coc (cócŭ) vb III shi II copshu (cóp-shĭu), cutseam (cu-tseámŭ), coaptã (cŭáp-tã), coatsiri/coatsire (cŭá-tsi-ri) shi cutseari/cutseare (cu-tseá-ri) –
1: bag tu cireaplu arsu (i pri foc) un lucru tsi s-mãcã (carni, ghelã, aloatlu di pãni, etc.) shi cãldura dit cireap (i foclu) l-fatsi bun tri mãcari;
2: (yimishili, poamili, simintsãli, etc.) crescu shi cãldura-a soarilui li fatsi buni tri mãcari, li asescu; (mi) fac, (mi-)adar, asescu, agiungu;
3: (arana) acatsã pronj;
(expr:
1: mi coc = mi ncãldzãscu multu, dip canda hiu tu cireap arsu;
2: lj-u coc = lj-am multã inati shi voi sã-nj ljau ahtea, s-lj-u plãtescu;
3: ãlj coc un somnu (greu) = mi bag s-dormu ghini, s-lu fur niheamã somnul;
4: talj sh-coapti sh-crudi (sh-nicoapti) = zburãscu sh-buni sh-arali, sh-mãri sh-njits, sh-lucri salami sh-papardeli, glãrini, chirãturi, zboarã fãrã nitsiunã simasii, etc.;
5: om (tsi easti) coptu, om (tsi easti) cu mintea coaptã = om mãtur, mintimen, cu minti sãnãtoasã, tsi mindueashti ghini)
{ro: coace}
{fr: (faire) cuire; (faire) mûrir}
{en: cook, bake; ripen}
ex: cutsem culaclu (bãgãm culaclu tu cireap tra si s-facã bun tri mãcari); pãnea s-coapsi (s-featsi) ghini; cãndu s-cutsea auãli (cãndu soarili li-adra dultsi sh-buni tri mãcari); soarli li coapsi poamili (poamili asirã, agiumsirã, s-featsirã, soarili li-adrã buni tri mãcari); nj-si coapsirã gãtunjli di nãpoea-a casãljei; nj-coatsi (nj-acatsã pronj) dzeadzitlu; mi copshu tu stranjili aesti
(expr: mi ncãldzãi multu); s-culcã sã-lj coacã un somnu
(expr: s-bãgã s-doarmã niheamã, sã-l furã somnul niheamã); ãlj coapsi un oclju di somnu
(expr: durnji, l-furã somnul); aestu-lj coatsi somnu di greulu
(expr: doarmi ahãndos); lj-u coatsi di multu chiro
(expr: lj-ari inati di multu chiro shi va si-sh lja ahtea nã dzuã)
§ coptu (cóp-tu) adg coaptã (cŭáp-tã), coptsã (cóp-tsã), coapti/coapte (cŭáp-ti) – (mãcarea, pãnea, carnea, curcubeta, etc.) easti faptã bunã ti mãcari di cãldura dit cireap (i cãldura di pri foc); (poamili) suntu buni trã mãcari (suntu asiti di cãldura-a soarilui); faptu, adrat, asit, agiumtu, mãtur
{ro: copt}
{fr: cuit; mûr}
{en: cooked, baked; ripened}
ex: pãni coaptã, minti coaptã (mãturã); ca merlu coptu (faptu, agiumtu); pronjlu di la gãrnuts i coptu (acãtsã pronj)
§ coatsiri/coatsire (cŭá-tsi-ri) sf coatsiri (cŭá-tsirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva s-coatsi; cutseari, fãtseari, adrari, asiri, agiun-dzeari
{ro: acţiunea de a se coace; coacere}
{fr: action de (faire) cuire; de mûrir}
{en: action of cooking, of baking; of ripening}
§ cutseari/cutseare (cu-tseá-ri) sf cutseri (cu-tsérĭ) – (unã cu coatsiri)
§ nicoptu (ni-cóp-tu) adg nicoaptã (ni-cŭáp-tã), nicoptsã (ni-cóp-tsã), nicoapti/nicoapte (ni-cŭáp-ti) – (mãcarea, pãnea, carnea, curcubeta, etc.) tsi nu easti coaptã; (poamili) nu suntu ninga buni trã mãcari cã nu-asirã; nifaptu, neadrat, neasit, neagiumtu;
(expr: minti nicoaptã = ageamit)
{ro: necopt}
{fr: qui n’est pas cuit; qui n’est pas mûr}
{en: uncooked, unripened}
ex: eshti cu mintea nicoaptã (fig: eshti ageamit); scamnul nu-i trã caplu a meu nicoptu (fig: ageamit)
§ nicoatsiri/nicoatsire (ni-cŭá-tsi-ri) sf nicoatsiri (ni-cŭá-tsirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva nu s-coatsi; nicutseari, nifãtseari, neadrari, neasiri, neagiundzeari
{ro: acţiunea de a nu se coace; necoacere}
{fr: action de ne pas (faire) cuire; de ne pas mûrir}
{en: action of not cooking, of not baking; of not ripening}
§ nicutseari/nicutseare (cu-tseá-ri) sf nicutseri (ni-cu-tsérĭ) – (unã cu nicoatsiri)
§ paracoc (pá-ra-cócŭ) vb III shi II paracopshu (pá-ra-cóp-shĭu), paracutseam (pá-ra-cu-tseámŭ), paracoaptã (pá-ra-cŭáp-tã), paracoatsiri/para-coatsire (pá-ra-cŭá-tsi-ri) shi paracutseari/paracutseare (pá-ra-cu-tseá-ri) – coc multu (multu di multu, ma multu dicãt lipseashti); pricoc; asescu multu (fructu)
{ro: coace prea mult}
{fr: (faire) cuire trop; (faire) mûrir trop}
{en: cook too much, bake too much; ripen too much}
§ paracoptu (pá-ra-cóp-tu) adg paracoaptã (pá-ra-cŭáp-tã), paracoptsã (pá-ra-cóp-tsã), paracoapti/paracoapte (pá-ra-cŭáp-ti) – tsi easti coptu multu, pricoptu; asit multu (fructu)
{ro: copt prea mult}
{fr: cuit trop; mûri trop}
{en: cooked too much, baked too much; ripened too much}
§ paracoatsi-ri/paracoatsire (pá-ra-cŭá-tsi-ri) sf paracoatsiri (pá-ra-cŭá-tsirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva s-paracoatsi
{ro: acţiunea de a se coace prea mult}
{fr: action de (faire) cuire trop; de (faire) mûrir trop}
{en: action of cooking too much, of baking too much; of ripening too much}
§ paracutseari/paracutseare (pá-ra-cu-tseá-ri) sf paracutseri (pá-ra-cu-tsérĭ) – (unã cu paracoatsiri)
§ pricoc (pri-cócŭ) vb III shi II pricopshu (pri-cóp-shĭu), pricu-tseam (pri-cu-tseámŭ), pricoaptã (pri-cŭáp-tã), pricoatsiri/pri-coatsire (pri-cŭá-tsi-ri) shi pricutseari/pricutseare (pri-cu-tseá-ri) – (unã cu paracoc)
ex: li pricoapsish (li coapsish ca multu, li paracoapsish) oauãli
§ pricoptu (pri-cóp-tu) adg pricoaptã (pri-cŭáp-tã), pricoptsã (pri-cóp-tsã), pricoapti/pricoapte (pri-cŭáp-ti) – (unã cu paracoptu)
§ pricoatsiri/pricoatsire (pri-cŭá-tsi-ri) sf pricoatsiri (pri-cŭá-tsirĭ) – (unã cu paracoatsiri)
§ pri-cutseari/pricutseare (pri-cu-tseá-ri) sf pricutseri (pri-cu-tsérĭ) – (unã cu paracoatsiri)
§ cuptor (cup-tórŭ) sn cuptoari/cup-toare (cup-tŭá-ri) – loc ãncljis iu s-fatsi foc trã cutseari pãni, carni, pãtãts, etc. (cãtivãrãoarã di chirimidã i chetri nafoarã tu ubor, ma multili ori ãn casã deadun cu soba di fãtseari mãcãri); cuftor, cãftor, fur, furnu, furnã, cireap, cirap, cileap, shporet, cãminji
{ro: cuptor}
{fr: four}
{en: oven}
ex: ardi ca cuptor
§ cuftor (cuf-tórŭ) sn cuftoari/cuftoare (cuf-tŭá-ri) – (unã cu cuptor)
§ cãftor (cãf-tórŭ) sn cãftoari/cãftoare (cãf-tŭá-ri) – (unã cu cuptor)
§ cupturã (cup-tú-rã) sf cupturi (cup-túrĭ) – dzamã mãzgoasã, ca galbinã, tsi easi dit unã aranã tsi nu s-vindicã shi coatsi; pronj, proanji
{ro: coptură, puroi}
{fr: abcés, pus}
{en: pus}
ex: cum bãgã cutsutlu, cuptura (pronjlu) ansãri
§ cuptusescu (cup-tu-sés-cu) vb IV cuptusii (cup-tu-síĭ), cuptuseam (cup-tu-seámŭ), cuptusitã (cup-tu-sí-tã), cuptusiri/cuptusire (cup-tu-sí-ri) – scot pronj dit-unã aranã tsi-adunã, tsi nu-i vindicatã sh-coatsi; nj-coatsi, nj-adunã; prunjedz, mpronj, mprunjedz
{ro: puroia}
{fr: produire du pus, suppurer}
{en: suppurate, fester}
ex: curbani tsi-ts cuptuseashti (tsi-ts coatsi, prunjadzã) arana
§ cuptusit (cup-tu-sítŭ) adg cuptusitã (cup-tu-sí-tã), cuptusits (cup-tu-sítsĭ), cuptusi-ti/cuptusite (cup-tu-sí-ti) – (aranã, gãrnuts, etc.) tsi scoati pronj, tsi-adunã sh-fatsi pronj; coptu, adunat (pronj); prunjat, mprunjat
{ro: puroiat}
{fr: suppuré}
{en: suppurated, festered}
§ cuptusi-ri/cuptusire (cup-tu-sí-ri) sf cuptusiri (cup-tu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cuptuseashti, adunã unã-aranã; cutseari, adunari (pronj); prunjari, mprunjari, cuptusiri
{ro: acţiunea de a puroia}
{fr: action de produire du pus, de suppurer}
{en: action of suppurating, of festering}
