|
|
preshcavu
RO:nebun în comportament … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:43490>2014-05-14 22:31:10.822284 »
preshcav
preshcav (présh-cavŭ) adg preshcavã (présh-ca-vã), preshcayi (présh-cayĭ), preshcavi/preshcave (présh-ca-vi) – cari fatsi lucrili cu multã fortsã; vãrtos, sãluios, silnãos, sãlnios, silnãvos, ndrumin, cadãr, cãdãr, putut
{ro: violent}
{fr: violent, déconcerté}
{en: violent, disconcerted}
ex: eara preshcav shi arãchit; hiljlu easti preshcav (sãluios) shi datu-n cap; ahtari preshcavã, ahtari zãpãlitã escu
foc
foc (fócŭ) sn focuri (fó-curĭ) – ardeari vãrtoasã cu pirã shi cãldurã; un lucru tsi ardi cu pirã; pirã; (fig:
1: foc (sn) = (i) taxirati, ghideri, halã, cripari; etc.; (ii) pãreari di-arãu;
2: foc (adg) = (i) tsi ti fatsi s-ti usturã (s-tsã ardã) budzãli sh-gura cãndu mãts tsiva (pipiryeauã tsi ardi); (ii) tsi easti multu dishtiptat (pirã, shpirtu) la minti; (iii) tsi easti yiu, ayiu, sãrpit; (iv) tsi easti multu bun, tsi fatsi un lucru multu ghini; expr:
3: ljau (acats) foc = (i) mi-aprindu; (ii) mi nãirescu, mi-acatsã inatea;
4: acats foc cu gura = dzãc tsiva cu puteari;
5: scot foc din gurã = dzãc lucri minciunoasi, calpi;
6: = dau foc = aprindu;
7: foc lj-am = amin tufechea;
8: mi-aprindu (mi fac) foc = (i) mi-arushescu la fatsã; (ii) mi arcedz, mi ariciuescu; mi-acatsã multu inatea; mi-acatsã dratslji, etc.;
9: nj-yini foc = nj-yini inati, crep; mi-acatsã inatea;
10: apres foc = mplin di inati, nãirit multu, ariciuit, furtsuit, furchisit;
11: nj-scot foclu = nj-scot inatea, nj-scot ahtea, lj-u plãtescu, isihãsescu;
12: am un foc tu inimã = am unã mari mirachi, cripari, nvirinari, dor, etc.;
13: am focuri; ardu foc = (cã hiu lãndzit) truplu nj-ardi, am cãlduri, am heavrã;
14: acats foclu cu mãna = intru tu mari piriclju;
15: nj-bag mãna n foc (trã un lucru) = hiu sigur di-un lucru; mi bag chifaleti (intru chifili) cã un lucru easti dealihea;
16: stau namisa di dauã focuri = escu fuvirsit di dauãli pãrtsã)
{ro: foc; iute; foarte inteligent, viu, vivace; furios, etc.}
{fr: feu, incendie; piquant, ardent; très intelligent, vif, vivace; faché, courroucé, fièvreux, etc.}
{en: fire; hot, peppery; very bright, intelligent; lively, brisk; furious, having a fever, etc.}
ex: am un tsap arosh, iu s-arucuteashti, earbã nu creashti (angucitoari: foclu); tatãl ninca nifaptu, hiljlu la Dumnidzã traptu (angucitoari: foclu shi fumlu); dauã s-duc shi dauã sta, dauã giudicatã nu-au (angucitoari: apa sh-foclu); a njia-nj ardi caplu foc
(expr: am pirito), sh-a lui lj-ardi di-agioc; foclu nã arsi casa; lu-arsi foclu di dauã ori; s-videa tu munti focurli tsi-ardea; tu foclu-aestu nu ved vãrnu di la ushits; di pri foc u mãcã mãcarea; cari acatsã foclu cu mãna, s-ardi; cari nu s-ardi, di foc nu s-aspari; di scãntealji njicã, mari foc s-aprindi; nu bagã foclu ningã bãruti; si nhidzi n foc ca orbu; iu nu-i foc, fum nu easi; nu ti-agioacã cu foclu; iu nu ari foc, nu ari sh-cinushi; nu s-bagã foc pi ningã vulburã; cu un lemnu foc nu s-fatsi; lemnul atsel strãmbul, foclu mash lu ndreadzi; pãrea cã muntsãlj loarã foc
(expr: s-apreasirã, ardu); diunãoarã lja foc
silã
silã (sí-lã) sf sili/sile (si-li) – atsea tsi aducheashti cariva cãndu-lj si bagã zori tra s-facã un lucru; simtsãmintu di nivreari (agnos, etc.) fatsã di-unã lugurii i di fãtseari-a unui lucru tsi nu va omlu s-lu facã; putearea tsi lipseashti s-bagã un om tra s-facã un lucru greu trã fãtseari; forţã, puteari, pãrdunã, zorba, zorca
{ro: silă, forţă}
{fr: contrainte, force}
{en: coercion, force}
ex: foclu ari silã (puteari); nu cu silã (zorba) sh-cu puteari; sh-u fãtsea silã cu noi (nã bãgã multã zori); fac lucrul cu silã (cu puteari)
§ sãluescu (sã-lu-ĭés-cu) (mi) vb IV sãluii (sã-lu-íĭ), sãlueam (sã-lu-ĭámŭ), sãluitã (sã-lu-í-tã), sãluiri/sãluire (sã-lu-í-ri) – pingu pri cariva cu zorea (sh-cu multã fortsã ma s-hibã ananghi) tra s-facã un lucru (tsi el nu va s-lu facã); mi fac preshcav cãndu ipuhriusescu pri cariva s-adarã cu sila un lucru; sãlnãescu, ipuhriusescu, apuhriusescu; mi nvãrtushedz, vãrtushescu
{ro: sili, silui, deveni silnic}
{fr: forcer, devenir violent}
{en: force, become violent}
ex: foclu eara s-sãluea (si nvãrtusha)
§ sãluit (sã-lu-ítŭ) adg sãluitã (sã-lu-í-tã), sãluits (sã-lu-ítsĭ), sãluiti/sãluite (sã-lu-í-ti) – tsi easti bãgat cu sila s-facã un lucru; sãlnãit, ipuhriusit, apuhriusit; ãnvãrtushat, nvãrtushat, vãrtushit
{ro: silit, siluit, devenit silnic}
{fr: forcé, devenu violent}
{en: forced, who became violent}
§ sãluiri/sãluire (sã-lu-í-ri) sf sãluiri (sã-lu-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti bãgat cu sila s-facã un lucru; sãlnãiri, ipuhriusiri, apuhriusiri; ãnvãrtushari, nvãrtushari, vãrtushiri
{ro: acţiunea de a silui, de a deveni silnic; siluire}
{fr: action de forcer, de devenir violent}
{en: action of forcing, of becoming violent}
§ sãlnãescu (sãl-nã-ĭés-cu) (mi) vb IV sãlnãii (sãl-nã-íĭ), sãlnãeam (sãl-nã-ĭámŭ), sãlnãitã (sãl-nã-í-tã), sãlnãiri/sãlnãire (sãl-nã-í-ri) – (unã cu sãluescu)
ex: nu-l loarã cu bunlu ma-lj sãlnãirã (lj-furtsarã, lj-asparsirã) usha ca s-intrã
stanjo
stanjo (sta-njĭó) sm fãrã pl – putearea tsi u bagã omlu preshcav, silnãvos cãndu-lj fatsi a unui tsiva cu zorea; fortsã, zori, silã
{ro: violenţă, forţă, silă}
{fr: violence, contrainte}
{en: violence, force}
ex: u lo cu stanjolu (cu fortsa, cu sila, cu zorea)