DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

alaturea

alaturea (a-lá-tu-rea) adv – tsi s-aflã aproapea (nandreapta i nastãnga) di cariva i di tsiva; alaturi, alãturi, priningã, piningã, lingã, ningã, pringã, ninga, nintrã, ntrã, ndrã, bara-bara
{ro: alături}
{fr: à coté de}
{en: beside}
ex: alaturea di (ningã) mini

§ alaturi (a-lá-turĭ) adv – (unã cu alaturea)
ex: alaturi di pom

§ alãturi (a-lắ-turĭ) adv – (unã cu alaturea)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

anghidã2

anghidã2 (an-ghí-dhã) sf anghidz (an-ghídzĭ) – agru-pulj njic tsi si-anvãrteashti priningã casili-a oaminjlor (cu truplu murnu chindisit cu dãmtsi lãi, cu pãntica ca di cinushi, cioclu shcurtu si coada ca tãljatã); nghidã, cionã, tsãrnãpulj, tsiripulj, vrapciu, harabeu, harabelj, harhabel
{ro: vrabie}
{fr: moineau}
{en: sparrow}

§ nghidã2 (nghí-dhã) sf nghidz (nghídzĭ) – (unã cu anghidã2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

anot

anot (a-nótŭ) vb I anutai (a-nu-táĭ), anutam (a-nu-támŭ), anutatã (a-nu-tá-tã), anutari/anutare (a-nu-tá-ri) – mi min pri apã (i sum apã) cu minãri (vãrtoasi) di mãnj shi di cicioari sh-caftu s-nu mi nec; (cu-unã parti di trup sum apã sh-cu minãri slabi di mãnã shi cicioari i fãrã minãri dip) caftu s-mi tsãn pristi apã, s-nu mi-afundu tu apã shi s-nu mi nec; fãrã s-mi min dip, caftu sã stau pri fatsa-a apãljei; fac un lucru sã sta i s-curã pri fatsa-a apãljei; not, amplãtescu, mplãtescu, avuzescu; (fig: anot tu... = hiu mplin di; am multu lucru; mi-aflu mintit multu tu...; etc:)
{ro: înota, pluti}
{fr: nager, surnager, flotter}
{en: swim, float, overfloat}
ex: anoatã, yinu pãnã aoatsi; priningã budza di-amari anuta sh-iu eara apa cama putsãnã; scãnduri di cãichi asparti anuta (avuzea, eara dusi di apã) pri-aoa sh-pri-aclo; anuta tu (fig: nuta tu, eara mplin di) sudori

§ anutat (a-nu-tátŭ) adg anutatã (a-nu-tá-tã), anutats (a-nu-tátsĭ), anutati/anutate (a-nu-tá-ti) – (om) tsi s-ari minatã cu mãnjli shi cicioarli pri apã; (lucru) tsi sta (i ari stãtutã) niminat pri apã; nutat, amplãtit, mplãtit, avuzit
{ro: înotat, plutit}
{fr: nagé, surnagé, flotté}
{en: swum, floated, overfloated}

§ anuta-ri/anutare (a-nu-tá-ri) sf anutãri (a-nu-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva i tsiva anoatã pri apã; anutari, amplãtiri, mplãtiri, avuziri
{ro: acţiunea de a înota, de a pluti; înotare, plutire; înot; nataţie}
{fr: action de nager, de surnager, de flotter; natation}
{en: action of swimming, of floating, of overfloating; swimming}

§ not1 (nótŭ) vb I nutai (nu-táĭ), nutam (nu-támŭ), nutatã (nu-tá-tã), nutari/nutare (nu-tá-ri) – (unã cu anot)
ex: cãnili shtea s-noatã; nu shtii ne s-noatã (s-minã pri apã, s-hibã dus di apa tsi s-minã), ne sã mplãteascã (si sta niminat pri fatsa-a apãljei)

§ nutat1 (nu-tátŭ) adg nutatã (nu-tá-tã), nutats (nu-tátsĭ), nutati/nutate (nu-tá-ti) – (unã cu anutat)

§ nutari1/nutare (nu-tá-ri) sf nutãri (nu-tắrĭ) – (unã cu anutari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bara-bara

bara-bara (bá-ra-bá-ra) adv – tsi s-aflã aproapea (nandreapta i nastãnga) di cariva i di tsiva; tsi fac tsiva i s-aflã un ningã-alantu; zbor tsi-aspuni cã ma multsã oaminj i lucri s-aflã tu idyiul loc; alaturea, alaturi, alãturi, priningã, ningã; deadun, dadun, mpriunã, ãmpriunã, dipriunã
{ro: alături, împreună}
{fr: á côté, ensemble}
{en: beside, together}
ex: dzua sh-noaptea suntu bara-bara (deadun, un ningã-alantu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãtush

cãtush (cã-túshĭŭ) sm, sf cãtushi/cãrtushe (cã-tú-shi) shi cãtushã (cã-tú-shã), cãtush (cã-túshĭ), cãtushi/cãrtushe (cã-tú-shi) shi cãtush (cã-túshĭ) – prici imirã (ma njicã di cãni) tsãnutã priningã casã tra s-acatsã shoarits; pisã, pãsã, matsã, macearoc, macioc, mãroi; (fig:
1: cãtushi = ipucrit, tirtipci; expr:
2: ca cãnili cu cãtusha s-duc (s-vor) = sã ncaci tut chirolu, nu pot s-bãneadzã ghini deadun;
3: canda mi supsirã cãtushili = hiu multu-agiun;
4: ari noauã sufliti ca cãtusha, vulpea sh-muljarea = easti greu s-lu fats s-moarã)
{ro: pisică}
{fr: chat, chatte}
{en: cat}
ex: muljarea sh-cãtusha au cãti noauã sufliti; cãtusha mãcã shoarits; cãni, cãtushi shi sharpi; cãtusha sh-la fatsa: semnu cã va da ploai; amiroanja tãtsea ca unã cãtushi; aveam nã cãtushã albã; cãtushlu nã fudzi din casã; acatsã s-njaurã ca nã cãtushi; tãtsea ca nã cãtushi, shi zbor nu scutea din gurã; cãndu cãtusha nu-i acasã, shoaritslji gioacã pri measã; vrei, cãtushe, pescu?; cãtusha cu chipru, nu acatsã shoarits; cari cãtushi nu-l va pescul?; cãtusha, ma nu-agiundzi pescul, ascuchi; s-giurã cãtusha s-nu mãcã shoarits; cãtusha, ma nu-agiundzi pescul, dzãtsi cã-i amputsãt; si shtea tsi cãtushi (fig: ipucrit, tirtipci) easti el; moarti him di foami, canda nã supsirã cãtushili!

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cionj1

cionj1 (cĭónjĭŭ) sm, sf cionã (cĭó-nã), cionj (cĭónjĭ), cioni/cione (cĭó-ni) – agru-pulj njic tsi si-anvãrteashti priningã casili-a oaminjlor, cu truplu murnu chindisit cu dãmtsi lãi, cu pãntica ca di cinushi, cioclu shcurtu si coada ca tãljatã; anghidã, nghidã, tsãrnãpulj, tsiripulj, vrapciu, harabeu, harabelj, harhabel
{ro: vrabie}
{fr: moineau}
{en: sparrow}
ex: nvitsã cum zburãscu (mascurlji tsãrnãpulj) cionjlji, alãndurli, puljlji shi prãvdzãli tuti; mash cu cionili (feaminili tsãrnãpulj) tsi caftã neaua-anghiu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cucutã

cucutã (cu-cú-tã) sf cucuti/cucute (cu-cú-ti) – agru-earbã analtã, toapsicã (nfãrmãcoasã, ma cari easti bunã tra si s-facã yitrii dit ea), creashti tu locuri virani, priningã casi apãrnãsiti, ningã garduri sh-ahãndãchi, tsi da unã anjurizmã ahoryea, cu frãndzã mãri, piroasi, hãrãxiti, cu lilici albi tsi nchisescu tuti dit idyiul loc tra s-facã ca unã umbrelã, cu fructi uvali, murni tsi da niheamã ca pi veardi;
(expr: mi-adrai (mi feci) cucutã = mi mbitai multu; mi-adrai dzadã (cãndilã, crup, hrup, curpit, ciurla, stingãli, tracã, etc.), mi ciucutii, mi-afumai, etc.)
{ro: cucută}
{fr: ciguë commune, ciguë aquatique}
{en: cowbane, poison hemlock}
ex: cucuta easti toapsicã; cucuta easti amarã; sã mbitã, s-featsi cucutã
(expr: sã mbitã multu); pãnã lji mbitã, di-lj featsi cucutã, dzadã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dicunjar

dicunjar (di-cu-njĭárŭ) sm, sf, adg dicunjarã (di-cu-njĭá-rã), dicunjari (di-cu-njĭárĭ), dicunjari/dicunjare (di-cu-njĭá-ri) – atsel tsi tseari (caftã) sã-lj si da tsiva geaba (cã nu poati sã plãteascã, cã easti ftoh, agiun shi nu-ari tsi s-mãcã, etc.); tsiritor, tsiritonj, tsiripãni, tsãrãpãn, proseac, pitaci, zicljar
{ro: cerşetor}
{fr: mendiant}
{en: beggar}
ex: vidzush dicunjar (tsiritor), dzã-lj grec!; dicunjar s-ti ved; un dicunjar treatsi sh-priningã usha-a lor, bagã caplu nãuntru sh-acatsã s-tsearã

§ dicunji/dicunje (di-cú-nji) sf dicunj (di-cúnjĭ) – atsea tsi fatsi dicunjarlu cãndu caftã sã-lj si da tsiva geaba
{ro: cerşire}
{fr: mendicité, gueuserie}
{en: beggary, begging}
ex: aflats tu aljurari ca dicunjarli tu dicunji

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gudur

gudur (gú-durŭ) (mi) vb I gudurai (gu-du-ráĭ), guduram (gu-du-rámŭ), guduratã (gu-du-rá-tã), gudurari/gudurare (gu-du-rá-ri) – (trã cãni) sh-aspuni vrearea trã cariva cu dutsearea la el, cu anvãrtirea piningã el, cu darea di coadã, etc.; (trã om) mi-anvãrtescu priningã cariva, sh-cu diznjirdãrli, alãvdãrli, culãchipsirli, etc. caftu s-lu-arãd ca sã-nj facã tsiva, sã-nj da tsiva, s-am tsiva di la el, etc.
{ro: (se) gudura}
{fr: choyer, flagorner, se surchauffer}
{en: coddle, flatter, fawn upon}
ex: mi gudur sã-nj dai tsiva; nã gudurim la foc; s-gudurã piningã noi; s-gudura tra s-lji dau un pãrã

§ gudurat (gu-du-rátŭ) adg guduratã (gu-du-rá-tã), gudurats (gu-du-rátsĭ), gudurati/gudurate (gu-du-rá-ti) – tsi-lj s-aspuni vreari (cu diznjirdãri, alãvdãri, culãchipsiri, etc.) tra s-hibã arãs
{ro: gudurat}
{fr: choyé, flagorné, fretillé, cajolé}
{en: coddled, flattered, fawned upon}

§ gudurari/gudurare (gu-du-rá-ri) sf gudurãri (gu-du-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-gudurã priningã un tra s-aibã tsiva
{ro: acţiunea de a (se) gudura}
{fr: action de choyer, de flagorner, de cajoler; frétillement, flagornerie, cajolerie}
{en: action of coddling, of flattering, of fawning upon}

§ gudurescu (gu-du-rés-cu) (mi) vb IV gudurii (gu-du-ríĭ), guduream (gu-du-reámŭ), guduritã (gu-du-rí-tã), guduriri/gudurire (gu-du-rí-ri) – (unã cu gudur)

§ gudurit (gu-du-rítŭ) adg guduritã (gu-du-rí-tã), gudurits (gu-du-rítsĭ), guduri-ti/gudurite (gu-du-rí-ti) – (unã cu gudurat)

§ guduri-ri/gudurire (gu-du-rí-ri) sf guduriri (gu-du-rírĭ) – (unã cu gudurari)

§ gudiljar (gu-di-ljĭárŭ) adg gudiljarã (gu-di-ljĭá-rã), gudiljari (gu-di-ljĭárĭ), gudiljari/gudiljare (gu-di-ljĭá-ri) – un tsi s-gudurã priningã cariva (lu-alavdã, l-culãchipseashti, etc.) tra sã-lj si da tsiva; un tsi lu-ariseashti s-hibã gudurat (diznjirdat, culãchipsit, s-hibã alãvdat, etc.); gudiljarcu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

harabelj

harabelj (ha-ra-béljĭŭ) sm harabelj (ha-ra-béljĭ) – agru-pulj njic tsi si-anvãrteashti priningã casili-a oaminjlor (cu truplu murnu chindisit cu dãmtsi lãi, cu pãntica ca di cinushi, cioclu shcurtu si coada ca tãljatã); anghidã, nghidã, cionã, tsãrnãpulj, tsiripulj, vrapciu, harabeu, harhabel
{ro: vrabie}
{fr: moineau}
{en: sparrow}

§ harabeu (ha-ra-béŭ) sm harabei (ha-ra-béĭ) – (unã cu harabelj)
ex: pi niscãntsã ponj dit gãrdina-a pãlatiljei s-adunã seara multsã harabei

§ harhabel (har-ha-bélŭ) sm harhabelj (har-ha-béljĭ) – (unã cu harabelj)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã