|
|
alats2
alats2 (a-látsŭ) sn alatsã (a-lá-tsã) – loclu iu s-adunã doauã oasi dit truplu-a omlui; ligãtura tsi s-fatsi namisa di doauã oasi a truplui; prinod, ncljiturã, clidusi;
(expr: nu mi tsãn alatsãli = nu-am putearea)
{ro: încheietură, articulaţie}
{fr: articulation, jointure}
{en: articulation, joint}
ex: mi dor alatsãli (noadili, clidusili) di cicioari; lji s-acãtsarã alatsili di cicioari di fricã
andzã1
andzã1 (án-dzã) sf andzã (án-dzã) –
1: partea di sum dzinuclju sh-di dinãpoi a ciciorlui; pulpã;
2: loclu iu s-adunã shi ligãtura (prinodlu, clidusea) tsi s-fatsi namisa di oasili a dzinucljului;
(expr:
1: nji s-acupirirã andzãli = feci aveari;
2: nu-i trã andzãli a meali = nu nj-easti tu puteari, nu pot s-u fac)
{ro: pulpă}
{fr: mollet, articulation du genou}
{en: calf (of leg)} mi dor andzãli (prinoadili di la dzinuclju)
clidusi/cliduse
clidusi/cliduse (clí-dhu-si) sf clidusi/cliduse (clí-dhu-si) – loclu iu s-adunã doauã oasi dit truplu-a omlui; ligãtura tsi s-fatsi namisa di doauã oasi; prinod, ncljiturã, lats, alats
{ro: încheietură, articulaţie}
{fr: articulation, jointure}
{en: articulation, joint}
cluzunescu
cluzunescu (clu-zu-nés-cu) (mi) vb IV cluzunii (clu-zu-níĭ), cluzuneam (clu-zu-neámŭ), cluzunitã (clu-zu-ní-tã), cluzuniri/clu-zunire (clu-zu-ní-ri) – nji sã shutsã ncljiitura (prinodlu, clidusea) di la cicior (dzinuclju, cot, brats, mãnã, etc.) lucru tsi doari multu; nj-easi un os dit loclu iu s-aflã tu ncljiiturã; nj-u scosh mãna (ciciorlu, anumirlu, etc.); strãngulsescu
{ro: scrânti}
{fr: (se) donner une entorse, luxer, fouler}
{en: sprain, strain, wrench}
ex: sh-cluzuni (scoasi, strãngulsi) mãna
§ cluzunit (clu-zu-nítŭ) adg cluzunitã (clu-zu-ní-tã), cluzunits (clu-zu-nítsĭ), cluzuniti/cluzunite (clu-zu-ní-ti) – (mãna, ciciorlu, umirlu, cotlu, etc.) tsi s-ari shutsãtã la unã clidurã, icã-ari ishitã dit loc; strãngulsit
{ro: scrântit}
{fr: qui s’est donné une entorse, luxé, foulé}
{en: sprained, strained, wrenched}
§ cluzuniri/cluzunire (clu-zu-ní-ri) sf cluzuniri (clu-zu-nírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu omlu sh-cluzuneashti mãna (ciciorlu, bratslu, etc.); strãngulsiri
{ro: acţiunea de a-şi scrânti ceva; scrântire}
{fr: action de (se) donner une entorse, de luxer, de fouler; foulure, entorse}
{en: action of spraining, of straining, of wrenching; sprain, wrench}
cot1
cot1 (cótŭ) sn coati/coate (cŭá-ti) shi coturi (có-turĭ) – partea dinafoarã a prinodlui (ncljiituriljei) dit mesea-a bratslui (tsi leagã partea di nsus tsi s-dutsi pãnã tu-anumir shi partea di nghios tsi s-dutsi pãnã la mãnã);
(expr:
1: coati goali = om ftoh, oarfãn; sta cu mutri;
2: fatsi coati = fatsi camomati, nãji;
3: lj-aspun cotlu = l-clutsuescu, lj-spun cã nu-lj dau, cã nu va s-fac tsi-nj caftã, etc.;
4: cãndu va-nj bash (va-nj ved) cotlu! = vãrnãoarã!)
{ro: cot}
{fr: coude}
{en: elbow}
ex: ãlj li dusirã a amirãroanjiljei mãnjli tãljati di la cot; scumbusitã pãn la coati; ndrupãtã pri unlu cot; mi-agudi trãsh tu cot; tsal Dina, fãrã s-facã coati
(expr: fãrã s-facã nãji); armasi cu coatili goali
(expr: ftoh, oarfãn)
dzinuclju
dzinuclju (dzi-nú-cljĭu) sn dzinuclji/dzinuclje (dzi-nú-clji) – partea (carni shi cheali) di deavãrliga di prinodlu (clidusea) dit mesea-a ciciorlui (tsi agiutã la nduplicarea-a lui); dzãnuclju;
(expr:
1: cad pri dzinuclji dinintea-a unui = cad pri dzinuclji (i) ca semnu di tinjii, tãpinusiri, etc.; (ii) ta s-lu pãlãcãrsescu multu s-nj-agiutã cu tsiva;
2: nji sã talji dzinucljilj = lj-aduchescu cicioarli slabi shi-nj si pari cã va s-cad (di fricã, lãhtarã, ciudii, etc.);
3: besã pri dzinuclju = nu fatsi atsea trã tsi giurã;
4: easti di dzinucljul a meu = easti di sãndzili-a meu)
{ro: genunchi}
{fr: genou}
{en: knee}
ex: cãdzu pi dzinuclji; shidea (sta) pri dzinuclji (sã ncljina pri dzinuclji) n fatsa-a icoanãljei; pri dzinuclji nãdia sprigiurãm; arbineslu-i besã pri dzinuclju
(expr: nu fatsi atseali trã cari giurã cã va li facã); amirãlu sh-amirãroanja nu-alasã vãrnu di dzinucljul a lor
(expr: di sãndzili-a lor)
§ dzãnuclju (dzã-nú-cljĭu) sn dzãnuclji/dzãnuclje (dzã-nú-clji) – (unã cu dzinuclju)
§ ndzi-nucljedz (ndzi-nu-cljĭédzŭ) vb I ndzinucljai (ndzi-nu-cljĭáĭ), ndzinucljam (ndzi-nu-cljĭámŭ), ndzinucljatã (ndzi-nu-cljĭá-tã), ndzinucljari/ndzinucljare (ndzi-nu-cljĭá-ri) – cad (shed, stau) pri dzinuclji n fatsa-a unui (ca semnu di tinjii, tãpinusiri, etc.); ãndzinucljedz
{ro: îngenunchea}
{fr: (s’)agenouiller}
{en: kneel (down)}
ex: vru si ndzinucljadzã nintea-a lui shi s-lji caftã ljirtari; di diparti ndzinuclja; ndzinuclje nãintea-a icoanãljei shi sh-featsi crutsea di ma multi ori
§ ndzinuclju (ndzi-nú-cljĭu) vb I ndzinucljai (ndzi-nu-cljĭáĭ), ndzinucljam (ndzi-nu-cljĭámŭ), ndzinucljatã (ndzi-nu-cljĭá-tã), ndzinucljari/ndzinucljare (ndzi-nu-cljĭá-ri) – (unã cu ndzinucljedz)
§ ndzinucljat (ndzi-nu-cljĭátŭ) adg ndzinucljatã (ndzi-nu-cljĭá-tã), ndzinucljats (ndzi-nu-cljĭátsĭ), ndzinucljati/ndzinucljate (ndzi-nu-cljĭá-ti) – tsi ari cãdzutã (tsi shadi, sta) pri dzinuclji n fatsa-a unui om i lucru; ãndzinucljat
{ro: îngenuncheat}
{fr: agenouillé}
ncljiturã
ncljiturã (nclji-tú-rã) sf ncljituri (nclji-túrĭ) – loclu iu s-andãmu-sescu doauã oasi dit truplu-a omlui; ligãtura tsi s-fatsi namisa di doauã oasi a truplui; prinod, clidusi, lats, alats
{ro: încheietură, articulaţie}
{fr: articulation, jointure}
{en: articulation, joint}
ex: apãrnji s-tindã pristi ncljituri (noadi, clidusi) gãitanea di sirmã
nod1
nod1 (nódŭ) sn noadi/noade (nŭá-di) –
1: loclu iu s-leagã dauã hiri (ciori, cumãts di pãndzã, etc.) tra si sta streasi deadun ca un singur hir; loclu dit mesi i di la capit cu cari s-leagã unã cioarã (hir, funi, etc.) di un lucru;
2: loclu dit truplu di arburi iu nchiseashti s-creascã unã alumachi; loclu dit lemnu iu s-veadi urma di iu ari criscutã unã alumachi; piscu;
(expr:
1: un nod = (i) un ficiuric; (ii) loclu iu s-adunã shi s-leagã doauã oasi dit truplu-a omlui; prinod, clidusi, ncljiturã;
2: (nji s-acatsã) nod di gushi = atsea tsi-adu-cheashti omlu cãndu ngljiti cu greu sh-aducheashti cã-lj s-acatsã tsiva tu grumadz “ca un nod”;
3: (nji s-acatsã) nod tu inimã (chep-tu, hicati) = mi-aflu tu-unã mari-angusã, mi nvirin multu, aduches-cu dor “ca un nod” tu inimã cãndu pat tsiva, cãndu mi dispartu di cariva vrut shi-nj lipseashti multu, etc.;
4: sh-ascãpitã nodlu sh-tãcu = arãvdã atseali tsi pãtsã, fãrã s-dzãcã un zbor)
{ro: nod}
{fr: noeud}
{en: knot}
ex: cioarã cu nod; nu pot s-disfac nodlu; adrat unã funi cu noadi; nj-si fatsi un nod
(expr: dor, mirachi, dureari) tu cheptu; sh-elj sh-au un nod
(expr: dor, dureari) la inimã; moasha ascãpitã nodlu; noadi, noadi-lj si dutsi; nod lji s-acatsã a mãratlui
(expr: sã nvirinã multu mãratlu) di tatã; acãtsã s-imnã nodlu
(expr: njiclu); u dor nodurli
(expr: ncljiturli) di la mãnj sh-di la cicioari
§ prinod (pri-nódŭ) sn prinoadi/prinoade (pri-nŭá-di) shi prinoduri (pri-nó-durĭ) – loclu iu s-adunã doauã oasi dit truplu-a omlui; ligãtura tsi s-fatsi namisa di doauã oasi a truplui; clidusi, ncljiturã, lats, alats, nod
{ro: încheietură, articulaţie}
{fr: articulation, jointure}
{en: articulation, joint}
ex: lã da dor prinodurli (alatsãli, ncljiturli) di la cicioari
§ nod2 (nódŭ) (mi) vb I nudai (nu-dáĭ), nudam (nu-dámŭ), nudatã (nu-dá-tã), nudari/nu-dare (nu-dá-ri) – fac un nod; leg un lucru di altu lucru cu un nod; ncãrshiljedz hiri di canda suntu fapti cu noadi; anod, ncãrshiljedz, cãrshiljedz;
(expr:
pulj4
pulj4 (púljĭŭ) sm pulj (púljĭ) – prinodlu (clidusea) tsi s-aflã niheamã ma nsus di unglja di la ciciorlu-a calui
{ro: chişiţă}
{fr: boulet et canon (chez le cheval)}
{en: joint immediately above the hoof (of a horse)}
ex: puljlu mprostu
strãngulsescu
strãngulsescu (strãn-gul-sés-cu) (mi) vb IV strãngulsii (strãn-gul-síĭ), strãngulseam (strãn-gul-seámŭ), strãngulsitã (strãn-gul-sí-tã), strãngulsiri/strãngulsire (strãn-gul-sí-ri) – nji sã shutsã ncljiitura (prinodlu, clidusea) di la cicior (dzinuclju, cot, brats, mãnã, etc.) lucru tsi doari multu; nj-scot mãna (ciciorlu, anumirlu, etc.); nj-easi un os dit loclu iu s-aflã tu ncljiiturã; cluzunescu
{ro: scrânti}
{fr: (se) donner une entorse, luxer, fouler}
{en: sprain, strain, wrench}
ex: nj-si strãngulsi (nj-scosh, nj-inshi, s-cluzuni) mãna
§ strãngulsit (strãn-gul-sítŭ) adg strãngulsitã (strãn-gul-sí-tã), strãngulsits (strãn-gul-sítsĭ), strãngulsiti/strãngulsite (strãn-gul-sí-ti) – (mãna ciciorlu, umirlu, cotlu, etc.) tsi s-ari shutsãtã la unã clidurã, icã-ari ishitã dit loc; cluzunit
{ro: scrântit}
{fr: qui s’est donné une entorse, luxé, foulé}
{en: sprained, strained, wrenched}
§ strãngulsiri/strãngulsire (strãn-gul-sí-ri) sf strãngulsiri (strãn-gul-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu omlu shi strãngulseashti ciciorlu (mãna, bratslu, etc.); cluzuniri
{ro: acţiunea de a-şi scrânti ceva; scrântire}
{fr: action de (se) donner une entorse, de luxer, de fouler; foulure, entorse}
{en: action of spraining, of straining, of wrenching; sprain, wrench}