DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

arod

arod (a-ródŭ) vb III arosh (a-róshĭŭ), arudeam (a-ru-deámŭ), aroasã (a-rŭá-sã), aroadiri/aroadire (a-rŭá-di-ri) – arup cu dintsãlj cumãts njits dit un lucru dur (vãrtos, sãnãtos); frec cu tsiva un lucru (lu-arinsescu) tra s-lu fac ma suptsãri (ma ischiu, ma lutsit, etc.); mãshcu sh-ciumulescu peanarga, lishor shi multi ori cu-arada; rod, frec, arinsescu, mãc, etc.;
(expr: li-arod = mi bati cariva, l-mãc shcoplu)
{ro: roade}
{fr: ronger}
{en: gnaw, nibble at}
ex: trã tse cãnjlji arod oasili (mãshcã multi ori cu-arada dit oasi)?; arucã-lj un os s-lu-aroadã sh-nãs; shoaritslji aroasirã scãndurli (featsirã guvi tu scãnduri, li mãcarã); arudzina aroadi (l-mãcã) herlu; tsã dau nã veargã di bãcãri shi, aclo iu va si s-mãcã, iu va si s-aroadã (si s-arinseascã); ciumaga sã s-aroadã prighios ca nã palmã; ursa apãrnji s-aroadã truplu-a arburilui; stranjili di pi el s-aroasirã (s-mãcarã) dip

§ aros (a-rósŭ) adg aroasã (a-rŭá-sã), arosh (a-róshĭ), aroasi/aroase (a-rŭá-si) – tsi easti mãcat cu mãshcãturi lishoari sh-multi fapti cu-arada; tsi easti faptu ma suptsãri (ma ischiu, ma lutsit) cu arinsirea (fricarea cu lima) tsi-lj si featsi; tsi s-ari mãcatã di fricari; ros, fricat, arinsit, mãcat, etc.
{ro: ros}
{fr: rongé}
{en: gnawed at, nibbled}
ex: cupãcinj aros di cãpri; stranjili a lui suntu aroasi (fricati, lutsiti) di purtari

§ aroadiri/aroadire (a-rŭá-di-ri) sf aroadiri (a-rŭá-dirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva s-aroadi; roadiri, fricari, arinsiri, mãcari, etc.
{ro: acţiunea de a roade; roadere}
{fr: action de ronger}
{en: action of gnawing, of nibbling at}
ex: s-ascapã di-aroadirea-a oasilor

§ rod (ródŭ) vb III rosh (róshĭŭ), rudeam (ru-deámŭ), roasã (rŭá-sã), roadiri/roadire (rŭá-di-ri) – (unã cu arod)
ex: va s-li roadã shoaritslji tuti cãrtsãli cã suntu ligati cu fãrinã; iu va si s-roadã (va si s-mãcã)

§ ros1 (rósŭ) adg roasã (rŭá-sã), rosh (róshĭ), roasi/roase (rŭá-si) – (unã cu aros)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bãsmã

bãsmã (bãs-mắ) sm bãsmadz (bãs-mádzĭ) – cumatã di tsãsãturã suptsãri (pãndzã) di bumbac (mitasi, etc.), dit cari muljerlji sh-fac fustãnj i cu cari sh-acoapirã caplu; bãsmai, dãrmã, pãndzã
{ro: basma}
{fr: cotonnade; indienne}
{en: coton fabric}
ex: di prisuprã nã tigani, di prighios tutã bumbac, dinãpoi ca foarticã (angucitoari: lãndurã); purta nã fustani di bãsmã; acumpãrai trei cots di bãsmã

§ bãsmai/bãsmae (bãs-má-i) sf bãsmãi (bãs-mắĭ) – (unã cu bãsmã)
ex: nj-feci nã fustani di bãsmai

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ciumagã

ciumagã (cĭu-má-gã) sf ciumãdz (cĭu-mắdzĭ) –
1: lemnu lungu shi suptsãri; ciumag, giumac, bishtoc, afingi, pulean, teg, ciun, shcop, tingãli, tsoapit, mãciucã;
2: lemnu tsi ari ca unã furcã di-unã parti, shi easti nturghisit di-alantã (tra s-poatã s-hibã hiptu tu loc); furtutiri;
(expr:
1: cu casa pri ciumagã = tsi nu-ari casã iu s-shadã, tsi alagã vagabondu, hulandar, pri-aoa sh-pri-aclo; cu casa pi durec;
2: tsi cã hoara-i fãrã cãnj, ciumaga nu cãrteashti = shi s-nu mindueshti cã ai ananghi di-un lucru, easti ghini s-ti-aveglji shi s-lu ai, ma s-vrei s-hii sigur trã ninti)
{ro: ciomag; stâlp-furcă}
{fr: gros bâton, gourdin, matraque; pieu fourchu}
{en: stick, rod; forked stake}
ex: nidzãs grailu, sh-lja nã ciumagã di cornu; lu-agudea cu ciumaga; ma ghini nã sutã di ciumãdz pri truplu-a-alãntui, di unã singurã pi-a meu; pri ciumaga al dispoti; easti dip, casa pri ciumagã
(expr: adzã aoa, mãni aclo); cara sãlgheashti ciumaga (mãciuca) di her, dishlji lji culcã mpadi; cum u vidzu, lj-u intrã pri zvercã cu ciumaga; acãtsarã sã s-arupã tsãruhili shi ciumaga sã s-aroadã prighios

§ ciumag (cĭu-mágŭ) sn ciumãdz (cĭu-mắdzĭ) – (unã cu ciumagã)
ex: n pãduri faptu fui, tut ãn pãduri criscui, sh-acasã-anda mi-adusirã, s-hiu nai mari-nj dzãsirã (angucitoari: ciumaglu); alãga cu ciumaglu tu mãnã

§ giumac (gĭu-mácŭ) sn giumatsi/giumatse(?) (gĭu-má-tsi) – (unã cu ciumagã)
ex: s-easti cã-l vrei hiljlu, spuni-lj giumaclu (shcoplu)

§ ciumagarã (cĭu-ma-gá-rã) adg ciumagareanj (cĭu-ma-gá-reanjĭ) – un tsi alagã cãljurli dit un loc tu altu (tsi easti cu casa pri ciumagã), fãrã nitsiun scupo tu banã sh-fãrã s-aibã tu minti s-facã tsiva; un tsi nu lu-arãseashti s-lucreadzã shi nu pari s-aibã un loc iu s-bãneadzã, cu casa sh-cu lucrul; tsi ahãrzeashti ca lumea s-lu aibã tu catafronisi (cã easti atim, tihilai, firaun, pushclju, etc.); hulandar, birdush, ciuhljan, vagabondu, capisãz, pezevenghiu
{ro: vagabond, haimana}
{fr: vagabond, fainéant}
{en: vagabond, tramp}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

drac

drac (drácŭ) sm drats (drátsĭ) – hiintsã dit pistea crishtinã cari easti ntrupusharea-a duhlui arãu (easti dushmanlu-al Dumnidzã, bãneadzã tu colasi shi easti multi ori aspus a laolui ca un om cu coarni, cu coadã, cu unglji di pravdã, etc.); darac, dyeavul, deaul, gheavol, demun, gatsal, sãtãnã, shaitan, stimpinat, tartacuti, triscatarat, zarzavuli, dzardzavuchi, dzardzavuli, zarzavul, carcandzal, carcalandzu, caracandzu, calacandzu, shut, curnut, atsel cu-un cicior, aclo si-lj hibã, atsel din vali, shutlu din vali, si-lj creapã numa, s-lu ncljidã loclu, atsel cu coadã, atsel cu un cornu, atsel di sum punti, etc.; (fig:
1: drac = (i) ficiuric multu yiu, dishteptu, pirã, burdal, zburdãlipsit, etc. tsi nu lu-acatsã loclu iuva; (ii) om multu arãu, mplin di fãrmac; expr:
2: mi-acatsã dratslji di ureclji; mi ncalicã dratslji; etc. = (i) mi-acatsã unã mari zalã, nãireatsã, amãnii, hulii, turbari, etc.; drãcusescu, nãirescu, arcedz, ariciuescu, inãtusescu, etc.; (ii) dau di mãri bileadz, cad tu mãri taxirãts;
3: nj-acats draclu; nj-acats draclu di coadã = u ved multu zori, am mari zori, nj-acats biljelu;
4: mi pindzi (mi bagã) draclu (s-fac unã lãeatsã) = mini nu para vream ma draclu mi featsi (s-fac unã lãeatsã);
5: am drac tu pãnticã = voi s-lji fac unã lãeatsã cã lj-am mari inati;
6: s-ti lja draclu; du-ti la drats, etc. = s-ti lja neclu; fudz di-aoa s-nu ti ved;
7: fug ca draclu di timnjamã (di per di lup) = fug dit-un loc, unãshunã, lãhtãrsit, cãtã iu-nj ved ocljilj, fãrã ca s-mi minduescu multu;
8: du-ti la drats sh-ma nclo = du-ti la drats shi ma diparti; du-ti multu diparti)
{ro: drac, om foarte rău}
{fr: diable; être très méchant, plein de fiel}
{en: devil, bad man}
ex: ishi draclu (dyeavulu) pristi loc; aprindi sh-a draclui nã tsearã, s-nu ts-aspargã lucru; parcã-l pimsi draclu
(expr: nu shtiu cum s-featsi di lu-adrã lucrul); cãndu draclu lucru nu-ari, sh-tradzi coada tu cãntari; draclu ti nveatsã s-furi, ma nu shi s-ascundzi; muljarea tsi fatsi, ne draclu nu u disfatsi; muljarea lji scoasi peri alghi a draclui; draclu oi nu-avea, shi umtu vindea; cari s-dutsi cu draclu, draclu va-l lja; ne draclu s-lu vedz, ne crutsea s-tsã fats; draclu puntsã nu fatsi, ma puntsã aspardzi; dusi ayi si s-facã, di drats nu putu s-ascapã; pãnã s-agiundzi la Dumnidzã, ti mãcã dratslji; fã-ti sots cu draclu, pãnã s-trets puntea; armãnlu fatsi sh-draclu s-creapã; mash a draclui lj-yini greu; cã sh-avea dratslji tu pãnticã; tsi drac di ficior (fig: tsi pirã, tsi ficior dishteptu) easti!; lu-acãtsarã dratslji di ureclji
(expr: lu-acãtsã turbarea, s-nãiri multu, lu-acãtsã zala); s-ti duts la drats

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

foarticã

foarticã (fŭár-ti-cã) sf foartits (fŭár-titsĭ) – hãlati trã tãljari lucri (pãndzã, peri, hiri, lãnã, etc.), adratã di dauã ca soi di cãtsuti, acãtsati tu mesi cu-unã vidã tsi li-alasã si s-shutsã un pisti-alantu, sh-cari au di-unã parti lipida sh-di-alantã parti mãnarlu (ca un nel) di cari suntu acãtsati sh-minati cu mãna; foarficã;
(expr:
1: coada-a foarticãljei = unã soi di bubulic, insectã;
2: suntu (stranji) dit foarticã = stranji nali, cãt tricurã prit foarticã)
{ro: foarfeci}
{fr: ciseaux}
{en: scissors}
ex: tsi-s doi frats tsi tutu-s-bashi? (angucitoari: foartica); di prisuprã nã tigani, di prighios tutã bumbac, dinãpoi ca foarticã (angucitoari: lãndurã); dauã surãri cu un buric, nãsi-aspargu, nãsi-adarã, nãsi nã nvescu earnã, vearã (angucitoari: foartica); foartits trã tundeari oili; foartica-aestã nu talji

§ foarficã (fŭár-fi-cã) sf foarfits (fŭár-fitsĭ) – (unã cu foarticã)

§ furtichedz (fur-ti-chĭédzŭ) vb I furticai (fur-ti-cáĭ), furticam (fur-ti-cámŭ), furticatã (fur-ti-cá-tã), furticari/fur-ticare (fur-ti-cá-ri) – talj cu foartica; tundu (perlji) cu foartica; foartic, nfoartic, tundu;
(expr: mi furtichedz = mãc multu; mi ndop cu multã mãcari)
{ro: forfeca, tunde}
{fr: couper avec les ciseaux}
{en: cut with scissors}
ex: furticheadzã-nj (talji-nj cu foartica) cãmeasha; nj-furticã (nj-tãlje cu foartica) bãsmãlu, nj-lu featsi peatitsi, peatitsi; mi-aspãreai cãt furticã

§ foartic (fŭár-ticŭ) vb I furticai (fur-ti-cáĭ), furticam (fur-ti-cámŭ), furticatã (fur-ti-cá-tã), furticari/furticare (fur-ti-cá-ri) – (unã cu furtichedz)
ex: nu pot s-foartic cã mi doari pilicarlu

§ furticat (fur-ti-cátŭ) adg furticatã (fur-ti-cá-tã), furticats (fur-ti-cátsĭ), furticati/furticate (fur-ti-cá-ti) – tsi easti tãljat cu foartica; nfurticat, tumsu, tumtu
{ro: forfecat, tuns}
{fr: coupé avec les ciseaux}
{en: cut with scissors}
ex: nj-u deadi cãmeasha furticatã (tãljatã cu foartica)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

lãndurã1

lãndurã1 (lắn-du-rã) sf lãnduri (lắn-durĭ) – pulj njic cãlitor (tsi s-dutsi earna tu locuri ma caldi) cu peani ca albi/galbini pi pãnticã shi lãi-galani pri pãltãri sh-cari ari unã coadã dispãrtsãtã tu doauã, ca di foarticã; alãndurã, arãndurã, rãndurã, lãndãrushi, lãndurushi, lãndureauã, hilidonã;
(expr: unã lãndurã nu fatsi veara = zbor tsi s-dzãtsi a omlui tsi va s-aspunã om mari cu-unã singurã faptã bunã)
{ro: rândunică}
{fr: hirondelle}
{en: swallow}
ex: di prisuprã nã tigani, di prighios tutã bumbac, dinãpoi ca foarticã (angucitoari: lãndurã); tsiriviri, mitsiviri, prumãveara la pãltiri (angucitoari: lãndurã); vinjirã lãndurli n hoarã; cãndu yin lãndurli easti semnu cã primuveara agiumsi; cãtse lãndura ari coada ca di foarticã?; fã-ti nã lãndurã, cã ea! n-agiumsi Si-lj-Creapã-Numa; s-featsi nã gai shi s-hiumusi s-acatsã lãndura; lãndura intrã diunãoarã tu-unã pãlati

§ alãndurã (a-lắn-du-rã) sf alãnduri (a-lắn-durĭ) – (unã cu lãndurã1)
ex: sum streahã cãnta alãndurli; nveasta noauã, di blãstemlu ali muti, s-featsi alãndurã dinãoarã; io nu-arãd di voi, ma arãd di alãndurli aesti tsi si ncaci

§ lãndãru-shi/lãndãrushe (lãn-dã-rú-shi) sf lãndãrushi/lãndãrushe (lãn-dã-rú-shi) – (unã cu lãndurã1)
ex: va li bãgãm pri nuc s-li lja lãndãrushili

§ lãndurushi/lãndurushe (lãn-du-rú-shi) sf lãndurushi/lãndurushe (lãn-du-rú-shi) – (unã cu lãndurã1)
ex: azbuirã ca lãndurusha di aclo

§ lãndureauã (lãn-du-reá-ŭã) sf lãndureali/lãndureale (lãn-du-reá-li) – (unã cu lãndurã1)
ex: pulj di lãndureauã

§ arãndurã (a-rắn-du-rã) sf arãnduri/arãndure (a-rắn-du-ri) shi arãnduri (a-rắn-durĭ) – (unã cu lãndurã1)
ex: aclo iu sh-featã arãndurli

§ arãnduricã (a-rãn-du-rí-cã) sf arãnduritsi/arãnduritse (a-rãn-du-rí-tsi) – lãndurã njicã
{ro: rândunică mică}
{fr: petite hirondelle}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

masin

masin (má-sinŭ) sm masinj (má-sinjĭ) – arburi dit locurli caldi (ca, bunãoarã, locurli di deavãrliga di Marea Miditiranã), nu para-analtu, cu frãndzã njits, strimti shi lundzi tsi sta tut anlu pri arburi, nyilicioasi, di-unã hromã veardi-dishcljisã pi partea di prisuprã shi albã tsi da ca pri-asimi pi partea di prighios, sh-cari easti criscut trã yimishili-a lui dit cari sã scoati un multu bun untulemnu; mãsnjeu
{ro: măslin}
{fr: olivier}
{en: olive tree}
ex: sh-tu Arbinshii crescu masinj; masinlu featsi multi masini estan; la noi nu para crescu ghini masinjlji

§ mãsnjeu (mãs-njĭéŭ) sm mãsnjei (mãs-njĭéĭ) – (unã cu masin)
ex: lumachea di mãsnjeu (masin)

§ masinã (má-si-nã) sf masini/masine (má-si-ni) – yimisha di masin, tsi sh-u-adutsi cu-unã purnã njicã cu-un os nuntru, dit cari sã scoati un untulemnu multu bun; masnã, maslã; (fig: masinã = (i) hromã veardi-murnã-lai ca di masinã; tsi lutseashti ca unã masinã; (ii) semnu njic sh-lai ca masina tsi easi cãtivãrãoarã pi chealea-a omlui)
{ro: măslină}
{fr: olive}
{en: olive}
ex: a turcului dã-lj masina shi lja-lj vãtãlahlu; ari unã masinã (fig: semnu njic sh-lai) pri fatsã; cu niheamã cash sh-cu ndauã masini nj-tricui dzua

§ masnã1 (más-nã) sf masni/masne (más-ni) – (unã cu masinã)
ex: mãcã pãni cu masni (masini)

§ maslã1 (más-lã) sf masli/masle (más-li) – (unã cu masinã)

§ masnã2 (más-nã) sf masni/masne (más-ni) – nyilicirea (ca di masinã) tsi u ari fatsa-a unui lucru; nyilicirea ca di masinã tsi lj-u dai a unui lucru cu undzearea tsi lj-u fats cu unã lugurii; luguria cu cari fats un lucru sã nyiliceascã ca unã masinã
{ro: lustru ca de măslină}
{fr: luisant, vernis}
{en: gloss, glaze}
ex: lj-avea datã masnã (lustru ca di masinã) di nyilicea

§ maslã2 (más-lã) sf masli/masle (más-li) – (unã cu masnã2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

nghios

nghios (nghĭósŭ) adv – tsi easti aproapea di fatsa-a loclui; (loc) tsi nu easti ahãntu nsus (ca altu loc); cãtrã la vali, cãtrã tu cãmpu; ãnghios, nghiosura, mpadi, ahimura, hambla, hima, nhima, pogor, pãgor, pugor;
(expr:
1: cama nghios = cama putsãn;
2: njergu nghios = scad (cu-avearea, cu sãnãtatea, etc.)
{ro: jos, înjos; spre câmp}
{fr: en bas, aval; vers les plaines}
{en: down, downstream; towards plains}
ex: tricum nghios (hima), tu vali; mi duc nghios (cãtrã la vali), tu cãmpu; trapsim trã nghios (hima); nghios (nhima) tu sinurlu turtsescu; cheatra arsãri nghios; shi-lj scoati un cama nghios
(expr: ma putsãn cu un); lj-u cãrtsãni arãulu nghios; nu putu s-dãnãseascã cama multu shi cãdzu nghios dit tser; cãdzu cu caplu nghios; di doi anj ma njarsi nghios, nghios
(expr: scãdzu cu sãnãtatea) pãnã s-afãnisi

§ nghiosura (nghĭó-su-ra) adv – (unã cu nghios)
ex: lo calea nghiosura (cãtrã nghios)

§ ãnghios (ãnghĭósŭ) adv – (unã cu nghios)
ex: cari ãlj si-aura di shideari, bãgã s-ampaturlã casa nsus, ãnghios; sh-arcã ocljilj nãoarã divarliga, trãsh ãnghios tu vali; tu-alinari sãlãghirã bãrnul ãnghios

§ ghios (ghĭósŭ) adv – (unã cu nghios)

§ dighios (di-ghĭósŭ) adv – aclo nghios, sum, dinghios, prighios, pirghios, ma nghios di, nghios, etc.
{ro: jos, în jos, sub}
{fr: en bas, sous, dessous, d’aval}
{en: down, below, under}
ex: dighios di la (sum, ma nghios di) Cheatra-di-Furcã; stãi dighios (aclo nghios)

§ dinghios (din-ghĭósŭ) adv – (unã cu dighios)
ex: dinghios (ma nghios, la vali) di pãduri

§ prighios (pri-ghĭósŭ) adv – (unã cu dighios)
ex: peturlu di prighios (di sum alanti peturi); ni-anvãrtirã di prighios (di ma nghios)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

simintsã

simintsã (si-mín-tsã) sf simintsã (si-mín-tsã) – partea multu minutã dit unã plantã (inshitã, multi ori, dit unã lilici dupã tsi s-usucã) cari, siminatã, fatsi s-creascã unã altã plantã; spor, spermã;
(expr:
1: easti di simintsã (bunã, aleaptã) = easti di dãmarã, arãdãtsinã, soi bunã, aleaptã;
2: ari simintsã di saraosh = easti soi di oaminj tsi bea)
{ro: sămânţă}
{fr: semence, graine}
{en: seed}
ex: simintsã di grãn; na! iu dau di-unã simintsã di curcubetã; ligã tu nãsã trei simintsã di bumbac sh-trei gãrnutsã di cafei; simintsa tsi bãgai tu loc acãtsã; pãnã di-adoarã yipturli eara curati shi aleapti dupã simintsã; el lo nã curcubetã, u curã di simintsã pri la gurã shi u featsi buti; cãndu oulu easti proaspit, pots s-lji vedz tu lunjinã simintsa; easti di bunã simintsã
(expr: di soi, dãmarã bunã)

§ simintsos (si-min-tsósŭ) adg simintsoasã (si-min-tsŭá-sã), simintsosh (si-min-tsóshĭ), simintsoasi/simintsoase (si-min-tsŭá-si) – tsi ari (easti cu) multi simintsã; (fig: simintsos (ti prãvdzã) = tsi fatsi multi ori njits; tsi fatsi cati oarã multsã njits)
{ro: sămănţos}
{fr: riche en graines}
{en: full of seeds}
ex: shirchinlu simintsos (cu multi simintsã) nu ari lizeti; portsilj suntu simintsosh

§ seamin1 (seá-minŭ) vb I siminai (si-mi-náĭ), siminam (si-mi-námŭ), siminatã (si-mi-ná-tã), siminari/siminare (si-mi-ná-ri) – bag simintsã tu loc tra s-fitruseascã shi s-creascã planti (lilici, grãn, ponj, etc.); nseamin, fitipsescu; (fig:
1: seamin = dau un yitrii (vãtsinã, prit gurã, ingectsii i cu-unã zgrãmãturã pri cheali) tra s-lu-aveglju omlu shi s-nu-acatsã unã lãngoari mulipsitoari (tsi s-lja di la om la om); simnedz, vãtsinipsescu, vãtsinedz; expr:
2: seamin arov = treambur di fricã, di-arcoari;
3: iu nu-l seaminj, aclo fitruseashti = ansari, s-aspuni, di-aclo iu nu ti-ashteptsã s-lu vedz;
4: vimtu seaminj? furtunã adunj = ma s-fats tsiva arãu, tsi nu lipseashti s-fats, s-ti mindueshti la urmãri, cã pots tra s-pats nipãtsãtili)
{ro: semăna; vaccina}
{fr: planter, semer; vacciner}
{en: seed, sow, plant; vaccinate}
ex: ari siminatã tu grãdinã flori shi zãrzãvãts; u siminai dicara, shi criscu unã curcubetã; siminai agrili cu grãn; siminash cu mãna a ta unã lilici; acatsã si seaminã arov di fricã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn