithili armãneshti; Dultsea-a Loclui, Mushata-a Loclui; Mushata-a Mushatilor; etc.;
3: fatsa-a unui lucru; partea din fatsã = partea di dininti, tsi s-veadi a unui lucru (nu atsea di dinãpoi);
4: fatsa-a unui lucru (a muntilui, a cãmpului, a loclui, a laclui, etc.) = partea di nafoarã tsi s-veadi a muntilui i di pisuprã tsi lu-acoapirã (a cãmpului, a loclui, a laclui, etc.);
5: urãt ca fatsa-a loclui = multu urãt, lai, ashi cum easti loclu, tsara;
6: lj-dau fatsã = lu-alas s-facã tsi va, ari izini s-facã un lucru; (hiu) cu fatsa albã, cu fatsa curatã = (hiu) curat, fãrã stepsu, nistipsit;
7: ari nã fatsã mushatã, bunã = hroma-a fatsãljei easti bunã, aspuni ghini, sãnãtos;
8: nu-ari fatsã bunã; easti loat la fatsã = hroma-a fatsãljei, opsea nu lj-easti bunã; nu s-veadi ghini, pari cãrtit, aspuni lãndzit;
9: es cu fatsa albã; es cu fatsa curatã = mi-aspun tinjisit, fãrã stepsu; nu mi fac di-arshini;
10: (hiu, am) unã fatsã lai = (hiu) un om fãrã haractir, fãrã pisti, nearushinat, nitinjisit, arãu, slab, tihilai;
11: am fatsa-aroshi; nji s-arushi fatsa = nj-easti-arshini; mi-arushinai;
12: hiu (am) fatsã groasã = nu-am dip arshini; (hiu) abrashcu, nearushinat, fãrã-arshini;
13: sh-arucã fãtsli mpadi = nu-ari dip arshini; cheari tutã-arshinea tsi u-avea;
14: fatsã di misali = pãndza cu cari s-acoapirã “fatsa” di measã cãndu si ndreadzi misalea;
15: hiu fãts, fãts (fãts-fãts) = hiu cu multi fãts, hiu ipucrit;
16: dzã-u pi/tu fatsã; dzã-u tu fatsa-a lui = dzã-u dishcljis, dzã-lj-u dishcljis tra s-u shtibã di la tini;
17: va-lj fats fatsa di carni = va-lj fats s-aibã fatsa curatã, geaba caftsã s-lu-arushinedz, s-lu fats rizili;
18: ti mãcã fatsa = ai orixi s-tsã dau unã pliscutã)
{ro: faţă}
{fr: face, visage}
{en: face}
ex: patru frats si ved ãn fatsã, shi nu pot tra si s-acatsã (angucitoari: chiushadzlji); mi-aspilai tu mãnj sh-tu fatsã; lji s-arsi fatsa (prosuplu) di soari; ari nã fatsã mushatã; ma ghini s-arushascã dicãt sã ngãlbineascã fatsa; fatsa-a muntilui (partea-lj di nafoarã tsi s-veadi, cu loclu pri cari creashti virdeatsa) eara tutã acupiritã di neauã; arucã nã fatsã di misali; al pap Mitre unã fatsã lj-fudzea, altã-lj yinea (fig: alãxea vidzuta, hroma-a fatsãljei); geamurli din hoarã aruca fãts, fãts (fig: hromi, hromi, arãdz) di lunjinã; Bacola fãts, fãts scutea (fig: sh-alãxea opsea, hroma-a fatsãljei); tu fatsã unã-ts zburashti, shi dinãpoi altã-ts crueashti; om cu doauã fãts

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

figurã1

figurã1 (fi-gú-rã) sf figuri (fi-gúrĭ) shi figuri/figure (fi-gú-ri) – vidzuta cu cari s-aspuni un lucru; partea di nãinti a caplui di om (cu oclji, nari, gurã, etc.); fighiurã, fiutiurã, fatsã, vidzutã; prosup, prosupã, asuretã, sureti, surati, opsi, masti, mutrã
{ro: figură, faţă, imagine}
{fr: figure, face, visage, image}
{en: figure, face, image}
ex: figuri (vidzuti, fãts), surãts di muljeri

§ fighiurã (fi-ghĭú-rã) sf fighiuri (fi-ghĭúrĭ) shi fighiuri/fighiure (fi-ghĭú-ri) – (unã cu figurã1)
ex: omlu cu fighiuri (fãts) sh-cu suflit

§ fiutiurã (fĭu-tĭú-rã) sf fiuturi (fĭu-túrĭ) shi fiutiuri/fiuture (fĭu-tĭú-ri) – (unã cu figurã1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

muhlu

muhlu (múh-lu) sm muhlji (múh-lji) – protlu per njic shi suptãri (puhlu) tsi easã pri grunjlu a ficiorlor cãndu nchisescu perlji s-creascã
{ro: tuleu}
{fr: premiers poils qui viennent au menton; duvet}
{en: first growth of human beard; down}
ex: lj-ishirã muhljilj pi prosupã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

prosup

prosup (pró-supŭ) sn prosupi/prosupe (pró-su-pi) – partea din nãinti dit caplu-a omlui (cu oclji, nari, gurã, etc.); vidzuta cu cari s-aspuni un lucru; prosupã, asuretã, sureti, surati, fatsã, opsi, masti, mutrã, figurã, fighiurã, fiutiurã; vidzutã;
(expr: cu tsi prosup; cum di nu ts-arushashti prosuplu = cum di nu tsã easti (cum di nu-ai) arshini)
{ro: faţă, figură}
{fr: face, visage, figure}
{en: face, figure}

§ prosupã (pró-su-pã) sf prosupi/prosupe (pró-su-pi) – (unã cu prosup)
ex: lu-agudi pisti prosupã (fatsã); cu tsi prosupã
(expr: cum di nu-ai arshini s-) caltsi tu casa-a lor; nu-lj s-arushashti prosupa
(expr: nu s-arushineadzã)

§ prusu-pidã (pru-su-pí-dhã) sf prusupidz (pru-su-pídzĭ) – cumatã di pãndzã (mitasi, plasticã, etc.) cu cari sh-acoapirã fatsa omlu tra s-nu hibã cunuscut (sh-alasã mash loc trã oclji tra s-veadã); mutsunã, mascã, surati; (fig: prusupidã = prosup, fatsã)
{ro: mască}
{fr: masque}
{en: mask}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

safran

safran (sa-fránŭ) sm safranj (sa-fránjĭ) – unã soi di earbã tsi creashti agrã tu vulodz sh-livãdz, ma easti criscutã sh-di om tu grãdinj, cu trup shcurtu tsi creashti cati an dit unã soi di tseapã ngrupatã tu loc, cu frãndzã strimti shi lundzi, cu lilici viniti, galbini icã purtucalishi, dit cari si scoati unã lugurii galbinã sh-anjurzi-toari, ufilisitã tu fãtsearea-a yitriilor, a bueilor shi ta si s-bagã tu mãcãri ca s-lã da unã anjurizmã shi unã nustimadã ahoryea; shafran, shufran, shãfrani, croc
{ro: şofran}
{fr: safran, crocus}
{en: saffron, crocus}

§ shafran (shĭa-fránŭ) sm shafranj (shĭa-fránjĭ) – (unã cu safran)
ex: galbin s-featsi ca shafranlu

§ shufran (shĭu-fránŭ) sm shufranj (shĭu-fránjĭ) – (unã cu safran)

§ shãfrani/shãfrane (shã-frá-ni) sf shãfrãnj (shã-frắnjĭ) – (unã cu safran)
ex: li buisi cu sãfrani (lã deadi nã boi galbinã)

§ nshãfrãnedz (nshã-frã-nédzŭ) (mi) vb I nshãfrãnai (nshã-frã-náĭ), nshãfrãnam (nshã-frã-námŭ), nshãfrãnatã (nshã-frã-ná-tã), nshãfrãnari/nshãfrãnare (nshã-frã-ná-ri) – bag shafrani tu mãcari; lj-dau nã bueauã galbinã cu shãfranea; ngãlbinescu;
(expr: mi nshãfrãnedz = mi fac galbin la fatsã)
{ro: îngălbeni (cu şofranul)}
{fr: jaunir (avec le safran)}
{en: make something yellow (with the saffron)}
ex: lji si nshãfrãnã prosupa
(expr: s-featsi galbin la fatsã); shi nshãfrãnirã (ngãlbinirã) cãmeshli

§ nshãfrãnat (nshã-frã-nátŭ) adg nshãfrãnatã (nshã-frã-ná-tã), nshãfrãnats (nshã-frã-nátsĭ), nshãfrãnati/nshãfrãnate (nshã-frã-ná-ti) – (mãcari) tsi-lj s-ari bãgatã shãfrani; tsi s-featsi galbin cu shãfranea; ngãlbinit
{ro: îngălbenit (cu şofranul)}
{fr: jauni (avec le safran)}
{en: made yellow (with the saffron)}

§ nshãfrãnari/nshãfrãnare (nshã-frã-ná-ri) sf nshãfrãnãri (nshã-frã-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva sã ngãlbineashti cu shãfranea; ngãlbiniri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sureti/surete

sureti/surete (su-ré-ti) sf surets (su-rétsĭ) – partea din fatsã a caplui di om (cu oclji, nari, gurã, etc.); vidzuta cu cari s-aspuni un lucru; asuretã, surati, fatsã, prosup, prosupã, opsi, masti, mutrã, figurã, fighiurã, fiutiurã; vidzutã
{ro: faţă, aspect, figură}
{fr: face, aspect, figure}
{en: face, aspect, figure}

§ asuretã (a-su-ré-tã) sf asurets (a-su-rétsĭ) shi asureti/asurete (a-su-ré-ti) – (unã cu sureti)

§ surati/surate (su-rá-ti) sf surãts (su-rắtsĭ) –
1: partea din fatsã a caplui di om (cu oclji, nari, gurã, etc.); vidzuta cu cari s-aspuni un lucru; asuretã, sureti, fatsã, prosup, prosupã, opsi, masti, mutrã, figurã, fighiurã, fiutiurã; vidzutã;
2: cumatã di pãndzã (mitasi, plasticã, etc.) cu cari sh-acoapirã fatsa omlu tra s-nu hibã cunuscut (sh-alasã mash loc trã oclji tra s-veadã); mutsunã, prusupidã, mascã
{ro: faţă, aspect, figură; mască}
{fr: face, aspect, figure; masque}
{en: face, aspect; mask}
ex: cu surãts (prusupidz) sh-cu alti lucri-arali

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

vãrachi1/vãrache

vãrachi1/vãrache (vã-rá-chi) sf vãrãchi (vã-rắchĭ) – petur suptsãri di-un metal ca ganuma (mulidi, asimi, amalãmã, etc.) tsi s-tindi (s-alicheashti, si sprucucheashti) pri un lucru tra s-lj-alãxeascã vidzuta (s-lu-aspunã ma mushat, s-lu facã s-nu-acatsã arudzinã, s-dãnãseascã ma multu, etc.);
(expr: vãrachi (ca adg) = tsi easti dat cu vãrachi)
{ro: poleială, poleit}
{fr: dorure, doré}
{en: gilding, gilded}
ex: lucrãturã di vãrachi; cãrãyi vãrachi; cãtritsli suntu tuti vãrachi

§ vãrachi2 (vã-ráchĭŭ) sn vãrãchi (vã-rắchĭ) – (unã cu vãrachi1)
ex: lj-deadi cu vãrachi

§ nvãrachi (nvã-ráchĭŭ) (mi) vb I nvãrãcheai (nvã-rã-chĭáĭ), nvãrãcheam (nvã-rã-chĭámŭ), nvãrãcheatã (nvã-rã-chĭá-tã), nvãrãcheari/nvãrãcheare (nvã-rã-chĭá-ri) – dau (acoapir, ungu) un lucru cu vãrachi; afum, hrisusescu, nglubudescu, etc.
{ro: polei}
{fr: dorer}
{en: gild}
ex: nvãrãchearã diznou portsãli-a bisearicãljei; easti-adetea la turtsã, ca nveasta-atsea naua si si nvãrachi (buiseascã) pi prosupã

§ nvãrãcheat (nvã-rã-chĭátŭ) adg nvãrãcheatã (nvã-rã-chĭá-tã), nvãrãcheats (nvã-rã-chĭátsĭ), nvãrãcheati/nvãrãcheate (nvã-rã-chĭá-ti) – tsi s-ari datã cu vãrachi; afumat, hrisusit, nglubudit, etc.
{ro: poleit}
{fr: doré}
{en: gilded}

§ nvãrãcheari/nvãrãcheare (nvã-rã-chĭá-ri) sf nvãrãcheri (nvã-rã-chĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-da tsiva cu vãrachi; afumat, hrisusit, nglubudit, etc.
{ro: acţiunea de a polei}
{fr: action de dorer}
{en: action of gilding}

§ dizvãrachi (diz-vã-ráchĭŭ) (mi) vb I dizvãrãcheai (diz-vã-rã-chĭáĭ), dizvãrãcheam (diz-vã-rã-chĭámŭ), dizvãrãcheatã (diz-vã-rã-chĭá-tã), dizvãrãcheari/dizvãrãcheare (diz-vã-rã-chĭá-ri) – scot (ljau) vãrachea di pi-un lucru (tsi lu-acoapirã)
{ro: scoate poleiala, despolei}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn