DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

fac

fac (fácŭ) (mi) vb III shi II feci (fécĭŭ), fãtseam (fã-tseámŭ), faptã (fáp-tã), fatsiri/fatsire (fá-tsi-ri) shi fãtseari/fãtseare (fã-tseá-ri) –
1: adar (tsiva, un lucru); plãsedz unã lugurii tsi nu s-ari adratã vãrãoarã ninti; (fig:
1: fac = (i) alãxescu paradz xenj tu paradz di-a loclui, di-unã tinjii tu altã tinjii, etc.; (ii) fug, mi duc, alag, cutriir; (iii) dzãc; (iv) (mi-)amintu, (mi) fet; (v) (mi) fac taha, (mi) prifac; (vi) (l-)cãndãrsescu, (lu-)apuaduc; (vii) fatsi = lipseashti, prindi, easti ghini; expr:
2: cu adãvgarea-a unui altu zbor dupã el, verbul “fac” agiutã la fãtsearea di alti verbi ca, bunãoarã: (i) fac pãzari = pãzãripsescu; (ii) fac mãyi = mãyipsescu; (iii) fac aveari = avutsãscu; (iv) fac aradã = arãdãpsescu; (v) nj-si fatsi njilã = njiluescu; (vi) fac lucri = lucredz; (vii) fac hãrgi (exudi) = hãrgiuescu (xudipsescu); etc.;
3: pomlu fatsi poami, ayita fatsi auã, agrili fac grãni, etc. = pomlu da poami, ayita da auã, agrili da grãni, etc.;
4: poamili (auãli, grãnili, etc.) s-fac = poamili (auãli, grãnili, etc.) asescu, s-coc;
5: cãt fatsi aestu lucru = tsi tinjii ari aestu lucru; cãt custuseashti (custiseashti) aestu lucru; cãt caftsã tr-aestu lucru;
6: feci unã tehni; feci araftu (dascal, preftu, etc.) = nvitsai unã tehni; nvitsai ti-araftu (ti dascal, ti preftu, etc.);
7: fac multu chiro (tu-un loc) = stau, armãn multu chiro (tu-un loc);
8: nj-fac chefea = fac tsi voi, tsi mi-arãseashti, cum nji sã ndreadzi huzmetea;
9: mi fac pri mini (tu zmeani, tu culpani) = nj-fac apa-atsea groasa (mi cac) pri mini (tu zmeani, tu culpani); nj-umplu zmeanili;
10: l-fac cumãts = l-vatãm;
11: nj-si featsi yislu = nj-inshi (axi, asi) yislu;
12: hiu di mumã faptu = escu multu gioni;
13: lj-fac tuts paradzlji ghini = lj-aspargu tuts paradzlji, lj-hãrgiuescu;
14: aljumtrea nu s-fatsi = cã vrei i cã nu vrei, lipseashti s-u fats;
15: cãts pãradz ãnj fatsi chealea = cãti pot s-fac, cãt escu acshu s-fac;
16: u fac naparti = fug, u cãrtsãnescu, li-aspel, u-angan cãtsaua, etc.;
17: lj-fac muntsãlj padi = alag pristi tut loclu, munti sh-padi;
18: fac zbor (cu cariva) = zburãscu, mi aduchescu (cu cariva);
19: nj-fac crutsea = (i) mi ncljin la Dumnidzã; (ii) mi ciudusescu;
20: nj-si pari cã mi fac ninga nãoarã = nj-easti multu ghini;
21: unã videari tsi-lj fac = cum ãl vidzui, dit oara tsi-l vidzui;
22: unã-nj fatsi (unã nj-easti, unã soi easti);
23: ãlj fac unã = lj-dau unã, lu-agudescu;
24: fãtsem zbor = n-aduchim, him sinfuni;
25: mi fac mari = crescu;
26: fã-ti ma nclo = du-ti, minã-ti ma nclo
27: fac carti = mi duc la sculii sã nvets carti)
{ro: face; comite; produce; evalua; valora, târgui; schimba (bani); preface; transforma, câştiga; cheltui; (se) distra; decide; realiza; (se) maturiza (coace); dirija; parcurge; coborî; sta, locui, zice; (se) naşte; fi; (se) ocupa; trebui; etc.}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

gljindurã2

gljindurã2 (gljín-du-rã) sf gljinduri (gljín-durĭ) –
1: mãdular dit truplu-a omlui a curi lucru easti s-tragã lugurii dit sãndzi, s-li lucreadzã shi s-li prifacã tu-unã soi di dzamã tsi easti pitricutã deapoea tu truplu-a omlui (sãndzi, hicat, etc.); unã di dauãli gljinduri tsi s-aflã tu gushi, namisa di gurã shi gãrgãlan, di-unã parti sh-di-alantã;
2: lãngoari tsi s-aspuni cu umflarea-a gljin-durlor; scrofurã, sãrãge, sãrãgeai, sãrgeai, broascã, plãscari, prãs-cari, priscari
{ro: glandă; amigdală; tumoare, scrofulă, amigdalită}
{fr: glande, amygdale; tumeur, scrofule, écrouelles, amygdalite}
{en: gland; tonsil, scrofula, king’s evil, tonsillitis}
ex: tu truplu a yermului s-aflã dauã gljinduri; am gljindurã (plãscari) la gushi; l-fricai cu untulemnu la gushi ca sã-lj frãngu gljindurli

§ gljinduros2 (gljin-du-rósŭ) adg gljinduroasã (gljin-du-rŭá-sã), gljindurosh (gljin-du-róshĭ), gljinduroasi/gljinduroase (gljin-du-rŭá-si) – tsi easti lãndzit (cu gusha umflatã) di gljindurã (plãscari)
{ro: bolnav de amigdalită}
{fr: malade d’amygdalite}
{en: sick of tonsillitis}

§ ngljindur (ngljín-durŭ) vb I ngljindurai (ngljin-du-ráĭ), ngljinduram (ngljin-du-rámŭ), ngljinduratã (ngljin-du-rá-tã), ngljindurari/ngljindurare (ngljin-du-rá-ri) – nji si umflã gljindura di la gushi; hiu lãndzit di gljindurã
{ro: avea amigdalită}
{fr: être malade d’amygdalite}
{en: have tonsillitis}
ex: cum arãtseashti lji si ngljindurã (umflã gljindura) sum falcã

§ ngljindurat (ngljin-du-rátŭ) adg ngljinduratã (ngljin-du-rá-tã), ngljindurats (ngljin-du-rátsĭ), ngljindurati/ngljindurate (ngljin-du-rá-ti) – cu gljindura di la gushi umflatã
{ro: care are amigdalită}
{fr: malade d’amygdalite}
{en: sick of tonsillitis}
ex: lj-eara ngljinduratã (umflatã) gusha

§ ngljindurari/ngljindurare (ngljin-du-rá-ri) sf ngljindurãri (ngljin-du-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva lãndzidzashti di gljindurã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

herbu

herbu (hĭér-bu) vb III shi II hershu (hĭér-shĭu), hirbeam (hir-beámŭ), heartã (hĭár-tã), hearbiri/hearbire (hĭár-bi-ri) shi hirbeari/hirbeare (hir-beá-ri) – cu ncãldzãrea multã tsi lj-u fac la foc, u-adar unã muljiturã (apã, lapti, etc.) s-clucuteascã (si s-facã bishits tsi s-minã) shi s-prifacã (s-facã) tu aburi; bag lucri (stranji, carni, fisulji, etc.) sh-li tsãn un chiro tu apa tsi clucuteashti; undedz, clucutescu;
(expr:
1: vaslu (tengirea, gijvelu, etc.) hearbi = apa (muljitura) tsi s-aflã tu vas hearbi;
2: herbu di cãldurã = nj-easti multã cãldurã, mi-apresh sh-nu mata pot s-aravdu;
3: herbu (nuntru, di inati) = mi nãirii multu, mi-acãtsã amãnia, turbarea, mi frimintu;
4: lj-u herbu = (i) lj-am multã inati, lj-u voi, voi s-mi-arãzgan, sã-nj ljau ahtea pri el; (ii) cãntu mushat, cu multu foc, cu multã marã;
5: herbu fisulj = hãrchescu;
6: loclu hearbi = loclu furnicã, easti mplin di hiintsi tsi s-minã dipriunã ca furnitsli, alghinjli tu cushor, etc.)
{ro: fierbe}
{fr: bouillir, cuire}
{en: boil, cook}
ex: nã bisearicã fãrã intrari, hearbi di lumea tsi ari (angucitoari: curcubeta); hearbi lumea la bisearicã
(expr: bisearica easti mplinã di lumi tsi s-minã dipriunã ca alghinjli tu cushor); hearsirã (undarã) ghini cãstãnjli sh-tora va s-li scot di pri foc; avea heartã nãshti simintsã; hirbem (undãm) pruni tri acrimi; di-aestã hirbea pi featã (lj-avea inati a featãljei) sh-cama multu; nu putea s-lu veadã ntr-oclji shi tut lj-u hirbea (lj-avea multã inati, vrea s-lji facã arãu); mi hershu
(expr: mi nãirii multu), mi upurii; lu-aflã mayirlu iu hirbea fãsulji
(expr: durnja sh-hãrchea); herghi di inati
(expr: ti nãirish multu), nu ti-ari loclu; hearbi ghela; mi hearbi cãldura
(expr: mi ncãldzãi multu, mi-apresh di cãldurã); mi hearsi tutã dzua; lu hearbi cãnticlu ghini
(expr: l-cãntã cu marã); hearbi-lj-u tini
(expr: cãntã cu multã marã); cu gura oaspi sh-cu inima ts-u hearbi

§ hertu (hĭér-tu) adg heartã (hĭár-tã), hertsã (hĭér-tsã), hearti/hearte (hĭár-ti) – (muljituri ca apa, laptili, etc.) tsi suntu bãgati pi foc sãnãtos shi clucutescu; lucru (stranj, mãcari, etc.) tsi easti tsãnutã tu apa tsi hearbi; undat, clucutit;
(expr: u feci heartã = feci unã glãrimi mari, u feci guva tu pitã, nu ved vãrã hãiri di-atseali tsi-am faptã, etc.)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn