|
|
prosupã
prosupã (pró-su-pã) sf – vedz tu prosup
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: prosupprosup
prosup (pró-supŭ) sn prosupi/prosupe (pró-su-pi) – partea din nãinti dit caplu-a omlui (cu oclji, nari, gurã, etc.); vidzuta cu cari s-aspuni un lucru; prosupã, asuretã, sureti, surati, fatsã, opsi, masti, mutrã, figurã, fighiurã, fiutiurã; vidzutã;
(expr: cu tsi prosup; cum di nu ts-arushashti prosuplu = cum di nu tsã easti (cum di nu-ai) arshini)
{ro: faţă, figură}
{fr: face, visage, figure}
{en: face, figure}
§ prosupã (pró-su-pã) sf prosupi/prosupe (pró-su-pi) – (unã cu prosup)
ex: lu-agudi pisti prosupã (fatsã); cu tsi prosupã
(expr: cum di nu-ai arshini s-) caltsi tu casa-a lor; nu-lj s-arushashti prosupa
(expr: nu s-arushineadzã)
§ prusu-pidã (pru-su-pí-dhã) sf prusupidz (pru-su-pídzĭ) – cumatã di pãndzã (mitasi, plasticã, etc.) cu cari sh-acoapirã fatsa omlu tra s-nu hibã cunuscut (sh-alasã mash loc trã oclji tra s-veadã); mutsunã, mascã, surati; (fig: prusupidã = prosup, fatsã)
{ro: mască}
{fr: masque}
{en: mask}
ciulii/ciulie
ciulii/ciulie (cĭu-lí-i) sf ciulii (cĭu-líĭ) – hiri di per din cap, ma lundzi, tsi cad mardzinea di fatsã, pri fatsã i pri oclji; cilii, tsãlufrã, tsulufrã, tsãruflã, pirushanã, arauã, zulufi
{ro: şuviţă de păr}
{fr: mèche de cheveux}
{en: curl, lock, ringlet}
ex: lj-cãdzu ciulia (tsulufra, perlu) pri prosupã
§ cilii/cilie (ci-lí-i) sf cilii (ci-líĭ) – (unã cu ciulii)
eapii
eapii (ĭa-pí-i) sf eapii (ĭá-píĭ) – vidzutã, masti, fatsã, prosup, sureti, opsi, figurã, mutrã
{ro: figură, chip}
{fr: figure, visage}
{en: face}
fatsã
fatsã (fá-tsã) sf fãts (fắtsĭ) shi fatsi/fatse (fá-tsi) –
1: partea di nãinti dit caplu-a omlui (cu oclji, nari, gurã, etc.); prosupã, asuretã, sureti, surati, opsi, masti, mutrã, figurã, fighiurã, fiutiurã; vidzutã;
2: partea (vidzuta) cu cari s-aspuni un lucru (fig:
1: fatsã = (i) ashi cum aspuni shi s-veadi fatsa-a omlui (opsea, galbinã, slabã, nidurnjitã, isihã, aspãreatã, etc.); vidzuta-a fatsãljei; hroma-a fatsãljei; (ii) cadru, futugrãfii, futugrafilji; expr:
2: Fatsa-a Loclui2 = featã multu mushatã dit pirmithili armãneshti; Dultsea-a Loclui, Mushata-a Loclui; Mushata-a Mushatilor; etc.;
3: fatsa-a unui lucru; partea din fatsã = partea di dininti, tsi s-veadi a unui lucru (nu atsea di dinãpoi);
4: fatsa-a unui lucru (a muntilui, a cãmpului, a loclui, a laclui, etc.) = partea di nafoarã tsi s-veadi a muntilui i di pisuprã tsi lu-acoapirã (a cãmpului, a loclui, a laclui, etc.);
5: urãt ca fatsa-a loclui = multu urãt, lai, ashi cum easti loclu, tsara;
6: lj-dau fatsã = lu-alas s-facã tsi va, ari izini s-facã un lucru; (hiu) cu fatsa albã, cu fatsa curatã = (hiu) curat, fãrã stepsu, nistipsit;
7: ari nã fatsã mushatã, bunã = hroma-a fatsãljei easti bunã, aspuni ghini, sãnãtos;
8: nu-ari fatsã bunã; easti loat la fatsã = hroma-a fatsãljei, opsea nu lj-easti bunã; nu s-veadi ghini, pari cãrtit, aspuni lãndzit;
9: es cu fatsa albã; es cu fatsa curatã = mi-aspun tinjisit, fãrã stepsu; nu mi fac di-arshini;
10: (hiu, am) unã fatsã lai = (hiu) un om fãrã haractir, fãrã pisti, nearushinat, nitinjisit, arãu, slab, tihilai;
11: am fatsa-aroshi; nji s-arushi fatsa = nj-easti-arshini; mi-arushinai;
12: hiu (am) fatsã groasã = nu-am dip arshini; (hiu) abrashcu, nearushinat, fãrã-arshini;
13: sh-arucã fãtsli mpadi = nu-ari dip arshini; cheari tutã-arshinea tsi u-avea;
14: fatsã di misali = pãndza cu cari s-acoapirã “fatsa” di measã cãndu si ndreadzi misalea;
15: hiu fãts, fãts (fãts-fãts) = hiu cu multi fãts, hiu ipucrit;
16: dzã-u pi/tu fatsã; dzã-u tu fatsa-a lui = dzã-u dishcljis, dzã-lj-u dishcljis tra s-u shtibã di la tini;
17: va-lj fats fatsa di carni = va-lj fats s-aibã fatsa curatã, geaba caftsã s-lu-arushinedz, s-lu fats rizili;
18: ti mãcã fatsa = ai orixi s-tsã dau unã pliscutã)
{ro: faţă}
{fr: face, visage}
{en: face}
ex: patru frats si ved ãn fatsã, shi nu pot tra si s-acatsã (angucitoari: chiushadzlji); mi-aspilai tu mãnj sh-tu fatsã; lji s-arsi fatsa (prosuplu) di soari; ari nã fatsã mushatã; ma ghini s-arushascã dicãt sã ngãlbineascã fatsa; fatsa-a muntilui (partea-lj di nafoarã tsi s-veadi, cu loclu pri cari creashti virdeatsa) eara tutã acupiritã di neauã; arucã nã fatsã di misali; al pap Mitre unã fatsã lj-fudzea, altã-lj yinea (fig: alãxea vidzuta, hroma-a fatsãljei); geamurli din hoarã aruca fãts, fãts (fig: hromi, hromi, arãdz) di lunjinã; Bacola fãts, fãts scutea (fig: sh-alãxea opsea, hroma-a fatsãljei); tu fatsã unã-ts zburashti, shi dinãpoi altã-ts crueashti; om cu doauã fãts
figurã1
figurã1 (fi-gú-rã) sf figuri (fi-gúrĭ) shi figuri/figure (fi-gú-ri) – vidzuta cu cari s-aspuni un lucru; partea di nãinti a caplui di om (cu oclji, nari, gurã, etc.); fighiurã, fiutiurã, fatsã, vidzutã; prosup, prosupã, asuretã, sureti, surati, opsi, masti, mutrã
{ro: figură, faţă, imagine}
{fr: figure, face, visage, image}
{en: figure, face, image}
ex: figuri (vidzuti, fãts), surãts di muljeri
§ fighiurã (fi-ghĭú-rã) sf fighiuri (fi-ghĭúrĭ) shi fighiuri/fighiure (fi-ghĭú-ri) – (unã cu figurã1)
ex: omlu cu fighiuri (fãts) sh-cu suflit
§ fiutiurã (fĭu-tĭú-rã) sf fiuturi (fĭu-túrĭ) shi fiutiuri/fiuture (fĭu-tĭú-ri) – (unã cu figurã1)
masti/maste
masti/maste (más-ti) sf mãshti (mắsh-ti) – vidzuta tsi u-aspuni cariva (sh-cu cari easti vidzut di altsã); fatsã, prosup, vidzutã, videari, fanã, indami, prep, ceahre
{ro: faţă, figură, înfăţişare, mină}
{fr: mine, aspect, face, visage, couleur de visage}
{en: appearance, aspect, looks, face}
ex: cãndu ved ahtari masti (opsi, vidzutã); ved pi alba masti (prosup, fatsã) a ta; altu-i lãvuit pi masti (fatsã); cum vidzu mushata-lj masti (fatsã, prosup); tsi masti (opsi, vidzutã) urãtã sh-ari; nu-lj cunoscu mastea (fatsa); ari masti (vidzuta) ca ghifteascã; catiun sh-ari mastea-a lui (prosuplu, fatsa-a lui)
§ mascã (más-cã) sf mãshtsã (mắsh-tsã) – cumatã di pãndzã (mitasi, plasticã, etc.) cu cari s-acoapirã fatsa-a omlui tra s-nu hibã cunuscut (sh-alasã mash loc trã oclji tra s-veadã); mutsunã, prusupidã, surati; (fig: mascã = masti, prosup, fatsã)
{ro: mască}
{fr: masque}
{en: mask}
ex: sh-bãgarã mãshtsãli (prusupidili) shi s-adrarã ca tãrbosh
muhlu
muhlu (múh-lu) sm muhlji (múh-lji) – protlu per njic shi suptãri (puhlu) tsi easã pri grunjlu a ficiorlor cãndu nchisescu perlji s-creascã
{ro: tuleu}
{fr: premiers poils qui viennent au menton; duvet}
{en: first growth of human beard; down}
ex: lj-ishirã muhljilj pi prosupã
mutrã
mutrã (mútrã) sf mutri/mutre (mú-tri) – fatsã, surati, prosup, opsi, ceahre, vidzutã, undzitã;
(expr:
1: fac (stau cu) mutrili = fac nãji, camomati;
2: dipun mutrili = nu mi-ariseashti, nu-nj pari ghini, mi cãrtescu, dipun budzãli, dipun nãrli, dipun dzeanili, etc.;
3: aspun mutrili = aspun cã am cripãri, ghideri, cã hiu cãrtit;
4: nu-am mutra = nu cutedz, nu-am curailu, nu dãldãsescu, nu dãvrãnsescu; nj-easti-arshini;
5: ahtãri mutri! = ahtãri oaminj!;
6: aestã nu easti ti mutra-a lui = aestã nu fatsi, nu-ahãrzeashti trã el)
{ro: mutră}
{fr: visage, mine}
{en: face, appearance, look}
ex: sh-vidzu mutra (fatsa) tu yilii; dupã mutrã (fatsã) s-cunoashti omlu; dupã mutra (fatsa, opsea) tsi featsi; l-vidzui cum fãtsea mutri
(expr: fãtsea naji, camomati); s-videa cã nu lu-arisea, cã dipusi mutrili
(expr: s-cãrti); nu-ari mutrã
(expr: nu cuteadzã, lj-easti-arshini) s-yinã; mutri shubeilãtitsi cãti s-caftsã
§ deamutra (dea-mú-tra) adv – (fac tsiva) cu tutã putearea tsi am
{ro: din răsputeri}
{fr: avec tout ce que je pouvais faire}
{en: with all that I have}
ex: s-bãgã deamutra (sã ngricã multu, cãt putu) s-u da
§ mutrusescu (mu-tru-sés-cu) vb IV mutrusii (mu-tru-síĭ), mutruseam (mu-tru-seámŭ), mutrusitã (mu-tru-sí-tã), mutrusiri/mutrusire (mu-tru-sí-ri) – fac mutri, mutrescu cãrtit, nvirinat
{ro: face mutre; se uita supărat}
{fr: faire la moue}
{en: pout; purse one’s lips; look sulky}
§ mutrusit (mu-tru-sítŭ) adg mutrusitã (mu-tru-sí-tã), mutrusits (mu-tru-sítsĭ), mutrusiti/mutrusite (mu-tru-sí-ti) – tsi easti cu mutri; tsi easti cãrtit
{ro: supărat, îmbufnat}
{fr: boudé, renfrogné}
{en: sulky, sullen}
§ mutrusiri/mutrusire (mu-tru-sí-ri) sf mutrusiri (mu-tru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva mutruseashti
{ro: acţiunea de a face mutre; de a se uita supărat}
mutsã
mutsã (mú-tsã) sf mutsã (mú-tsã) – guva (gura) dit caplu-a prãvdzãlor (cu cari mãcã shi prit cari scot bots); gurã di prãvdzã; muts, mutscã, zurnã; (fig: mutsã = (i) partea din fatsã a gurãljei di pravdã cu nari, gurã shi dintsã; (ii) gurã di om)
{ro: bot}
{fr: museau, mufle, extremité du groin}
{en: muzzle, snout}
ex: s-apruche s-u-arapã di mutsã (gurã); mutsã (zurnã) di porcu; tuts portsãlj nã mutsã (un zurnã) au
§ muts1 (mútsŭ) sn mutsã (mú-tsã) – (unã cu mutsã)
ex: mutslu-a calui; cãnili sh-hidzi mutslu (gura) tu pheatlu-a meu; lu strãndzea di muts tra s-nu guitsã; tu-aloat ma sh-hidzi mutslu
§ mutscã (múts-cã) sf mutschi (múts-chi) – (unã cu mutsã)
ex: lji nciupai mutsca; un cãni cu mutsca alãsatã pri cicioarili di dinãinti
§ mutsunã (mu-tsú-nã) sf mutsu-ni/mutsune (mu-tsú-ni) shi mutsunj (mu-tsúnjĭ) – cumatã di pãndzã (mitasi, plasticã, etc.) cu cari sh-acoapirã fatsa omlu tra s-nu hibã cunuscut (sh-alasã mash loc trã oclji tra s-veadã); prusupidã, mascã, surati; (fig: mutsunã = prosup, fatsã)
{ro: mască}
{fr: masque}
{en: mask}
§ muts2 (mútsŭ) vb I mutsai (mu-tsáĭ), mutsam (mu-tsámŭ), mutsatã (mu-tsá-tã), mutsari/mutsare (mu-tsá-ri) – trag tsiva (apã, lapti, sãndzi, etc.) prit budzã n gurã (mutsã) ashi cum pot s-trag sh-vimtul; lingu sh-u tuchescu n gurã unã dultseami; sug, beau, sorbu, trag
{ro: suge}
{fr: sucer, téter, aspirer}
{en: suck}
ex: cu cibuca n gurã, mutsã (sudzi, bea tutumea)
§ mutsat (mu-tsátŭ) adg mutsatã (mu-tsá-tã), mutsats (mu-tsátsĭ), mutsati/mutsate (mu-tsá-ti) – tsi easti traptu n gurã (mutsã) cu sudzearea; suptu, biut, surghit, traptu
{ro: supt}
{fr: sucé, tété, aspiré}
{en: sucked}
§ mutsari/mutsare (mu-tsá-ri) sf mutsãri (mu-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-mutsã
opsi/opse
opsi/opse (óp-si) sf fãrã pl – vidzuta cu cari s-aspuni cariva (sh-cu cari easti vidzut di altsã); fatsã, masti, prosup, vidzutã, videari, fanã, indami, prep, ceahre
{ro: înfăţişare, mină, faţă}
{fr: mine, aspect, face, visage, couleur de visage}
{en: appearance, aspect, face}
ex: lo altã opsi (vidzutã); ashi lã easti opsea (fatsa, vidzuta)-a lor; nu ai opsi (videari, fatsã) di om sãnãtos; sh-avea vinjitã pi opsi (s-avea ndreaptã tu fatsã)
prusupidã
prusupidã (pru-su-pí-dhã) sf – vedz tu prosup
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: prosupprosupŭ
RO:chip, obraz
EN:cheek
FR:
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015