DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

alumtã

alumtã (a-lúm-tã) sf alumti/alumte (a-lúm-ti) – bãteari (i ncãceari) tsi s-fatsi namisa di doauã (i ma multi) pãrtsã (partii, oaminj, etc.) iu unã parti (i ma multi) caftã s-u-azvingã pi-alantã (i pri-alanti, i un lucru); atsea tsi s-fatsi cãndu s-alumtã cariva; alumtatic, lumtã, lumptã, aluptã, luptã, ljuftã, bãteari, bãtii, bãtichi, bãtic, polim, cãvgã
{ro: luptă, bătălie}
{fr: combat, lutte}
{en: combat, fight}
ex: la-alumtã turtsilj s-duc cu harauã; cari-i cama bun tu-alumtã; Vuscopulea eara partidz shi eara alumtã mari; sh-nãs s-amisticã tu atsea alumtã

§ alumtatic (a-lum-tá-ticŭ) sn alumtatitsi/alum-tatitse (a-lum-tá-ti-tsi) – (unã cu alumtã)

§ lumtã1 (lúm-tã) sf lumti/lumte (lúm-ti) – (unã cu alumtã)
ex: bãrbãteasca lumtã (alumtã); s-himusescu la lumtã (alumtã) ndreaptã; trã nãtheam di oarã bitisi lumta (bãtia)

§ aluptã (a-lúp-tã) sf alupti/alupte (a-lúp-ti) – (unã cu alumtã)

§ luptã (lúp-tã) sf lupti/lupte (lúp-ti) – (unã cu alumtã)

§ lumptã (lúmp-tã) sf lumpti/lumpte (lúmp-ti) – (unã cu alumtã)

§ ljuftã1 (ljĭúf-tã) sf ljufti/ljufte (ljĭúf-ti) – (unã cu alumtã)
ex: fu tu loclu-atsel nã ljuftã mari iu chirurã njilj di sufliti

§ alumtu (a-lúm-tu) (mi) vb I alumtai (a-lum-táĭ), alumtam (a-lum-támŭ), alumtatã (a-lum-tá-tã), alumtari/alumtare (a-lum-tá-ri) –
1: acats s-mi bat (s-mi ncaci, etc.) cu un (i ma multsã, oaminj i lucri) sh-caftu s-lj-azvingu; aluptu, lumtu, luptu, ljuftu, apulimsescu, mi bat;
2: (mi) alumtu cu chetsrãli; cilistisescu, cilãstisescu, agunsescu; ambulisescu, tirinsescu; etc.;
(expr:
1: mi-alumtu dzua sh-noaptea = lucredz dzuã sh-noapti, tut chirolu, nu-astãmãtsescu dip; lucredz multu greu tra s-amintu i s-fac tsiva;
2: mi-alumtu cu casa = mintescu, arãspãndescu, pispilescu, etc. lucrili din casã;
3: alumtu locuri (hori, cãsãbadz, etc.) = mi duc (mi priimnu) prit locuri multi; cutriyir, alag; cutriyir, alag horli (cãsãbadzlji);
4: mi-alumtã minduirli = nj-trec multi prit minti, minduiri sh-cripãri, mi frimintã multu mintea;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cufoari/cufoare

cufoari/cufoare (cu-fŭá-ri) sf cufori (cu-fórĭ) – lãngoari tsi-l fatsi omlu si s-ducã shi s-easã nafoarã (si s-cacã) dipriunã, multu moali i ca apa; diarii, strãbatiri, strãbãteari, stribatiri, stribãteari, surdisiri, tartacutã, spriimnari, ishiri, urdinari, urdinat
{ro: diaree}
{fr: diarrhée}
{en: diarrhea}
ex: am cufoari; u tãlje cufoarea (diaria) greauã

§ cufurescu (cu-fu-rés-cu) (mi) vb IV cufurii (cu-fu-ríĭ), cufuream (cu-fu-reámŭ), cufuritã (cu-fu-rí-tã), cufuri-ri/cufurire (cu-fu-rí-ri) – hiu lãndzit di diarii (cufoari); es nafoarã multu moali, apos sh-multi ori cu-arada; nj-yini tra s-es nafoarã (s-mi cac) tut chirolu; urdin, surdisescu, spriimnu;
(expr: li cufurescu (zmeanili) = nj-easti multu fricã)
{ro: cufuri}
{fr: foirer}
{en: have diarrhea}
ex: njeljlji s-cufurescu; li cufurish zmeanili (ti-aspãreash multu)

§ cufurit (cu-fu-rítŭ) adg cufuritã (cu-fu-rí-tã), cufurits (cu-fu-rítsĭ), cufuriti/cufurite (cu-fu-rí-ti) – tsi easti lãndzit di diarii; tsi-l talji cufoarea; tsi easi nafoarã tut chirolu (multu moali shi apos); urdinat, surdisit, spriimnat
{ro: cufurit}
{fr: foiré, maladif}
{en: sick with diarrhea}
ex: ti-adrash ca noatin cufurit

§ cufuriri/cufurire (cu-fu-rí-ri) sf cufuriri (cu-fu-rírĭ) – atsea tsi fatsi tut chirolu atsel tsi ari cufoari; urdinari, surdisiri, spriimnari, strãbatiri, strãbãteari, stribatiri, stribãteari, ishiri, diarii, urdinat, tartacutã
{ro: acţiunea de a cufuri; cufurire, cufureală}
{fr: action de foirer}
{en: action of having diarrhea}

§ cufuros (cu-fu-rósŭ) adg cufuroasã (cu-fu-rŭá-sã), cufurosh (cu-fu-róshĭ), cufuroasi/cufuroase (cu-fu-rŭá-si) – tsi ari (easti lãndzit di) cufoari (diarii); cufuryios, cufuryear, cãcãtos (fig: cufuros = tsi s-aspari lishor di itsi lucru; tsi nu para lj-u tsãni; tsi easti fricos, bishinos, etc.)
{ro: cufuros, fricos}
{fr: foireux, peureux}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cumbuloyi/cumbuloye

cumbuloyi/cumbuloye (cum-bu-ló-yi) sf cumbuloyi (cum-bu-lóyĭ) – bair di mãrdzeali (di os, lemnu, chihlibari, etc.) cu cari cãlugrilj sh-crishtinjlji mbistimenj numirã rigeili (ncljinãciunjli) tsi li fac cu-arada; bair di mãrdzeali tsi oaminjlji (aushanjlji) li trec prit deadziti, unã cãti unã, tra s-lã treacã oara; ori;
(expr: mi priimnu cu cumbuloyea tu mãnã = nj-fac nã banã di om avut; cu mãnjli dinãpoi mi priimnu)
{ro: mătanie}
{fr: chapelet, rosaire}
{en: string of beads, rosary}
ex: anvãrti cumbuloyea pi deadziti; aproapea tuts aushlji la noi poartã cumbuloyi; cu oasili molj ca pãntica, cu coarnili ca cumbuloyea, zmuticat ca lailu ali lai!

§ cumbuloi/cumbuloe (cum-bu-ló-i) sf cumbuloi (cum-bu-lóĭ) – (unã cu cumbuloyi)
ex: paplu doarmi ningã vatrã, cumbuloea-a (orli-a) lui tu mãnj; cu cumbuloea tu mãnã s-priimnã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cutriyir

cutriyir (cu-trí-yirŭ) vb I cutriyirai (cu-tri-yi-ráĭ), cutriyiram (cu-tri-yi-rámŭ), cutriyiratã (cu-tri-yi-rá-tã), cutriyirari/cutriyirare (cu-tri-yi-rá-ri) – mi duc (mi priimnu) prit multi locuri; alag
{ro: cutreiera}
{fr: parcourir; explorer}
{en: wander, explore}
ex: acãtsã s-cutriyirã (s-alagã) loclu ntreg

§ cutriyirat (cu-tri-yi-rátŭ) adg cutriyiratã (cu-tri-yi-rá-tã), cutriyirats (cu-tri-yi-rátsĭ), cutriyira-ti/cutriyirate (cu-tri-yi-rá-ti) – dus prit multi locuri, alãgat
{ro: cutreierat}
{fr: qui a parcouru des pays}
{en: wandered, explored}

§ cutriyirari/cutriyirare (cu-tri-yi-rá-ri) sf cutriyirãri (cu-tri-yi-rắrĭ) – dutseari prit multi locuri, alãgari
{ro: acţiunea de acutreiera; cutreierare}
{fr: action de parcourir}
{en: action of wandering, of exploring}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

gãrgãredz2

gãrgãredz2 (ghãr-ghã-rédzŭ) vb I gãrgãridzai (ghãr-ghã-ri-dzáĭ), gãrgãridzam (ghãr-ghã-ri-dzámŭ), gãrgãridzatã (ghãr-ghã-ri-dzá-tã), gãrgãridzari/gãrgãridzare (ghãr-ghã-ri-dzá-ri) – l-fac un lucru cã mi-arãseashti s-lu fac, cã-nj da unã ifhãrãstisiri sufliteascã; lj-dzãc a unui (l-pingu, lu ntsap) pri cariva (om, pravdã) tra s-facã un lucru; mi pingu, mi-arãseashti, am mirachi, ngãsãescu, pãrãchi-nisescu, etc.
{ro: se complace, boldi, îndemna; gâdila}
{fr: plaire, piquer, chatouiller}
{en: take pleasure in; urge, spur; be tickled (to death in)}
ex: mi gãrgãreadzã (mi-arãseashti, am mirachi) s-mi priimnu

§ gãrgãridzat2 (ghãr-ghã-ri-dzátŭ) adg gãrgãridzatã (ghãr-ghã-ri-dzá-tã), gãrgãridzats (ghãr-ghã-ri-dzátsĭ), gãrgãridza-ti/gãrgãridzate (ghãr-ghã-ri-dzá-ti) – tsi lu-ariseashti (easti pimtu) s-facã un lucru; tsi s-pindzi tra s-facã tsiva; ngãsãit, pãrãchinisit, etc.
{ro: care se complace, boldit, îndemnat; gâdilat}
{fr: qui a un plaisir, qui est piqué, chatouillé}
{en: who takes pleasure in; urged, spured; tickled (to death)}

§ gãrgãridza-ri2/gãrgãridzare (ghãr-ghã-ri-dzá-ri) sf gãrgãridzãri (ghãr-ghã-ri-dzắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti gãrgãridzat tra s-facã tsiva; pindzeari, arãsiri, ngãsãiri, pãrãchinisiri, etc.
{ro: acţiunea de a se complace, de a boldi, de a îndemna; de a gâdila}
{fr: action de plaire, de piquer, de chatouiller}
{en: action of taking pleasure in; of urging, of spurring; of being tickled (to death)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

gepi/gepe

gepi/gepe (gé-pi) sf gechi (géchĭ) shi gepuri (gé-purĭ) – unã soi di pungã cusutã tu un stranj iu s-poatã omlu s-bagã njits lucri, tra s-li poartã cu el aclo iu s-dutsi; geapi, giopi, buzunar, supani;
(expr:
1: mi priimnu cu mãnjli n gechi = nu fac tsiva, nj-amintu bana fãrã s-lucredz;
2: nu stau cu mãnjli n gepi = nu shed fãrã s-fac tsiva;
3: u bag sh-aestã cuvendã ghini n gepi = nj-u bag ghini tu minti aestã cuvendã tra s-nu u-agãrshescu;
4: tut chirolu hiu cu mãna n gepi = hiu multu cuvãrdã, hiu multu spatal, agiut lumea sh-lã dau dipri-unã paradz;
5: dau dit gepea-a mea = pãltescu mini;
6: l-bag tu gepi = (i) l-vindu (un lucru); (ii) (pot s-)lu-arãd lishor pri cariva;
7: lu-am tu gepi = lu-am tu putearea-a mea sh-pot s-lji dzãc s-facã tsi voi mini)
{ro: buzunar}
{fr: poche}
{en: pocket}
ex: un ficior, ficiuric, tut cu mãnjli n gepi sta (angucitoari: budiclu); cofa cu mini u trag, mãnjli tu nãsã u bag (angucitoari: gepea); nã featã cu mãnjli n gechi, u ljai mbratsã fãr s-u ntreghi, cu seati mari u bash ãn gurã, sh-ti saturi di laptili tsi-lj curã (angucitoari: plosca); feata scoasi dit gepi unã mãndilã albã; bãgã mãna n gepi shi vidzu cã li-avea gepurli mplini di cufeti; pi tu gepuri ea mutreashti; lj-easti-aruptã gepea; truoarã shuirã sharpili din gepi-lj; l-bãgãm ãn gepi
(expr: l-vindum) agrul; ma sh-dratslji nu shidea cu mãnjli n gepi
(expr: nu shidea fãrã s-facã tsiva) shi s-loarã dupã nãsh unãshunã

§ geapi/geape (gĭá-pi) sf gechi (géchĭ) shi gepuri (gé-purĭ) – (unã cu gepi)
ex: scoasi lucrili din geapi, cãndu durnja hrisiclu, sh-li bãgã n geapi alanti; ciraclu scoasi dit geapi lucrili a featãljei di flurii

§ giopi/giope (gĭó-pi) sf giochi(?) (gĭóchĭ) shi giopuri(?) (gĭó-purĭ) – (unã cu gepi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

ghizeri/ghizere

ghizeri/ghizere (ghi-zé-ri) sf ghizeri (ghi-zérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-priimnã; priimnari, primnari, ghizirsiri, sulatsã, sulats, voltã, tifirici
{ro: plimbare}
{fr: promenade}
{en: walk, stroll}

§ ghizirsescu (ghi-zir-sés-cu) (mi) vb IV ghizirsii (ghi-zir-síĭ), ghizirseam (ghi-zir-seámŭ), ghizirsitã (ghi-zir-sí-tã), ghizirsi-ri/ghizirsire (ghi-zir-sí-ri) – imnu dit un loc tu altu pripadi tra s-ljau vimtu (sã-nj treacã oara, sã-nj ved oaspitslji, s-fac muabeti imnãndalui, etc.); fac unã voltã sh-imnu pripadi; priimnu, primnu, imnu
{ro: (se) plimba}
{fr: (se) promener}
{en: walk, go for a walk}

§ ghizirsit (ghi-zir-sítŭ) adg ghizirsitã (ghi-zir-sí-tã), ghizirsits (ghi-zir-sítsĭ), ghizirsiti/ghizirsite (ghi-zir-sí-ti) – tsi ari imnatã pripadi tra s-lja vimtu (sã-sh treacã oara, etc.); cari ari faptã unã voltã pripadi; priimnat, primnat, imnat
{ro: plimbat}
{fr: promené}
{en: walked, gone for a walk}

§ ghizirsiri/ghizirsire (ghi-zir-sí-ri) sf ghizirsiri (ghi-zir-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-ghizirseashti cariva; ghizeri, priimnari, primnari, piripat, sulats, voltã, tifirici
{ro: acţiunea de a (se) plimba; plimbare}
{fr: action de (se) promener; promenade}
{en: action of walking, of going for a walk; walk}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

imnu

imnu (ím-nu) vb I imnai (im-náĭ), imnam (im-námŭ), imnatã (im-ná-tã), imnari/imnare (im-ná-ri) – mi min dit un loc tu altu pripadi (cu minarea-a cicioarilor un dupã-alantu, unã shcljoapã dupã-alantã); alag (mi duc) prit multi cãljuri shi locuri; mi duc (pripadi), mi min (cu cicioarli); njergu (pripadi); calcu, alag;
(expr:
1: nj-imnã mintea = nji sã dutsi mintea, nj-treatsi prit minti, minduescu;
2: nji imnã tihea = am tihi)
{ro: merge, umbla, se duce}
{fr: marcher, (s’en) aller}
{en: walk, go}
ex: imnu tutã calea pripadi; dupã tsi imnarã cãt imnarã, agiumsirã nã searã tu-unã hoarã; imnam dispuljat cu cioaljili di pri mini; calea tutã imnã (njardzi pripadi) sh-cãntã; lj-lea caplu a atsilui di imnãnda; imnu multu agonja; mintea-lj imna
(expr: s-minduea, mintea-lj si dutsea) aljurea; lj-imna mintea (s-minduea) la scumpa-a lui; deapoea va s-tsã imnã sh-tihea
(expr: va s-ai sh-tihi); nu imna (nu ti du) pi ndriptatica

§ imnat1 (im-nátŭ) adg imnatã (im-ná-tã), imnats (im-nátsĭ), imnati/imnate (im-ná-ti) – tsi s-dutsi (s-ari dusã) iuva cu minarea-a cicioarilor un dupã-alantu; tsi ari alãgatã prit cãljuri shi locuri; cãlcat, minat, dus, alãgat
{ro: mers, umblat, dus}
{fr: marché, allé}
{en: walked, gone}
ex: nu hii imnat (alãgat) tu lumi; cãljurli aesti suntu imnati (alãgati, cãlcati) di mini di-ahãnti ori

§ imnari/imnare (im-ná-ri) sf imnãri (im-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva imnã; cãlcari, minari, dutseari, alãgari
{ro: acţiunea de a merge, de a umbla, de a se duce; umblare}
{fr: action de marcher, de s’en aller; marche, allée}
{en: action of walking, of going; walk}
ex: nã curmãm di imnari; ahãtã imnari lu avursi; di-ahãtã imnari s-avea apreasã njicutsa

§ niimnat (ni-im-nátŭ) adg niimnatã (ni-im-ná-tã), niimnats (ni-im-nátsĭ), niimnati/niimnate (ni-im-ná-ti) – tsi nu ari imnatã; loc iu nu s-ari cãlcatã cicior di om; nicãlcat, niminat, nidus, nealãgat
{ro: care nu a mers, neumblat, nedus}
{fr: qui n’a pas marché, qui n’a pas voyagé; (lieu) jamais visité}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

spreamit1

spreamit1 (spreá-mitù) sm spreamits (spreá-mitsĭ) – atsea tsi scoati omlu (pravda) dit el cãndu s-dutsi di easi nafoarã; cãcat, cacã, merdu, pãngãneatsã, pãngãnãtati
{ro: căcat}
{fr: merde}
{en: shit}

§ spreamit2 (spreá-mitù) (mi) vb I sprimitai (spri-mi-táĭ), sprimitam (spri-mi-támŭ), sprimitatã (spri-mi-tá-tã), sprimita-ri/sprimitare (spri-mi-tá-ri) – mi stringu s-fac tsiva (s-mi cac!); (fig: spreamit = fac copus mari trã un lucru)
{ro: (se) screme, face effort pentru…}
{fr: s’épreindre, faire des grands efforts pour…}
{en: make great efforts for…}
ex: si spreamitã (fig: fatsi ahãntu copus) trã un cacafingu

§ sprimitat (spri-mi-tátù) adg sprimitatã (spri-mi-tá-tã), sprimitats (spri-mi-tátsĭ), sprimitati/sprimitate (spri-mi-tá-ti) – ashi cum easti cariva tsi si spreamitã; tsi ari faptã un copus mari (strindzeari) tra s-easã nafoarã
{ro: scremut}
{fr: fait des grands efforts pour…}
{en: who has done great efforts for…}

§ sprimitari/sprimitare (spri-mi-tá-ri) sf sprimitãri (spri-mi-tắrĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu si spreamitã
{ro: acţiunea de a (se) screme; scremere}
{fr: action de faire des grands efforts pour…}
{en: action of making great efforts for…}

§ sprem (sprémù) (mi) vb I sprimai (spri-máĭ), sprimam (spri-mámù), sprimatã (spri-má-tã), sprimari/sprimare (spri-má-ri) – (unã cu spreamit2)

§ sprimat (spri-mátù) adg sprimatã (spri-má-tã), sprimats (spri-mátsĭ), sprimati/sprimate (spri-má-ti) – (unã cu sprimitat)

§ sprimari/sprimare (spri-má-ri) sf sprimãri (spri-mắrĭ) – (unã cu sprimitari)

§ splimari/splimare (spli-má-ri) sf splimãri (spli-mắrĭ) – (unã cu sprimari)

§ sprimea-ri/sprimeare (spri-meá-ri) sf sprimeri (spri-mérĭ) – (unã cu sprimari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn