DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

alingu

alingu (a-lín-gu) (mi) vb III shi II alimshu (a-lím-shĭu), alindzeam (a-lin-dzeámŭ), alimsã (a-lím-sã) shi alimtã (a-lím-tã), alindziri/alindzire (a-lín-dzi-ri) shi alindzeari/alindzeare (a-lin-dzeá-ri) – dau cu limba pristi fatsa-a unui lucru tra s-u molj cu ascucheat (tra s-u-ashtergu, s-u aduchescu tsi gustu ari, grãsimea i dultseamea di pri deadziti cãndu au nustimada bunã, etc.); dau ma multi ori cu limba pristi mãcarea din gurã tra s-lj-aduchescu nustimada; lingu;
(expr:
1: mi-alingu = mi mbet;
2: lu-alimsi cãtusha = easti murdar cã nu s-ari latã, canda-i alimtu di cãtushi!;
3: alindzi-vasili = timbel, linãvos, tsi bãneadzã di-atseali tsi-lj da altsã)
{ro: linge}
{fr: lécher}
{en: lick}
ex: oili alingu sarea (da cu limba pristi sari tra s-si nsarã); ts-alindzeai dzeaditli di dultsi tsi eara; mi-alimshu (mi mbitai) asãndzã; easti un alindzi-vasili
(expr: timbel, tsi-ashteaptã sã-lj da altsã); iu ascuchi nãs, nu alindzi; cari sh-bagã mãna n njari, dzeaditili va sh-alingã

§ alimtu (a-lím-tu) adg alimtã (a-lím-tã), alimtsã (a-lím-tsã), alimti/alimte (a-lím-ti) – (lucru) tsi easti pusputit di limba-a unui tsi lu-alindzi; (fig: alimtu = (i) lutsit, scãntiljos, nyilcios, pripsit, mushat, mbitat, etc.; (ii) duzi, buimatcu, maznu, ischiu, ndreptu)
{ro: lins}
{fr: léché; lisse}
{en: licked}
ex: perlu lu-ari alimtu; tricu unã alimtã (fig: featã mushatã, pripsitã); vinjirã acasã alimtsã (fig: mbitats); hiu alimtu (fig: mbitat)

§ alimsu (a-lím-su) adg alimsã (a-lím-sã), alimshi (a-lím-shi), alimsi/alimse (a-lím-si) – (unã cu alimtu)

§ alindzi-ri/alindzire (a-lín-dzi-ri) sf alindziri (a-lín-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un alindzi tsiva; alindzeari, lindziri, lindzeari
{ro: acţiunea de a linge; lingere}
{fr: action de lécher}
{en: action of licking}
ex: va ti saturi cu alindzirea (atsea tsi fats cãndu alindzi)?

§ alindzeari/alindzeare (a-lin-dzeá-ri) sf alindzeri (a-lin-dzérĭ) – (unã cu alindziri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

analtu1

analtu1 (a-nál-tu) adg analtã (a-nál-tã), analtsã (a-nál-tsã), anal-ti/analte (a-nál-ti) – tsi s-aflã (easti alinat) nsus; tsi ari criscutã multu shi easti multu lungu; (om) tsi ari unã boi mari; (boatsi) tsi easti suptsãri (i vãrtoasã); naltu
{ro: înalt}
{fr: haut, élevé}
{en: tall}
ex: tatã-nju easti analtu om (avea boi mari); alinã-ti analtu (nsus) pri pom tra s-vedz diparti; analtsã eara murlji di-avlii; doi lai muntsã multu-analtsã; lunã tsi eshti-analtã (tsi ti-aflji nsus) sh-dipãrtoasã; analtu ca chiparishlu

§ naltu1 (nál-tu) adg naltã (nál-tã), naltsã (nál-tsã), nalti/nalte (nál-ti) – (unã cu analtu1)
ex: casa-a noastrã easti naltã; iu murlu ma nalt eara; nalti li featsi; tãvanea easti naltã (multu nsus); easti un tinir naltu, pripsit

§ analtu2 (a-nál-tu) adv – naltu, nsus, pristi, pisuprã, prisuprã, di pisuprã;
(expr:
1: analtu pri = tu oara tsi s-fatsi tsiva; tu chirolu tsi s-aflã tu; tamam cãndu;
2: di-analtu = di nsus, din tser, di la Dumnidzã)
{ro: peste, deasupra}
{fr: sur, au dessus, par dessus, en plus, d’en haut, juste, précisément}
{en: over, above, in the middle of, exactly}
ex: s-alãsarã analtu pri (pristi) mini; analtu pri-ahãti (ma nsus di-atseali, ma multu di-ahãnti) tsi eu spush; tu lumea-atsea di-analtu
(expr: di nsus, dit tser); analtu pri
(expr: tu mesea, tu inima di, tu chirolu tsi fãtseam) chefi; trã trei ori analtu
(expr: tamam tri trei sãhãts) agiumshu; analtu pri
(expr: tamam cãndu dzãtseam) aesti zboarã; s-aushascã pri tinireatsã-analtu
(expr: ta-mam)

§ naltu2 (nál-tu) adv – (unã cu analtu2)
ex: naltu pri beari
(expr: tu chirolu tsi bea multu, dipriunã); eara naltu
(expr: tamam) pi dzãlili cãndu

§ analtsu (a-nál-tsu) (mi) vb I anãltsai (a-nãl-tsáĭ), anãltsam (a-nãl-tsámŭ), anãltsatã (a-nãl-tsá-tã), anãltsa-ri/anãltsare (a-nãl-tsá-ri) – (mi) min (scol, mut) cãtrã nsus; fac (adar, scol, mut, astãsescu, stãlãescu) unã binai (casã, bisearicã, etc.); crescu di boi sh-mi fac ma-analtu; (mi) mprustedz, naltsu, altsu, alin, mut, scol, crescu, etc.;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

armã2

armã2 (ár-mã) sf armi/arme (ár-mi) shi armati/armate (ár-ma-ti) – lucru (nel, biligicã, minghiush, lãludã, stranj, etc.) tsi easti purtat (bãgat) tra s-mushutsascã pri cariva (tsiva); stoli, stolidã, stulidã, stulii, stolizmã, stoluzmã, cãrtonã
{ro: podoabă, ornament}
{fr: parure, ornement}
{en: ornament}
ex: arma (stulia) a grambolui; nu-lj jilescu arma (stranjili stulsiti) a lui; armã (stranj mushat) di gambro; armã (stulii, stranj) shcodrãneascã; doamnã cu armã dumneascã (stranji shi giuvaricadz di muljari avutã); cari u vidzush, tsi armã poartã?

§ armatã (ar-má-tã) sf armati/armate (ar-má-ti) shi armãts (ar-mắtsĭ) [bãgats oarã iu cadi actsentul!] –
1: custumi di sãrbatoari (di dzãli pisimi), faptu sh-purtat multi ori di grambo i nveastã nauã;
2: pai, pricã, pirtsii, zestrã, doarã
{ro: costum de sărbătoare; zestre}
{fr: beau costume choisi pour le fiancé ou la fiancée; dot}
{en: beautiful suit selected specifically for someone engaged to be married (fiancé or fiancée); dowry}
ex: nã armatã (custumi stulsitã) cu tserlu mplin di steali; armasi cu armata (stranjili) di lãludz; lo mash aluna cu armata (custumea) di dzãnã; nu-lj jilesc armata-a lui; armata-a lui di Bituli, chiusteca-a lui di Ianina; armata s-nu u-armãtusits voi; tsi armatã nãsã sh-poartã?; di shi nvescu armatili (stranjili stulsiti); s-facã trei armati (custumi) di stranji; tuti cu nalili armati; armãtsli a tali io nu voi s-li cãntu; mutrea la stranji, ca om tsi nu sh-avea vidzutã altãoarã ahtari armatã

§ armãtusescu2 (ar-mã-tu-sés-cu) (mi) vb IV armãtusii (ar-mã-tu-síĭ), armãtuseam (ar-mã-tu-seámŭ), armãtusitã (ar-mã-tu-sí-tã), armãtusiri/armãtusire (ar-mã-tu-sí-ri) – mi ndreg cu lucri (stranji mushati, giuvaricadz, etc.) tra s-aspun ma mushat (ma tinjisit, ma livendu, ma pripsit, etc.); ndreg, stulsescu, susuescu
{ro: (se) împodobi, (se) îmbrăca frumos}
{fr: (se) parer, bien s’habiller, (s’)équiper}
{en: adorn, dress well, embellish}
ex: tuti nveastili s-armãtusescu (si stulsescu); shi eu s-mi-adar, s-mi-armãtusescu; io-nj cãdzui trã moarti shi ea s-armãtuseashti (sã ndreadzi s-aspunã mushatã)

§ armãtusit2 (ar-mã-tu-sítŭ) adg armãtusitã (ar-mã-tu-sí-tã), armãtusits (ar-mã-tu-sítsĭ), armãtusi-ti/armãtusite (ar-mã-tu-sí-ti) – tsi easti nviscut cu stranji mushati; ndreptu cu stulii tra s-aspunã mushat; alãxit mushat; ndreptu, stulsit, susuit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

astari/astare

astari/astare (as-tá-ri) sf astãri (as-tắrĭ) shi astãruri (as-tắ-rurĭ) – partea di pãndzã i stofã tsi s-adavgã nãuntru la un stranj tra s-lu facã ma cãlduros (tra s-aravdã ma multu, tra s-lu spunã ma pripsit, etc.)
{ro: căptuşeală}
{fr: doublure}
{en: lining (of garment)}
ex: fustanea nu-ari astari; nj-bãgã astari di lãnã

§ astãrusescu (as-tã-ru-sés-cu) vb IV astãrusii (as-tã-ru-síĭ), astãruseam (as-tã-ru-seámŭ), astãrusitã (as-tã-ru-sí-tã), astãrusi-ri/astãrusire (as-tã-ru-sí-ri) – bag (cos) unã astari la un stranj; cãplãdisescu
{ro: căptuşi}
{fr: doubler (un vêtement); garnir}
{en: line (inside a garment)}
ex: astãrusii (bãgai astari la) paltolu; mudistra astãrusi fustanea cu mãtasi (bãgã astari di mãtasi)

§ astãrusit (as-tã-ru-sítŭ) adg astãrusitã (as-tã-ru-sí-tã), astãrusits (as-tã-ru-sítsĭ), astãrusiti/astãrusite (as-tã-ru-sí-ti) – tsi-lj s-ari bãgatã unã astari; cãplãdisit
{ro: căptuşit}
{fr: doublé (un vêtement); garni}
{en: lined (a garment)}
ex: avea sarica astãrusitã cu veshtu

§ astãrusiri/astãrusire (as-tã-ru-sí-ri) sf astãrusiri (as-tã-ru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-bagã astari la un stranj; cãplãdisiri
{ro: acţiunea de a căptuşi; căptuşire}
{fr: action de doubler (un vêtement); de garnir}
{en: action of lining (a garment)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bugdan

bugdan (bug-dánŭ) adg bugdanã (bug-dá-nã), bugdanj (bug-dánjĭ), bugdani/bugdane (bug-dá-ni) – tsi easti mushat, pripsit, shi zveltu; livendu, birbu, daitcu, dai, dailjan, pirifan, ciom, pitrit, primtu
{ro: chipeş}
{fr: de belle mine (allure, prestance), d’une beauté impressionnante}
{en: beautiful, good looking, handsome, well made}
ex: bugdanã aleaptã; pirushana, atsea bugdanã (pirifanã); li umplu ea vasili, bugdana-nj (mushata-a mea); amiradz bãrbosh shi tiniri bugdani (feati pirifani shi mushati); oclju di bugdanã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãplãdisescu

cãplãdisescu (cã-plã-di-sés-cu) vb IV cãplãdisii (cã-plã-di-síĭ), cãplãdiseam (cã-plã-di-seámŭ), cãplãdisitã (cã-plã-di-sí-tã), cãplãdisiri/cãplãdisire (cã-plã-di-sí-ri) – adavgu unã cumatã di pãndzã i stofã nãuntru-a unui stranj s-lu fac ma cãlduros (s-lu fac s-aravdã ma multu, s-lu-aspun ma pripsit, etc.); bag unã astari la un stranj; astãrusescu
{ro: căptuşi}
{fr: doubler (un vêtement); garnir}
{en: line (inside a garment)}
ex: cãplãdisii sultuclu

§ cãplãdisit (cã-plã-di-sítŭ) adg cãplãdisitã (cã-plã-di-sí-tã), cãplãdisits (cã-plã-di-sítsĭ), cãplãdisiti/cãplãdisite (cã-plã-di-sí-ti) – tsi-lj s-ari bãgatã unã astari; astãrusit
{ro: căptuşit}
{fr: doublé (un vêtement); garni}
{en: lined (a garment)}

§ cãplãdisi-ri/cãplãdisire (cã-plã-di-sí-ri) sf cãplãdisiri (cã-plã-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-cãplãdiseashti (s-bagã astari) la un stranj; cãplãdisiri
{ro: acţiunea de a căptuşi; căptuşire}
{fr: action de doubler (un vêtement); de garnir}
{en: action of lining (a garment)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

chischin

chischin (chis-chín) adg chischinã (chis-chí-nã), chischinj (chis-chínjĭ), chischini/chischine (chis-chí-ni) – tsi easti curat (nu easti murdar); tsi easti dishteptu (pirã) la minti; tsi lj-acatsã mãna; tsi-lj da di mãnã; chischim, chischinets, mintimen, sarpit, sãrpit, epitidiu
{ro: curat, ager, îndemânatic}
{fr: propre; agile, sagace, adroit}
{en: clean; agile, skilful}
ex: armãnjlji suntu chischinj (curats, dishteptsã); cu mintea chischinã (sarpitã), dishtiptatã; eara chischin (curat, pripsit) la stranji

§ chischinets (chis-chi-nétsŭ) adg chischineatsã (chis-chi-neá-tsã), chischinets (chis-chi-nétsĭ), chischineatsi/chischineatse (chis-chi-neá-tsi) – (unã cu chischin)

§ chischim (chis-chímŭ) adg, adv chischimã (chis-chí-mã), chischinj (chis-chínjĭ), chischimi/chischime (chis-chí-mi) – (unã cu chischin)
ex: mi-ariseshti lucrul chischim (curat); easti multu chischimã (curatã); imnã chischimi (curati)

§ chischineatsã (chis-chi-neá-tsã) sf chischinets (chis-chi-nétsĭ) – harea tsi u-ari omlu tsi easti curat, tsi easti sarpit, tsi lj-acatsã mãna, etc.; spastrã, pastrã, nãscãrii, sãrpitsãlji, dishtiptãciuni, etc.
{ro: curăţenie, abilitate, deşteptăciune}
{fr: propreté, adresse, sagacité}
{en: cleanliness, ability, sagacity}
ex: spastra shi chischineatsa (nãscãria) din casa-a inglejilor; eara cu numa ti nicuchirata sh-ti chischineatsa (spastra din casa)-a ljei

§ chischimeatsã (chis-chi-meá-tsã) sf chischimets (chis-chi-métsĭ) – (unã cu chischineatsã)
ex: vidzui ãn casa-a ljei multã chischimeatsã (spastrã, nãscãrii)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cochil

cochil (có-chilŭ) sm, sf cochilã (có-chi-lã), cochilj (có-chiljĭ), cochili/cochile (có-chi-li) –
1: njic (cilimean ma njic, i hilandru, ma mari tu ilichii) faptu di doi pãrintsã ncurunats un cu-alantu; ficior, featã, cilimean, njic, tinir, hilandru, etc.;
2: njic faptu di-un bãrbat sh-unã muljari tsi nu suntu loats un cu-alantu; cochi, cochiul, copelã, copil, lud, cupilciu, bashtu, doci; (fig: cochilã = zbor ti pezã, ti unã featã mari, tsi nu easti ninga mãrtatã, cu tuti cã easti tu ilichi)
{ro: copil; copil din flori}
{fr: enfant (naturel); bâtard}
{en: child; bastard}
ex: easti cochil (ficior) pripsit; earam cochil (tinir) tu-atsel chiro; ti-adrash cochilã (featã mari); s-u mãrit a mea cochilã (featã)

§ cupel (cu-pélŭ) sm, sf cupelã (cu-pé-lã), cupelj (cu-péljĭ), cupeli/cupele (cu-pé-li) – (unã cu cochil)
ex: arusa-a mea cupelã (fiticã)

§ copelã (co-pé-lã) sf copeli/copele (co-pé-li) – (unã cu cupelã)

§ cuchilush (cu-chi-lú-shĭŭ) sm, sf cuchilushi/cuchilushe (cu-chi-lú-shi), cuchilush (cu-chi-lúshĭ), sf cuchilushi/cuchilushe (cu-chi-lú-shi) – ficior ma njic i featã ma njicã; ficiuric, fiticã, etc.
{ro: copilaş}
{fr: petit enfant}
{en: little child}

§ cochilush (co-chi-lú-shĭŭ) sm, sf cochilushi/cochilushe (co-chi-lú-shi), cochilush (co-chi-lúshĭ), sf cochilushi/cochilushe (co-chi-lú-shi) – (unã cu cuchilush)

§ cuchilami (cu-chi-lá-mi) sf fãrã pl – multimi di cochilj (cochili); ficiurami, tinirami
{ro: tineret}
{fr: jeunesse}
{en: youth, boyhood, girlhood}
ex: s-avea adunatã cuchilami (tiniret) tra s-facã giumbusi; adunã tutã cuchilamea n codru; cuchilamea di tora easti fronimã; cãndu nveasta nauã arucã merlu, tutã cuchilamea s-minã ca s-lu-acatsã

§ cochilami (co-chi-lá-mi) sf fãrã pl – (unã cu cuchilami)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dulber

dulber (dul-bérŭ) adg dulberã (dul-bé-rã), dulberi (dul-bérĭ), dul-beri/dulbere (dul-bé-ri) – tsi easti mãyipsitor di mushat; multu mushat, pripsit, undzit, harish, etc.
{ro: foarte frumos}
{fr: très beau, charmant}
{en: beautiful, charming}
ex: unã featã dulberã (multu mushatã); cu dulbera (mushata) a mea aleaptã; gioacã sh-socrul ca dulber (mushat, harish); muljerli-analti, zvelti, ca dulberli (mãyipsitoari); nurãrli ca dulberi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

duvaleti/duvalete

duvaleti/duvalete (du-va-lé-ti) sf duvalets (du-va-létsĭ) – stra-njili (capelili, stuliili, givaricadzlji, etc.) tsi li poartã muljarea s-aspunã ma mushatã, ma pripsitã, etc.; duvale, tuvletã
{ro: toaletă}
{fr: toilette, parure, attifet}
{en: (women’s) dress, head-dress, ornament, adorning}
ex: duvaletea-lj (stuliili-lj) di hrisafi scãntiljadzã pristi-amari; s-poartã nveastili duvaleti; sã ndridzea tu duvaleti

§ duvale (du-va-lé) sm duvaledz (du-va-lédzĭ) – (unã cu duvaleti)
ex: duvale lai (stulii lai di jali) pri cap s-portsã

§ tuvletã (tu-vlé-tã) sf tuvlets (tu-vlétsĭ) – (unã cu duvaleti)
ex: u poartã nveastili la tuvletã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã