DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

amãrtii/amãrtie

amãrtii/amãrtie (a-mãr-tí-i) sf amãrtii (a-mãr-tíĭ) – cãlcarea-a unui nom crishtinescu; mãrtii, picat; (fig:
1: amãrtii = znjii, aspãrgãciuni, chirdãciuni, crimã; expr:
2: intru tu-amãrtii = fac un lucru-arãu;
3: amãrtii di Dumnidzã, amãrtii greauã = lucru multu-arã, mari picat)
{ro: păcat}
{fr: péché}
{en: sin}
ex: nu tsi intrã n gurã, ma tsi easi din gurã easti amãrtii; easti amãrtii (picat) s-lucredz sãrbãtoarea; feci nã mari amãrtii; amãrtii greauã; mi-acãtsarã amãrtiili-a tatã-njui; nu intri tu-amãrtii?
(expr: nu fatsi arãu cãndu-adari aestu lucru?)

§ mãrtii/mãrtie (mãr-tí-i) sf mãrtii (mãr-tíĭ) – (unã cu amãrtii)

§ amãrtios (a-mãr-ti-ósŭ) adg amãrtioasã (a-mãr-ti-ŭá-sã), amãrtiosh (a-mãr-ti-óshĭ), amãr-tioasi/amãrtioase (a-mãr-ti-ŭá-si) – tsi fatsi amãrtii; tsi ari s-facã cu amãrtiili; mãrtios
{ro: păcătos}
{fr: pécheur}
{en: sinner}

§ mãrtios (mãr-ti-ósŭ) adg mãrtioasã (mãr-ti-ŭá-sã), mãrtiosh (mãr-ti-óshĭ), mãrtioasi/mãrtioase (mãr-ti-ŭá-si) – (unã cu amãrtios)

§ amãrtipsescu (a-mãr-tip-sés-cu) vb IV amãrtipsii (a-mãr-tip-síĭ), amãrtipseam (a-mãr-tip-seámŭ), amãrtipsitã (a-mãr-tip-sí-tã), amãrtipsiri/amãrtipsire (a-mãr-tip-sí-ri) – fac unã amãrtii; amãrtisescu
{ro: păcătui}
{fr: pécher}
{en: sin}

§ amãrtipsit (a-mãr-tip-sítŭ) adg amãrtipsitã (a-mãr-tip-sí-tã), amãrtipsits (a-mãr-tip-sítsĭ), amãrtipsiti/amãrtipsite (a-mãr-tip-sí-ti) – tsi ari faptã amãrtii
{ro: păcătuit}
{fr: péché}
{en: sinned}

§ amãrtipsiri/amãrtipsire (a-mãr-tip-sí-ri) sf amãrtipsiri (a-mãr-tip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva fatsi amãrtii
{ro: acţiunea de a păcătui; păcătuire}
{fr: action de pécher}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

apicundu

apicundu (a-pi-cún-du) sm, sf, adg apicundã (a-pi-cún-dã), apicundzã (a-pi-cún-dzã), apicundi/apicunde (a-pi-cún-di) – (tatã, lalã, om bãgat di chivernisi) pricunuscut prit leadzi cã poati s-lj-aibã angãtanlu a unui njic shi s-lja tuti apofasili ligati di bana-a lui (aveari, sãnãtati, sculii, etc.)
{ro: tutore}
{fr: tuteur}
{en: guardian}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

apuchirusescu

apuchirusescu (a-pu-chi-ru-sés-cu) vb IV apuchirusii (a-pu-chi-ru-síĭ), apuchiruseam (a-pu-chi-ru-seámŭ), apuchirusitã (a-pu-chi-ru-sí-tã), apuchirusiri/apuchirusire (a-pu-chi-ru-sí-ri) – pricunoscu cã un lucru faptu (dzãs i ngrãpsit) di mini (i di altu cariva) easti dealihea
{ro: confirma}
{fr: confirmer}
{en: confirm}

§ apuchirusit (a-pu-chi-ru-sítŭ) adg apuchirusitã (a-pu-chi-ru-sí-tã), apuchirusits (a-pu-chi-ru-sítsĭ), apuchirusiti/apuchirusite (a-pu-chi-ru-sí-ti) – (lucrul faptu, dzãs i ngrãpsit) tsi easti pricunuscut di cariva cã easti dealihea
{ro: confirmat}
{fr: confirmé}
{en: confirmed}

§ apuchirusiri/apuchirusire (a-pu-chi-ru-sí-ri) sf apuchirusiri (a-pu-chi-ru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva apuchiruseashti
{ro: acţiunea de a confirma}
{fr: action de confirmer}
{en: action of confirming}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cundilj

cundilj (cun-díljĭŭ) sn cundilji/cundilje (cun-dí-lji) –
1: hãlati suptsãri shi lungã cu cari si ngrãpseashti (pi-acoalã, di-aradã, pri pinatsi, tu sculiili dit chirolu-atsel veclju);
2: hãlati suptsãri shi lungã tsi ari un suro di peri tu-un capit, cu cari s-zugrãpseashti cu bueauã un lucru (acoalã, pãndzã, lemnu, fatsa, ocljilj, etc.); peanã, apeanã; (fig: cundilj = (i) scriari; (ii) cundiljauã, ipugrãfii)
{ro: condei, creion, pensulă}
{fr: plume à écrire, pinceau}
{en: pen, paint brush}
ex: njic escu, drac escu, tutã lumea u zburãscu (angucitoari: cundiljlu); mut escu, nu grescu, cu tutã lumea zburãscu (angucitoari: cundiljlu); cãnd fet io, trei mi tsãn, sh-puljlj-a mei nãpoi nj-armãn (angucitoari: cundiljlu cu gramatili); cum nu s-aspuni cu cundiljlu; nveasta-lj scumpã shi mushatã, cu cundiljlu canda-adratã; nu-i cundiljlu-a lui (fig: ipugrãfia-a lui); ari bun cundilj (fig: scriari); ari cundilj (fig: scriari) mushat; nj-tricui cundiljlu (fig: ipugrãfia)

§ cundiljauã (cun-di-ljĭá-ŭã) sf cundiljei (cun-di-lĭéĭ) – numa-a omlui scriatã cu mãna-a lui tu-unã carti ca semnu cã-atseali aspusi tu carti suntu scriati (aspusi, pricunuscuti, shtiuti cã suntu) dealihea di el; cundilj, ipugrãfii
{ro: iscălitură}
{fr: signature}
{en: signature}
ex: nj-bãgai cundiljaua (ipugrãfia)

§ cundiljedz (cun-di-ljĭédzŭ) vb I cundiljai (cun-di-ljĭáĭ), cundiljam (cun-di-ljĭámŭ), cundiljatã (cun-di-ljĭá-tã), cundiljari/cundiljare (cun-di-ljĭá-ri) – ngrãpsescu i zugrãpsescu cu cundiljlu; dau cu cundiljlu; stulsescu, cundiljisescu, cundiljusescu
{ro: încondeia, desena}
{fr: dessiner un trait, consigner}
{en: draw (sketch or paint) with a pen (brush)}
ex: cundiljai (zugrãfsii) tutã frãndza aestã

§ cundiljat (cun-di-ljĭátŭ) adg cundiljatã (cun-di-ljĭá-tã), cundiljats (cun-di-ljĭátsĭ), cundiljati/cundiljate (cun-di-ljĭá-ti) – tsi easti ngrãpsit i zugrãpsit cu cundiljlu; tsi easti dat cu cundiljlu; stulsit, cundiljisit, cundiljusit;
(expr:
1: (ficior, featã) cundiljatã = (ficior, featã) gioni, livendu, mushat, etc. canda easti zugrãfsit;
2: dzeana cundiljatã = buisitã, scriatã;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cunoscu

cunoscu (cu-nós-cu) (mi) vb III shi II cunuscui (cu-nus-cúĭ), cunushteam (cu-nush-teámŭ), cunuscutã (cu-nus-cú-tã), cunoash-tiri/cunoashtire (cu-nŭásh-ti-ri) shi cunushteari/cunushteare (cu-nush-teá-ri) –
1: lu shtiu cari easti; hiu sigur cã atseali tsi am tu minti (tsi dzãc, tsi ved, tsi avdu, tsi nvets, tsi-nj s-ari spusã, etc.) suntu dealihea; pistipsescu multu (dip ca atumtsea cãndu hiu sigur) cã tsiva easti dealihea, ashi cum s-ari faptã; shtiu;
2: lj-aspun ihãristisirea tsi u am trã bunlu tsi nj-ari faptã; u spun dishcljis (cu ifhãristisiri, sh-ta s-u shtibã tuts) faptul cã cariva ari adratã un lucru tr-alãvdari; pricunoscu cã un lucru s-ari faptã dealihea; pricunoscu;
(expr: dintsãlj din gurã-ts cunoscu = ti cunoscu multu ghini)
{ro: cunoaşte; recunoaşte}
{fr: connaître; reconnaître}
{en: know; be grateful}
ex: cunoscu (shtiu, zburãscu) nturtseashti; cunuscui (lji shtiui, lj-adunai) multsã di-a noshtri tu Vlãhii; lipseashti s-nã videm tra s-nã cunushtem (s-nã shtim un cu-alantu, cari him); cunoscu (li shtiu) gramatili grãtseshti; di cãndu s-cunuscurã (s-adunarã shi shtiurã un di-alantu), albã dzuã nu vidzurã; nu-nj cunoscu (nu-nj shtiu tsiva) di lucrul aestu; va ts-u cunoscu (va ts-u pricunoscu) buneatsa tsi nj-u featsish; adrat cu stranji mushati shi hrisusiti, di nu puteai s-lu cunoshti iuvashuva

§ cunuscut (cu-nus-cútŭ) adg cunuscutã (cu-nus-cú-tã), cunuscuts (cu-nus-cútsĭ), cunuscuti/cunuscute (cu-nus-cú-ti) – tsi easti shtiut cã-i dealihea; tsi easti pricunuscut; om tsi-l cunoscu ghini sh-nj-easti oaspi; shtiut, pricunuscut, cunushmai
{ro: cunoscut, ştiut; recunoscut}
{fr: connu; reconnu}
{en: known; grateful}
ex: nj-easti multu cunuscutã (u shtiu ghini) boatsea aestã

§ cunoashtiri/cunoashtire (cu-nŭásh-ti-ri) sf cunoashtiri (cu-nŭásh-tirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva cunoashti; cunushteari, shtiri, shteari, pricunoashtiri, pricu-nushteari
{ro: acţiunea de a cunoaşte; de a recunoaşte}
{fr: action de connaître; de reconnaître}
{en: action of knowing; of being grateful}
ex: greauã easti cunoashtirea-a omlui

§ cunushtea-ri/cunushteare (cu-nush-teá-ri) sf cunushteri (cu-nush-térĭ) – (unã cu cunoashtiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

exumuluyii/exumuluyie

exumuluyii/exumuluyie (ec-su-mu-lu-yí-i) sf exumuluyii (ec-su-mu-lu-yíĭ) – pricunushtearea di-un crishtin (dinintea-a unui preftu) a amãrtiilor fapti (ca sã-lj li ljartã Dumnidzã) shi, cu amãrtiili ljirtati, s-poatã si s-ducã tra si s-cumãnicã; pricunush-tearea-a cu zborlu i cu scriarea a lucrilor fapti di caritsido om
{ro: spovedanie, mărturisire}
{fr: confession}
{en: confession}

§ exumuluyisescu (ec-su-mu-lu-yi-sés-cu) (mi) vb IV exumu-luyisii (ec-su-mu-lu-yi-síĭ), exumuluyiseam (ec-su-mu-lu-yi-seámŭ), exumuluyisitã (ec-su-mu-lu-yi-sí-tã), exumuluyisiri/exu-muluyisire (ec-su-mu-lu-yi-sí-ri) – nj-spun (pricunoscu) amãrtiili tsi-am faptã dinintea-a unui preftu (shi-caftu ljirtari-al Dumnidzã); pricunoscu cu zborlu i cu scriarea un lucru tsi-am faptã; exumu-lughisescu, xumuluyisescu, ximuluyisescu, ximistiripsescu, sulmuxescu
{ro: (se) spovedi, mărturisi}
{fr: (se) confesser}
{en: confess}

§ exumuluyisit (ec-su-mu-lu-yi-sítŭ) adg exumuluyisitã (ec-su-mu-lu-yi-sí-tã), exumuluyisits (ec-su-mu-lu-yi-sítsĭ), exumuluyisiti/exumuluyisite (ec-su-mu-lu-yi-sí-ti) – tsi ari pricunuscutã dinintea-a unui preftu amãrtiili tsi-ari faptã; tsi ari pricunuscutã n fatsa-a unui, atseali tsi (lj-)ari faptã; exumulughisit, xumuluyisit, ximuluyisit, ximistiripsit, sulmuxit
{ro: spovedit, mărturisit}
{fr: confessé}
{en: confessed}

§ exumuluyisiri/exu-muluyisire (ec-su-mu-lu-yi-sí-ri) sf exumuluyisiri (ec-su-mu-lu-yi-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-exumuluyiseashti tsi-ari faptã; exumuluyisiri, xumulughisiri, ximuluyisiri, ximistiripsiri, sulmuxiri
{ro: acţiunea de a se spovedi, de a mărturisi; spovedire, mărturisire}
{fr: action de confesser}
{en: action of confessing}

§ exumulughisescu (ec-su-mu-lu-ghi-sés-cu) (mi) vb IV exumu-lughisii (ec-su-mu-lu-ghi-síĭ), exumulughiseam (ec-su-mu-lu-ghi-seámŭ), exumulughisitã (ec-su-mu-lu-ghi-sí-tã), exumulughisi-ri/exumulughisire (ec-su-mu-lu-ghi-sí-ri) – (unã cu exumu-luyisescu)
ex: adzã mi am exumulughisitã shi Dumãnicã mi cumãnic

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ipugrãfii/ipugrãfie

ipugrãfii/ipugrãfie (i-pu-grã-fí-i) sf ipugrãfii (i-pu-grã-fíĭ) – numa-a omlui scriatã cu mãna-a lui tu-unã carti (acoalã), ca semnu cã-atseali aspusi tu carti suntu scriati (aspusi, pricunuscuti, shtiuti ca) dealihea di el; cundilj, cundiljauã
{ro: iscălitură}
{fr: signature}
{en: signature}

§ ipugrãpsescu (i-pu-grãp-sés-cu) vb IV ipugrãpsii (i-pu-grãp-síĭ), ipugrãpseam (i-pu-grãp-seámŭ), ipugrãpsitã (i-pu-grãp-sí-tã), ipugrãpsiri/ipugrãpsire (i-pu-grãp-sí-ri) – nji ngrãpsescu numa cu mãna-a mea (tra s-aspun, multi ori, cã am dghivãsitã shi pricunuscutã atseali scriati tu carti); simnedz, simiusescu
{ro: semna, iscăli}
{fr: signer, souscrire}
{en: sign}

§ ipugrãpsit (i-pu-grãp-sítŭ) adg ipugrãpsitã (i-pu-grãp-sí-tã), ipugrãpsits (i-pu-grãp-sítsĭ), ipugrãpsiti/ipugrãpsite (i-pu-grãp-sí-ti) – (carti) pri cari s-veadi numa ipugrãpsitã; simnat, simiusit
{ro: semnat}
{fr: signé, souscrit}
{en: signed}

§ ipugrãpsiri/ipugrãpsire (i-pu-grãp-sí-ri) sf ipugrãpsiri (i-pu-grãp-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva sh-bagã numa scriatã cu mãna-a lui; simnari, simiusiri
{ro: acţiunea de a semna; semnare}
{fr: action de signer, de souscrire}
{en: action of signing}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mitanji/mitanje

mitanji/mitanje (mi-tá-nji) sf mitãnj (mi-tắnjĭ) – ndzinucljarea shi ncljinarea-a truplui pãnã cãndu caplu da aproapea di loc (ca n fatsa-a unui amirã, bunãoarã), ca semnu di tinjii, ascultari i vreari; ndzinucljarea shi ncljinarea-a truplui ãn fatsa-a unei icoanã (al Dumnidzã) ca semnu cã-lj cãftãm ljirtari ti amãrtiili tsi-avem faptã
{ro: mătanie}
{fr: prosternation, génuflexion}
{en: prostration, genuflexion}
ex: fãtsea cruts shi mitãnj la Stãmãrii; ma mitãnj ca vãrnã dzatsi fãts-tsã seara la culcari; fã multi mitãnj s-ti ljartã Dumnidzã; pragmaticolu nj-deadi s-fac shaidzãts di mitãnj

§ mitãnjusescu (mi-tã-njĭu-sés-cu) (mi) vb IV mitãnjusii (mi-tã-njĭu-síĭ), mitãnjuseam (mi-tã-njĭu-seámŭ), mitãnjusitã (mi-tã-njĭu-sí-tã), mitãnjusiri/mitãnjusire (mi-tã-njĭu-sí-ri) – fac mitãnj dinintea-a unui om (a unei icoanã); pricunoscu c-am faptã un alatus shi-nj caftu ljirtari; nj-pari arãu di lucrili tsi-am faptã; mi fac pishman; mitunjusescu, tunusescu, tunisescu, tunjisescu, tãnjusescu, pishmãnipsescu
{ro: se căi}
{fr: se repentir, regretter}
{en: be sorry, repent, regret}

§ mitãnjusit (mi-tã-njĭu-sítŭ) adg mitãnjusitã (mi-tã-njĭu-sí-tã), mitãnjusits (mi-tã-njĭu-sítsĭ), mitã-njusiti/mitãnjusite (mi-tã-njĭu-sí-ti) – tsi-ari faptã mitãnj; tsi ari pricunuscutã arãulu tsi featsi shi-sh caftã ljirtari; tsi s-ari faptã pishman; pãrut arãu; mitunjusit, tunusit, tunisit, tunjisit, tãnjusit, pishmãnipsit
{ro: căit}
{fr: repenti, regretté}
{en: sorry, repented, regretted}
ex: ca mitãnjusit (pishmãnipsit, pãrut arãu) ti ved

§ mitãnjusiri/mitãnjusire (mi-tã-njĭu-sí-ri) sf mitãnjusiri (mi-tã-njĭu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-mitãnjuseashti; mitunjusiri, tunusiri, tunisiri, tunjisiri, tãnjusiri, pishmãnipsiri
{ro: acţiunea de a se căi; căire}
{fr: action de se repentir, de regretter}
{en: action of being sorry, of repenting, of regretting}

§ mitu-njusescu (mi-tu-njĭu-sés-cu) (mi) vb IV mitunjusii (mi-tu-njĭu-síĭ), mitunjuseam (mi-tu-njĭu-seámŭ), mitunjusitã (mi-tu-njĭu-sí-tã), mitunjusiri/mitunjusire (mi-tu-njĭu-sí-ri) – (unã cu mitã-njusescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tunusescu

tunusescu (tu-nu-sés-cu) (mi) vb IV tunusii (tu-nu-síĭ), tunuseam (tu-nu-seámŭ), tunusitã (tu-nu-sí-tã), tunusiri/tunusire (tu-nu-sí-ri) – nj-pari arãu di lucrili tsi-am faptã; pricunoscu c-am faptã un alatus shi-nj caftu ljirtari; mi fac pishman; tunisescu, tunjisescu, tãnjusescu; mitunjusescu, mitãnjusescu, pishmãnipsescu;
(expr: s-tunusi cã s-featsi = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi easti linãvos, tsi-lj pari-arãu cã s-amintã)
{ro: căi}
{fr: se repentir, regretter}
{en: be sorry, repent, regret}
ex: aush shi tiniri, yinits tra s-nã tunusim (s-pricunushtem c-avem faptã lãets shi s-nã cãftãm ljirtari); disfã-ts ocljilj ghini, ca s-nu ti tunuseshti (s-nu ti fats pishman) apoea; di-itsi featsi, s-tunusi; tora furlu s-tunusi; plãndzi amar shi s-tunuseashti; s-tunusi multu cãndu s-mindui; s-tunusi (lj-pãru arãu) shi nu va si nsoarã; mi tunusii tora, ma tsi u vrei; s-tunusi (lj-pãru arãu) shi sh-lo cãparea nãpoi

§ tunusit (tu-nu-sítŭ) adg tunusitã (tu-nu-sí-tã), tunusits (tu-nu-sítsĭ), tunusiti/tunusite (tu-nu-sí-ti) – tsi s-ari faptã pishman; tsi ari pricunuscutã arãulu tsi featsi; pãrut arãu; tunisit, tunjisit, tãnjusit; mitunjusit, mitãnjusit, pishmãnipsit
{ro: căit}
{fr: repenti, regretté}
{en: who feels sorry, who is repented, who has regretted}

§ tunusiri/tunusire (tu-nu-sí-ri) sf tunusiri (tu-nu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-tunuseashti; tunisiri, tunjisiri, tãnjusiri; mitunjusiri, mitãnjusiri, pishmãnipsiri
{ro: acţiunea de a se căi, căire}
{fr: action de se repentir, de regretter}
{en: action of being sorry, of repenting, of regretting}
ex: tunusirea easti unã mari curari a suflitlui; sade dureari shi tunusiri

§ tunisescu (tu-ni-sés-cu) (mi) vb IV tunisii (tu-ni-síĭ), tuniseam (tu-ni-seámŭ), tunisitã (tu-ni-sí-tã), tunisi-ri/tunisire (tu-ni-sí-ri) – (unã cu tunusescu)

§ tunisit (tu-ni-sítŭ) adg tunisitã (tu-ni-sí-tã), tunisits (tu-ni-sítsĭ), tunisiti/tunisite (tu-ni-sí-ti) – (unã cu tunusit)

§ tunisiri/tunisire (tu-ni-sí-ri) sf tu-nisiri (tu-ni-sírĭ) – (unã cu tunusiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn