DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

bis1

bis1 (bísŭ) sn bisuri (bí-surĭ) – partea-a truplui cu cari omlu shadi di-aradã pi scamnu; guva-a truplui pri iu easi nafoarã omlu cãndu s-dutsi la hale (shi sh-fatsi apa-atsea groasa); cur, cãrtelj, cuci, fãndãc, fãndec, ghes, primichir, shidzut;
(expr: mi tsãni bislu = am curai; nj-u tsãni; mi tsãni curlu, curaua, curdeaua, etc.)
{ro: cur}
{fr: cul, derrière}
{en: arse}
ex: sh-dizvileashti bislu (curlu); l-doari bislu, ari sãhãts; lj-easi bislu (curlu) nafoarã; ti tsãni bislu?
(expr: ts-u tsãni?, ai curai?)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cuci1

cuci1 (cúcĭŭ) sm fãrã pl – (tu zborlu-a njitslor) partea-a truplui cu cari omlu shadi di-aradã pi scamnu; guva-a truplui pri iu easi nafoarã omlu (shi sh-fatsi apa-atsea groasa) cãndu s-dutsi la hale; cur, bis, cãrtelj, fãndãc, fãndec, ghes, primichir, shidzut
{ro: cur}
{fr: cul, derrière}
{en: arse}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cur3

cur3 (cúrŭ) sm curi (cúrĭ) shi sn cururi (cú-rurĭ) – partea-a truplui cu cari omlu shadi di-aradã pi scamnu; guva-a truplui pri iu easi nafoarã omlu cãndu s-dutsi si sh-facã apa-atsea groasa tu hale; bis, cãrtelj, cuci, fãndãc, fãndec, ghes, primichir, shidzut; (fig:
1: cur = partea di nghios sh-di nafoarã a unui lucru (pri cari poati s-shadã ndreptu cãndu easti bãgat si sta); fundu; expr:
2: curlu-a oului = partea di nghios sh-ma umflatã a oului;
3: ghelã din cur = ou di gãljinã, di pulj;
4: curlu-a trumbetãljei = partea di nghios, ma largã pri iu easi vimtul a trumbetãljei;
5: nj-bag curlu tu pãljur = intru shi stau tu-un apanghiu; mi-apãnghisescu;
6: nj-ashternu curlu = stau sh-nu mi min (din casã, di pri lucru, etc.), cilistisescu (tra s-lu fac un lucru);
7: lj-bag nã pipercã n cur = (i) ãl fac s-hibã ma sertu; (ii) lj-bag nã ntsãpãturã (intrigã, nghidã, schinãturã, etc.);
8: canda am schinj la cur = nu pot s-shed tu-un loc, nu mi-acatsã loclu; shed ca pri schinj;
9: nj-asudã curlu = u-am zori; u-aflu multu greu s-lu fac un lucru;
10: nu-sh minã curlu ma nclo; = (i) nu-s minã di iu easti, cã nu vru s-veadã tsi s-featsi naljurea; (ii) zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi nu ari alãgatã nafoarã di hoara, di patria-a lui;
11: nu shidzui cu curlu tu neauã = u-avui bana lishoarã pãnã tora, nu tricui prit lucri greali;
12: sh-la draclu curlu cu nãs = moari, li ncljidi ocljilj;
13: va-nj ljai (mãts) curlu; nu mi doari curlu; sã-nj bash curlu = nu mi mealã, nu pots sã-nj fats tsiva, va-nj ljai coada, etc.;
14: sta tes cu curlu la soari = easti linãvos, nu lu-arãseashti lucrul;
15: va-nj bashi el curlu = fuvirsirea tsi u fac, cã va yinã el s-mi pãlãcãrseascã, sã-nj caftã tsiva, s-nji sã ngreacã, sã-nj si ncljinã;
16: la cur li bag tuti a tali = nu mi mealã di tuti tsi-nj dzãts; lucrili-a tali nu-au vãrã simasii trã mini;
17: stãi (shedz) pi curlu-ts = stãi sh-nu ti minã dit loc; mutrea-ts lucrul, huzmetea; nu ti-amistica; stãi-tsã isih;
18: curlu-ts trã lapti nihertu easti! = stumahea nu poati s-hunipseascã laptili hertu; nu eshti ti ahtãri lucri, ti lucri mãri;
19: curlu-ts easti ca di peapini = ti-alavdzã ma nu fats tsiva;
20: curlu-nj seaminã arov = mi-aspar multu, nj-easti multu fricã, treambur (li ghãnusescu) di fricã;
21: nu-nj tsãni curlu = nu nj-u tsãni, nj-easti fricã, nu cutedz;
22: mi duc ca curlu tsi beasi = zburãscu di un sh-di-alantu, vruti sh-nivruti; zburãscu tut chirolu sh-dzãc mash glãrinj, papardeli;
23: escu (durnjii) cu curlu nsus = nu escu cu bunili, nu hiu tu ori, mi-acatsã orili)
{ro: cur}
{fr: cul, derrière}
{en: arse}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

fãndãc

fãndãc (fãn-dắcŭ) sn fãndãtsi/fãndãtse (fãn-dắ-tsi) – unã topã njicã di metal (cilechi, bãcãri, mulidi, etc.) cari easti aminatã dit-unã tufechi tra s-agudeascã shi s-lu vatãmã dushmanlu; fãndec, pliumbu, pljumbu, pljumbã, plumbu, plumbã, curshum, curshumi, gugosh, mulivi, mulidi, patronã; (fig: partea-a truplui cu cari omlu shadi di-aradã pi scamnu; guva-a truplui pri iu easi nafoarã omlu (shi sh-fatsi apa-atsea groasa) cãndu s-dutsi la hale; cur, bis, cãrtelj, cuci, fãndec, ghes, primichir, shidzut)
{ro: glonţ de puşcă}
{fr: balle de fusil}
{en: rifle bullet}
ex: fãndãclu (curshumea) lu-avea aguditã la brats; avea ishitã deavãrliga-a fãndãclui (fig: a curlui) bishits mplini cu sãndzi lai

§ fãndec (fãn-décŭ) sn fãndetsi/fãndetse (fãn-dé-tsi) – (unã cu fãndãc)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ghes2

ghes2 (ghĭésŭ) sn ghesuri(?) (ghĭé-surĭ) – partea-a truplui cu cari omlu shadi di-aradã pi scamnu; guva-a truplui (curlu) pri iu easi nafoarã omlu (shi sh-fatsi apa-atsea groasa) cãndu s-dutsi la hale; cur, bis, cãrtelj, cuci, fãndãc, fãndec, primichir, shidzut;
(expr: gioni di giuneapini, gheslu (curlu) ca di peapini = s-dzãtsi tr-atsel tsi s-alavdã cã easti gioni ma curlu-lj treamburã di fricã)
{ro: cur}
{fr: cul, derrière}
{en: arse}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

primichir

primichir (pri-mi-chírŭ) sm primichiri (pri-mi-chírŭ) – partea-a truplui cu cari omlu shadi di-aradã pi scamnu; guva-a truplui pri iu easi nafoarã omlu (shi sh-fatsi apa-atsea groasa) cãndu s-dutsi la hale; cur, bis, cãrtelj, cuci, fãndãc, fãndec, ghes, shidzut
{ro: cur}
{fr: cul, derrière}
{en: arse}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

shed

shed (shĭédŭ) vb II shidzui (shi-dzúĭ), shideam (shi-deámŭ) shidzutã (shi-dzú-tã), shideari/shideare (shi-deá-ri) –
1: stau pri tsiva; stau mpadi; astãmãtsescu di imnari shi stau pri loc; nu mi min dip di cum escu tora; stau, mi curdusescu, mi-ashternu;
2: tsãn multu chiro tu starea (catastasea) tu cari mi aflu tora; stau, tsãn, dãnisescu, dinãsescu;
3: stau tu-un loc iu-nj trec bana (iu dormu, mãc, etc.); stau cu casa; bãnedz, cãtichisescu;
(expr:
1: lji s-aurashti a omlui shi di shideari = lji s-aurashti a omlui sh-di banã bunã;
2: om shidzut = om tsi nu fatsi tsiva, tsi nu lucreadzã, tsi nu-ari lucratã, tsi easti discurmat)
{ro: şedea; dura, ţine; locui}
{fr: (s’)asseoir, être assis; rester, durer; habiter}
{en: sit, sit down; last; live, reside}
ex: adzã va shed (va stau) acasã; trãsh cãndu shidzurã pri (s-curdusirã, s-ashtirnurã la) measã; shadi (sta) Doni lãvuit; shedz pi scamnu; shedz putsãn, s-ti ved niheamã; iu shadi (sta cu casa, bãneadzã) tora?; shedz (stai, armãnj) cu sãnãtati; amirãrilja al Iudea shidzu (dãnãsi, tsãnu) unã sutã shi treidzãts di anj cama multu di izrailadzlji; cãts anj shidzu (dãnãsi, tsãnu) Vavilonlu?... shidzu 70 di anj; iu shidzets? (stats cu casa, cãtichisits)… shidem (bãnãm, stãm, cãtichisim) Sãmãrina; tsi fatsi mã-ta? shadi (easti ghini)

§ shidzut1 (shi-dzútŭ) adg shidzutã (shi-dzú-tã), shidzuts (shi-dzútsĭ), shidzuti/shidzute (shi-dzú-ti) –
1: tsi sta pi tsiva (mpadi, mprostu, tu-un loc, etc.); stat, curdusit, ashtirnut;
2: tsi tsãni (sta) multu chiro tu starea tu cari s-aflã; stãtut, tsãnut, dãnisit, dinãsit;
3: tsi sta (bãneadzã, sh-treatsi bana) tu-un loc (casã, iu doarmi, mãcã, bea, etc.); bãnat, cãtichisit;
{ro: şezut; durat, ţinut; locuit}
{fr: assis, être assis; resté, duré; habité}
{en: sat, sat down; lasted; lived, resided}
ex: oaminj shidzuts
(expr: tsi nu-au lucratã, nu-au faptã tsiva); calj shidzuts
(expr: dizvursits, tsi nu lucrarã)

§ shideari/shideare (shi-deá-ri) sf shideri (shi-dérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva shadi; stari, curdusiri, ashtirneari, tsãneari, dãnisiri, dinãsiri, stari cu casa, bãnari, cãtichisiri; nifãtseari tsiva, isihii, leani, etc.
{ro: acţiunea de a şedea; de a dura, de a ţine; de a locui; şedere, durare, ţinere, locuire; inactivitate, linişte, lenevie, etc.}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn