DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

aprindu1

aprindu1 (a-prín-du) (mi) vb III shi II apresh (a-préshĭŭ) shi aprimshu (a-prím-shĭu) shi aprinshu (a-prín-shĭu), aprindeam (a-prin-deámŭ), apreasã (a-preá-sã) shi aprimtã (a-prím-tã) shi aprintã (a-prín-tã) shi aprimsã (a-prím-sã) shi aprinsã (a-prín-sã), aprindiri/aprindire (a-prín-di-ri) shi aprindeari/aprindeare (a-prin-deá-ri) –
1: dau foc a unui lucru tra s-lu fac s-ardã (s-facã cãldurã, s-da lunjinã, etc.); adar un lucru tra si s-facã lunjinã; fac lunjinã; ardu tsiva; amin tufechea; mi ncãldzãscu multu; prindu;
2: mi-acatsã inatea, mi-arcedz, mi-ariciuescu, inãtusescu, nãirescu, mi-agredz, timusescu, furtsuescu, furchisescu, ngindu, turbedz, lisixescu;
3: ameastic mãeauã tu-aloat tra s-lu fac s-creascã (s-lu fac s-yinã);
4: da (soarili, luna, stealili); mi-amintu, mi fac (mi-afet), mi aflu, es, mi-aspun, acats arãdãtsinã, crescu;
(expr:
1: lj-aprindem aloaturli = nã fãtsem bunj oaspits;
2: nj-aprindi limba peri = bag multã zori, cilistisescu multu;
3: ts-u-aprindu = va s-amin tufechea sh-va ti vatãm;
4: nj-aprindi caplu = nj-talji (nj-lja) caplu; hiu multu dishteptu, u nvets multu ghini cartea, aduchescu lishor sh-ghini tut tsi-nj si spuni i tsi dghivãsescu)
{ro: aprinde (foc, lumină), arde, incendia; excita, înfuria, mânia; fermenta, dospi aloatul; naşte, apare; înseta, lovi, împuşca, etc.}
{fr: allumer; mettre en feu, enflammer, embraser; chauffer, s’échauffer fortement; exciter, s’emporter; fermenter, lever; prendre racine, croître; tirer un coup de feu, tuer, etc.}
{en: light (lamp, fire, pipe, etc.), burn, heat; excite, get furious; ferment, make dough rise; fire (gun), kill (with a gun), etc.}
ex: aprindits foclu; cãndila u-aprimsi; arburlji, dupã tsi s-aprimsirã (loarã foc) ghini; s-apreasi (lo foc) casa; va vã aprindu (ardu) cãliva; aprinshu un foc mari tu-avlii; lj-apreasirã (lj-deadirã foc ali) duganea; imnãnda, u-avea apreasã cãldura (s-avea ngãldzãtã multu); lj-apreasi seatea (lj-acãtsã, lji sã featsi multã seati); s-apreasi omlu (lu-acãtsã inatea, sã ngindã, s-arceadzã); cãndu-lj spush aesti zboarã, s-aprimsi (s-nãrãi); lu-aprimshu trã cãvgã; shi tufechili ma s-aprindu (s-aminã, discarcã); celniclu multu s-apreasi (s-nãrãi, s-furtsui); bãrbate, nu ti-aprindi (nu ti ariciuea); Gioi seara s-aprindi aloat (s-bagã mãeaua tu-alat tra s-lu facã s-creascã); vidzu cã s-apreasirã (vinjirã, criscurã) aloaturli; s-apreasi (ishi, s-aspusi, s-anãltsã) lunã noauã; noi, armãnjlji, nã apreasim (amintãm) tu un loc; lj-apreasirã aloaturli
(expr: s-featsirã bunj oaspits); lj-apreasi limba peri
(expr: bãgã multã zori, cilistisi multu); lja-mi cãvalã cã ts-u-aprindu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bugdan

bugdan (bug-dánŭ) adg bugdanã (bug-dá-nã), bugdanj (bug-dánjĭ), bugdani/bugdane (bug-dá-ni) – tsi easti mushat, pripsit, shi zveltu; livendu, birbu, daitcu, dai, dailjan, pirifan, ciom, pitrit, primtu
{ro: chipeş}
{fr: de belle mine (allure, prestance), d’une beauté impressionnante}
{en: beautiful, good looking, handsome, well made}
ex: bugdanã aleaptã; pirushana, atsea bugdanã (pirifanã); li umplu ea vasili, bugdana-nj (mushata-a mea); amiradz bãrbosh shi tiniri bugdani (feati pirifani shi mushati); oclju di bugdanã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

inati/inate

inati/inate (i-ná-ti) sf inãts (i-nắtsĭ) –
1: yinati, gnati, ghnati, nãiriri, nãrãiri, niriiri, nãriri, amãnii, mãnii, hulii, lisã, foc, uryii, zalã, zali, gindi, nãireatsã, nãrleatsã, thimo, picã, cangi, himã, turbari; ahuljisiri, huljisiri, cãchiusiri, chicusiri, cãrtiri
{ro: supărare, furie, mânie}
{fr: fâcherie, colère }
{en: fury, anger }
ex: shcljoplu nu lã tsãnu inati, cã li-agãrshi tuti shi-lj ljirtã; duchi cã lj-u-alãxirã cartea shi focu-s-featsi di inati; fratslji a lui, hearili mãca di foc shi di inati; cãt yinea, inatea-a ljei crishtea; cãndu avdzã aesti zboarã, s-featsi foc di inati; nu lu-acãtsa somnul di inati; lj-ari multã inati; di inati asparsi tut tsi-lj cãdzu tu mãnã; nj-yini s-crep di inati; lj-tsãni inati, nu-agãrshashti tsi-lj-featsi

§ gnati/gnate (gná-ti) sf gnãts (gnắtsĭ) – (unã cu inati)

§ yinati/yinate (yi-ná-ti) sf yinãts (yi-nắtsĭ) – (unã cu inati)
ex: lj-am mari yinati; yinatea (zala, hulia) l-urgheashti omlu

§ nãireatsã (nã-i-reá-tsã) sf nãirets (nã-i-rétsĭ) – (unã cu inati)
ex: sh-alãsã nãireatsa (inatea, cãchiusirea)

§ nãrleatsã (nãr-leá-tsã) sf nãrlets (nãr-létsĭ) – (unã cu inati)
ex: strigã cu nãrleatsã (inati, hulii)

§ inãtos (i-nã-tósŭ) adg inãtoasã (i-nã-tŭá-sã), inãtosh (i-nã-tóshĭ), inãtoasi/inãtoase (i-nã-tŭá-si) – tsi lu-acatsã lishor inatea; yinãtos, gnãtos, huliros, lisearcu, gindos, turbat, uryisit
{ro: furios}
{fr: cholérique, furieux}
{en: infuriated, angered}

§ gnãtos (gnã-tósŭ) adg gnãtoasã (gnã-tŭá-sã), gnãtosh (gnã-tóshĭ), gnãtoasi/gnãtoase (gnã-tŭá-si) – (unã cu inãtos)
ex: easti om gnãtos

§ yinãtos (yi-nã-tósŭ) adg yinãtoasã (yi-nã-tŭá-sã), yinãtosh (yi-nã-tóshĭ), yinãtoasi/yinãtoase (yi-nã-tŭá-si) – (unã cu yinãtos)
ex: easti di yinãtoshlji (di-atselj tsi lj-acatsã lishor inatea)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

prindu1

prindu1 (prín-du) (mi) vb III shi II presh (préshĭŭ) shi primshu (prím-shĭu), prindeam (prin-deámŭ), primtã (prím-tã), prindi-ri/prindire (prín-di-ri) shi prindeari/prindeare (prin-deá-ri) –
1: aduchescu, achicãsescu, acãchisescu, ntsileg, agrãxescu, apucu-pescu, ljau di hãbari, ãnj featã mintea, ãnj talji caplu, bag tu cofã, bag tu cornu, etc.;
2: nj-neadzi (ghini i arãu); nj-yini ghini, nj-si cadi; nj-sta ghini (arãu); nj-undzeashti;
3: da (soarili, luna, stealili); bag mãeauã tu-aloat tra s-lu fac s-creascã (s-lu fac s-yinã); mi fac, mi-amintu, mi fet, mi-aprindu
{ro: înţelege; a-i veni (bine sau rău), a-i merge (bine sau rău); dospi (aluat), se forma, crea, se naşte}
{fr: comprendre; seoir (bien ou mal), aller (bien ou mal); se former, naître}
{en: understand; suit (bad or good); form, make, create, be born}
ex: nu nã prinsesh (aduchish) ghini; a unui ficior cu minti, vurgarã nu-lj prindi (nu-lj lipseashti, nu-lj sta ghini); mãreatsa cum lã prindi (cãt ghini lã sta mãreatsa)!; nu-lj prindi caplu (nu-lj talji caplu, mintea; nu aducheashti); a njia cum ãnj prindu (cum ãnj sta ghini, cum nj-undzeashti, cum ãnj si cadi); furilja nu vã prindi (nu easti ti voi, nu vã sta ghini); nu vã prindu (nu vã sta ghini) fundili; nu-lj prindi-a lui (nu-lj sta ghini, nu-lj undzeashti) tu loc; prindu aloat (bag mãeauã tu aloat tra s-lu fac s-creascã, s-yinã); s-preasi (ishi, deadi) lunã noauã; ma nãs ahtari s-preasi (s-amintã, s-featsi), anapud, tihilai; dit oara cãndu s-preasi (s-amintã); strãpãpãnjlji a noshtri s-preasirã (s-amintarã) ca armãnj

§ primtu (prím-tu) adg primtã (prím-tã), primtsã (prím-tsã), primti/primte (prím-ti) –
1: tsi ari aduchitã (achicãsitã, ntsileaptã, etc.);
2: tsi-lj yini ghini; tsi-lj sta ghini; tsi-lj undzeashti ndreptu; pirifan, fudul, etc.;
3: tsi ari criscutã i vinjitã (aloatlu); tsi s-ari amintatã, etc.
{ro: înţeles; care-i vine (bine sau rău); măndru; format, creat, născut, dospit (aluat)}
{fr: qui a compris; bienséant et fier; sis (bien ou mal), allé (bien ou mal); formé, né}
{en: understood; proper, decorous, proud; suit (bad or good); formed, made, created, been born}
ex: vedzã-l tsi primtu (ndreptu, pripsit, pirifan) sh-tsi livendu easti

§ prindi (prín-di) vb (pirs. 3-a sing di la indicativlu prizentu a verbului prindu) shi prindea (la impirfectu) shi va prindã (la vinjitor) – lipseashti (si s-facã tsiva); nj-sta ghini (un lucru); nj-si cadi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn