|
|
proiu
RO:puhoi de apă … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:43658>2014-05-14 22:31:10.909576 »
ciuligan
ciuligan (cĭu-li-gánŭ) sm ciuliganj (cĭu-li-gánjĭ) – itsi pulj di boi mari (ca, bunãoarã, vultur, ornju, etc.) tsi bãneadzã cu carni di prici njits tsi li-avinã dit aerã
{ro: pasăre răpitoare}
{fr: oaiseau de proie}
{en: bird of prey}
cruescu
cruescu (cru-ĭés-cu) vb IV cruii (cru-íĭ), crueam (cru-ĭámŭ), cruitã (cru-í-tã), cruiri/cruire (cru-í-ri) –
1: talj unã tsãsãturã (pãndzã, curazei, adimtu, pustavi, etc.) tra s-fac un stranj (cãmeashi, fustani, pantaloni, custumi, etc.) cari sã-lj yinã ghini pi trup a omlui (cu forma sh-mãrimea tsi lipseashti);
2: ljau unã apofasi di cum lipseashti s-fac tra s-agiungu la scupolu tsi lu-am; bag di cali planurli trã fãtsearea-a unui lucru; cuirescu, curescu, ndreg, andreg, ãndreg, curdisescu, curdusescu, ncurdusescu, uidisescu, apufãsescu, bag tu-aradã, bag di cali;
(expr:
1: lj-cruescu unã = ãl bat ghini, ãlj dau unã bãteari bunã, ãlj dau un shcop sãnãtos;
2:
(expr: di un lemnu him cruits = nã uidisim multu, dip canda him faptsã unã soi, di Dumnidzã)
{ro: croi; plănui}
{fr: couper, tailler; planifier, faire des projets}
{en: cut (clothes); plan}
ex: araftul nã crueashti (nã li coasi, fatsi, ndreadzi pi misurã) stranjili; crueashti (ari tu minti, si ndreadzi) sã-nj facã tsiva; featsirã cum u cruirã (cum li ndreapsirã lucrili ta si s-facã); Dumnidzãlu acshi crui (li bãgã di cali); tu fatsã unã-ts zburashti, shi dinãpoi altã-ts crueashti; tsi-lj s-avea cruitã; mindizlu crui (ndreapsi, aspusi, lo apofasea di cum si s-facã) calea; nitsi draclu nu shi shtea di cum u crui (u bãgã di cali) nãs tutã luguria aistã; nu va s-pot s-lji cruescu (s-lji ndreg, curdisescu) unã minciunã; lu-acatsã di-lj cruescu un shcop (di-l bat); ãl cruirã-cruirã (l-bãturã, l-bãturã) cu parlu pãnã-l vãtãmarã; cruea-lj, veargã, unã a atsilui cari ti vindu
(expr: bati-l, dã-lj un shcop, a atsilui cari ti vindu)
§ cruit (cru-ítŭ) adg cruitã (cru-í-tã), cruits (cru-ítsĭ), cruiti/cruite (cru-í-ti) – (stranj) tsi s-ari tãljatã, cusutã shi ndreaptã sã-lj yinã ghini pi trup a omlui; tsi easti ndreptu tra si s-facã dupã cum s-ari loatã apofasea ninti; cuirit, curit, ndreptu, andreptu, ãndreptu, curdisit, curdusit, ncurdusit, uidisit, apufãsit, bãgat tu-aradã, bãgat di cali
{ro: croit; plănuit}
{fr: coupé, taillé, confectionné, tramé, projetté; (projet) fait}
{en: cut (clothes); planned}
ex: di un lemnu suntu cruits (faptsã; expr: s-uidisescu multu); acshi-i cruitã (faptã) nãsã
§ cruiri/cruire (cru-í-ri) sf cruiri (cru-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-crueashti tsiva; cuiriri, curiri; ndridzeari, andridzeari, ãndridzeari, curdisiri, curdusiri, ncurdusiri, uidisiri, apufãsiri; (fig: cruiri = bãteari, dari shcop)
dispolj
dispolj (dis-póljĭŭ) (mi) vb I dispuljai (dis-pu-ljĭáĭ), dispuljam (dis-pu-ljĭámŭ), dispuljatã (dis-pu-ljĭá-tã), dispuljari/dispuljare (dis-pu-ljĭá-ri) – ãlj scot (ljau di pi el tuti) stranjili sh-lu-alas gulishan; scot di pri un lucru (trup) tuti atseali tsi lu-acoapirã (stranji, cheali, coaji, lucri, etc.); gulishinedz; (fig: ljau cu zorea tuti averli shi bunetsli tsi li ari cariva sh-nu lu-alas cu tsiva dip; yizmu, ghizmedz)
{ro: despuia; jefui}
{fr: dépouiller; piller, spolier}
{en: strip, skin; plunder, despoil}
ex: mi dispuljai di tuti stranjili; mi dispuljarã (fig: nj-loarã, nj-furarã tut tsi-aveam) furlji; lu-acãtsarã n calea mari shi-l dispuljarã; avutslji dispoalji pri oarfãnj (fig: lã lja a oarfãnjlor tut tsi au); asparsirã lumi multã shi dispuljarã (fig: loarã tut tsi-avea) tuts avutslji
§ dispuljat (dis-pu-ljĭátŭ) adg dispuljatã (dis-pu-ljĭá-tã), dispuljats (dis-pu-ljĭátsĭ), dispuljati/dispuljate (dis-pu-ljĭá-ti) – tsi-lj s-au scoasã tuti stranjili di-armasi gulishan; gulishinat; (fig:
1: dispuljat = tsi-lj s-ari loatã cu zorea tutã avearea shi bunetsli tsi-avea, yizmat, ghizmat;
2: dispuljat = om tsi nu fatsi doi paradz, om multu arãu, fur, tihilai, andihristu, etc.)
{ro: despuiat; jefuit}
{fr: dépouillé; pillé, spolié}
{en: stripped, skinned; plundered, despoiled}
ex: shidea n casã dispuljat (fãrã stranji, gulishan) cã nu putea s-aravdã cãldura; na treatsi ntrã ushi nã moashi dispuljatã (gulishanã); imnam dispuljat cu cioaljili di pri mini peatic di peatic; cum tricui prit hoara-a dispuljatslor (fãrã stranji), si sãrgljirã di-nj li-arãchirã; cãmpul tut dispuljat (gulishan) armasi; dispuljatslji (fig: oaminjlji tsi nu-avea tsiva shi s-featsirã furi) sutsatã ligarã prit pãduri
§ dispulja-ri/dispuljare (dis-pu-ljĭá-ri) sf dispuljeri (dis-pu-ljĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-dispoalji cariva i tsiva; gulishinari; yizmari, ghizmari
{ro: acţiunea de a despuia; de a jefui; despuiere, jaf}
{fr: action de dépouiller; de piller, de spolier; dépouillement}
{en: action of stripping, of skinning; of despoiling, of plundering; despoliation}
§ dispuljiturã (dis-pu-ljí-tu-rã) sf dispuljituri (dis-pu-ljí-turĭ) – om tsi easti nviscut cu pãrtsãlj; pãrtãlos, pãrtalcu, partal, pãrtal; recicaman, aruptu, dispuljat, martirã; (fig: dispu-ljiturã = om tsi nu-i bun tri tsiva; om trã cari nu dai doi paradz)
ornji/ornje
ornji/ornje (ór-nji) sf ornji/ornje (ór-nji) – pulj mari tsi bãneadzã cu carni di prãvdzã (pulj) njits; vultur, aito, atsirã, utã, hutcã, hutã, stavrait, schiponj, ljipurar;
(expr:
1: (easti ca unã) ornji = zbor tsi s-dzãtsi trã omlu tsi easti multu lemargu, sharcu, etc.
2: mãcã ca ornja, s-aurnjashti ca ornja pi mãrshi = mãcã multu, cu multã limãryii;
3: iu vedz ornji, leshi-ashteaptã = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi nu s-disparti vãrãoarã di-un lucru)
{ro: vultur; rapace}
{fr: vautour, oiseau de proie; rapace, vorace}
{en: vulture, rapacious}
ex: unã ornji si nvãrtea piningã njelj; cãdzurã ca ornjili sh-li arãchirã tuti; unã ornji moashi s-curmã di uspets; avea armasã ornja moasha; s-dirinã nã ornji ncljisã tu cãfasi; ornjili acãtsarã si s-mutã nsus; ornji sh-cãnj au s-tsã dizvoacã aestu cap
§ ornju (ór-njĭu) sm ornji (ór-nji) – (unã cu ornji)
ex: s-adunarã ornjilj tuts di bãgarã buflu cap; tricu un ornju; hiu ornju
(expr: lemargu); easti un ornju; l-vidzui cum s-aurnji ca ornjul pi mãrshi
plan1
plan1 (plánŭ) sn planuri (plá-nurĭ) –1: minduirea trã cum si s-facã un lucru, ceapã cu ceapã, di cãndu s-lja unã apofasi, ditu nchisitã sh-pãnã tu bitisitã; aplan; programã;
2: hãrli tsi-l fac omlu tra s-hibã shiret; tirtipea faptã di omlu ponir tra s-lu-arãdã pi-atsel tsi easti niheamã ca ageamit (aplo, tivichel, tsi s-arãdi lishor); aplan, pispeatsã, shiritlãchi, punirlichi, vulpilji;
(expr: l-mãcã pi plan = lu-arãdi ghini)
{ro: şiretenie; plan, proiect}
{fr: tromperie, finauderie; plan, projet}
{en: deceit, cunning; plan, project}
ex: acãtsã uvreulu s-u bagã pi plan (di cum s-u-arãdã) muljarea; cã nj-aspardzi planlu tut (tutã minduirea tsi u-aveam di cum s-lu fac lucrul); li-adrã casili dupã plan; featsi bun plan trã (u-ari minduitã ghini ti cum va fãtseari) calea di mãni; mi-adusirã cu plan (punirlichi); nu shtiu cum featsi di mi mãcã pi plan
(expr: mi-arãsi ghini); cum fudzi, li chiru planurli tsi lj-avea datã amirãlu; cum avea shi planurli tsi lj-avea datã tatã-su; acãtsarã s-pushputeascã cu muljari-sa, cu tsi plan (cum s-facã, cu tsi murafeti, cu tsi punirlichi) si-lj vatãmã
§ aplan (a-plánŭ) sn aplanuri (a-plá-nurĭ) – (unã cu plan1)
ex: mi lo, dado, cu aplan (punirlichi); cu aplanlu (tirtipi) s-u lja; l-vãtãmarã cu aplan (pispeatsã); mindui cu bunlu sh-cu aplanlu s-u lja; mutri s-lu-anduplicã cu-aplan s-lu mãcã
(expr: s-lu-arãdã)
§ plan2 (plánŭ) adg planã (plá-nã), planj (plánjĭ), plani/plane (plá-ni) – (om, pãreari, etc.) tsi pari mash cã easti alithea (cãndu-averlu easti cã-i minciunos, pseftu); un tsi s-aspuni unã soi (cã easti bun), cãndu-averlu easti cã-i altã soi (cã easti slab); tsi-arãdi altã lumi; calpu, aplãnãsitor, minciunos, pseftu, yealangi
{ro: amăgitor}
{fr: trompeur}
{en: deceitful}
ex: xenlu easti plan (calpu, aplãnãsitor, nu cum eastsi dealihea)
§ plãnãsescu (plã-nã-sés-cu) vb IV plãnãsii (plã-nã-síĭ), plãnã-seam (plã-nã-seámŭ), plãnãsitã (plã-nã-sí-tã), plãnãsiri/plãnãsire (plã-nã-sí-ri) – lu-arãd pri cariva (tra s-pistipseascã minciunjli tsi-lj dzãc shi) s-adarã atsea tsi voi mini; arãd, minciunedz, aplãnãsescu, plãnisescu, plãnipsescu, plãnescu
pljashcã
pljashcã (pljĭásh-cã) sf pljashchi/pljashche (pljĭásh-chi) shi pljeshcuri (pljĭésh-curĭ) – loari di lucri di la cariva (furtu) faptã cu zorea; lucrili tsi s-lja (s-furã) di-atselj tsi amintarã un polim di la-atselj tsi-l chirurã polimlu (i lumea-a lor); pleashcã, pleacicã, pradã, pridãciuni, spolji, alimurã, eamã, yeaghmã, yeamã, gengã, ghengã, zulumi
{ro: pradă}
{fr: pillage, proie, butin}
{en: looting, plunder}
ex: nyiseadzã dupã pljashcã (pradã, spolji); di-iu cumbarã, di-iu, Marã, cu pleashca-aestã?
§ pleashcã1 (pleásh-cã) sf pleashchi/pleashche (pleásh-chi) shi pleshcuri (plésh-curĭ) – (unã cu pljashcã) featsim mari pleashcã
§ pleacicã1 (pleácĭ-cã) sf pleacichi/pleaciche (pleácĭ-chi) – (unã cu pljashcã1)
ex: trei luchi s-featsirã sots s-alagã deadun dupã pleacicã
§ pljacicã1 (pljĭácĭ-cã) sf pljacichi/pljaciche (pljĭácĭ-chi) – (unã cu pljashcã1)
§ pljashcagi (pljĭash-ca-gí) sm, sf, adg pljashcagioani/pljash-cagioane (pljĭash-ca-gĭŭá-nji), pljashcageadz (pljĭash-ca-gĭádzĭ), pljashcagioani/pljashcagioane (pljĭash-ca-gĭŭá-nji) – (atsel) tsi fatsi pljashcã (pradã, spolji, etc.); un tsi intrã n casã noaptea sh-furã lucri njits (ca, bunãoarã, stranji, curdelji, pheati, etc.); pleashcagi, zulumgi, zulumchear
{ro: jefuitor, borfaş}
{fr: pillard}
{en: looter, plunderer}
§ pleashcagi (pleash-ca-gí) sm, sf, adg pleashcagioa-ni/pleashcagioane (pleash-ca-gĭŭá-nji), pleashcageadz (pleash-ca-gĭádzĭ), pleashcagioani/pleashcagioane (pleash-ca-gĭŭá-nji) (unã cu pljashcagi)
§ pleacicagi (pleacĭ-ca-gí) sm, sf, adg pleaci-cagioani/pleacicagioane (pleacĭ-ca-gĭŭá-nji), pleacicageadz (pleacĭ-ca-gĭádzĭ) pleacicagioani/pleacicagioane (pleacĭ-ca-gĭŭá-nji) (unã cu pljashcagi)
ex: a pleacicageadzlor lã easti fricã s-intrã la noi
pradã
pradã (prá-dã) sf prãdz (prắdzĭ) – loari (furtu) di lucri shi hiintsi faptã cu zorea (dupã tsi easti amintatã unã alumtã); lucrili tsi s-lja (s-furã) di-atselj tsi amintarã un polim di la-atselj tsi-l chirurã polimlu (i lumea-a lor); pridãciuni, pleashcã, pleacicã, pljashcã, spolji, alimurã, eamã, yeamã, yeaghmã, gengã, ghengã, zulumi
{ro: pradă, prădăciune}
{fr: pillage, proie; spoliation}
{en: looting, plunder; dispoiling}
ex: ursa alãga trã vãrã pradã (pljashcã); loarã pradã (pljashcã, alimurã) multã
§ prãdãciuni/prãdãciune (prã-dã-cĭú-ni) sf prãdãciunj (prã-dã-cĭúnjĭ) – (unã cu pradã)
ex: nu suntu tora prãdãciunj ca ninti
§ pridãciuni/pridãciune (pri-dã-cĭú-ni) sf pridãciunj (pri-dã-cĭúnjĭ) – (unã cu pradã)
§ mprad (mprádŭ) vb I mprãdai (mprã-dáĭ), mprãdam (mprã-dámŭ), mprãdatã (mprã-dá-tã), mprãdari/mprãdare (mprã-dá-ri) – ljau cu zorea di la-atselj tsi lj-am azvimtã cu-alumta (trã tora di oarã i trã totna) unã parti i tuti bunili (averli) tsi au; calcu un loc (unã hoarã, un crat, un om, etc.) sh-lu irmuxescu di tut tsi ari; fac pradã (pljashcã, spolji, etc.); prad, ãmprad; irmuxescu, ermuxescu, pustixescu, pustuxescu, pustuescu, rimuxescu, pundescu, pundixescu, punduxescu, shcrituescu, shcretuescu
{ro: prăda}
{fr: piller}
{en: loot, plunder}
ex: vor s-u mpradã, vor s-u furã
§ mprãdat (mprã-dátŭ) adg mprãdatã (mprã-dá-tã), mprãdats (mprã-dátsĭ), mprãdati/mprãdate (mprã-dá-ti) – tsi-lj s-ari loatã (cu zorea) bunili tsi-avea; (loc azvimtu tu polim) tsi fu cãlcat shi irmuxit; prãdat, ãmprãdat; irmuxit, ermuxit, pustixit, pustuxit, pustuit, rimuxit, pundit, pundixit, punduxit, shcrituit, shcretuit
{ro: prădat}
{fr: pillé}
{en: looted, plundered}
§ mprãdari/mprãdare (mprã-dá-ri) sf mprãdãri (mprã-dắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva mpradã (prãdeadzã); prãdari, ãmprãdari; irmuxiri, ermuxiri, pustixiri, pustuxiri, pustuiri, rimuxiri, pundiri, pundixiri, punduxiri, shcrituiri, shcretuiri
puvonj
puvonj (pu-vónjĭŭ) sm puvonj (pu-vónjĭ) shi sn puvoanji/pu-voanje (pu-vŭá-nji) –
1: apã multã tsi curã multu-agonja pi-unã cali multu ncljinatã (dupã unã ploai mari, dupã tuchirea agonja a neauãljei, etc.); muljiturã (sãndzi, lãcrinj, etc.) tsi curã multã sh-agonja; proi, shuruinã;
2: arãu njic, di-aradã di munti tsi curã agonja; pivonj, rãchei, trap, trãpulici; (fig: puvonj = apã murdarã, tulburi, murdãrilji, lãvushiturã)
{ro: torent; râuleţ}
{fr: torrent; ruisseau}
{en: torrent; brook}
ex: di ploi shi di puvoanji (proai); apã mintitã di puvoanji (proai); puvonjlji s-nu ti neacã; cãndu trec piningã casa-a lor, nj-astup nãrli di puvonj (fig: apa murdarã, lãvushiturã); nu mi scaldu tu puvonjlu-aestu (fig: apa aestã murdarã)
§ puvunjos (pu-vu-njĭósŭ) adg puvunjoasã (pu-vu-njĭŭá-sã), puvunjosh (pu-vu-njĭóshĭ), puvunjoasã/puvunjoasi (pu-vu-njĭŭá-si) – tsi easti turburi ca apa adusã di puvonj; murdar, turburi
{ro: murdar, tulbure}
{fr: sale, trouble}
{en: dirty, turbid, muddy}
ex: puvunjoasã (murdarã) apã n-adusi proilu
§ pivonj (pi-vónjĭŭ) sn pivoanji/pivoanje (pi-vŭá-nji) – arãu njic, di-aradã di munti tsi curã agonja; puvonj, rãchei, trap, trãpulici
{ro: râuleţ}
{fr: ruisseau}
{en: brook}
ex: zghicutli a pivonjlui (arãului)
§ proi (próĭŭ) sn proai/proae (prŭá-i) – apã multã tsi curã multu-agonja pi-unã cali multu ncljinatã (dupã unã ploai mari, dupã tuchirea agonja a neauãljei, etc.); muljiturã (sãndzi, lacrinj, etc.) tsi curã multã sh-agonja; puvonj, shuruinã
{ro: şuvoi, puhoi}
{fr: torrent}
{en: torrent}
ex: sãndzili curã di mini proi (shuruinã, puvonj)
shuruinã
shuruinã (shĭu-ru-í-nã) sf shuruinj (shĭu-ru-ínjĭ) – apã tsi curã multu-agonja pi-unã cali multu ncljinatã (dupã unã ploai mari, dupã tuchirea agonja a neauãljei, etc.); muljiturã (sãndzi, lacrinj, etc.) tsi curã multã sh-agonja; proi, puvonj, zãntunã
{ro: şiroi, şuvoi}
{fr: flot, torrent}
{en: flood, flow, stream, torrent}
ex: sãndzili curã dit mini shuruinã (proi, puvonj)
§ shur-shur! (shĭúr-shĭúr) inter – zbor tsi-aspuni vrondul tsi-l fatsi unã shuruinã; shurshurarea tsi u fatsi unã apã tsi curã
{ro: sunetul făcut de un şiroi}
{fr: mot qui exprime le son d’un flot}
{en: word espressing the noise made by a stream}
stavrait
stavrait (sta-vra-ítŭ) sm stavraits (sta-vra-ítsĭ) – pulj mari tsi bãneadzã cu carni di prãvdzã njits (pulj njits); ornji, vultur, aito, atsirã, utã, hutcã, hutã, schiponj, ljipurar; (fig: stavrait = un tsi easti ca unã ornji, tsi easti gioni, lemargu, sharcu, etc.)
{ro: vultur auriu}
{fr: gypaète barbu, oiseau de proie}
{en: vulture}
ex: ca stavraitlu tsi s-toarnã la puljlji-lj dit curbai
órnji
RO:pasăre de pradă
EN:raptor
FR:oiseau de proie
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015