|
|
prep
prep (prépŭ shi prĭépŭ) sm – vedz tu puripsescu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: puripsescuprepsescu
prepsescu (prep-sés-cu) vb IV prepsii (prep-síĭ), prepseam (prep-seámŭ), prepsitã (prep-sí-tã), prepsiri/prepsire (prep-sí-ri) – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz pripsescu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãprepsiri/prepsire
prepsiri/prepsire (prep-sí-ri) sf prepsiri (prep-sírĭ) – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz pripsiri
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãprepsit
prepsit (prep-sítŭ) adg prepsitã (prep-sí-tã), prepsits (prep-sítsĭ), prepsiti/prepsite (prep-sí-ti) – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz pripsit
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãboshcu
boshcu (bósh-cu) adg boshcã (bósh-cã), boshtsi (bósh-tsi), boshti/boshte (bósh-ti) – tsi nu-sh bagã mintea (nu bagã oarã) la tsi s-fatsi deavãrliga di el; tsi nu easti etim (ndreptu) s-facã un lucru; tsi nu-l para mealã (nu-lj si bati ureaclja, u bagã strãmbã, etc.) tra s-facã tsiva
{ro: neatent, nepăsător, nepregătit}
{fr: inattentif, indolent, qui n’est pas preparé}
{en: inattentive, careless, unprepared}
ex: easti multu boshcu; mi-aflai boshcu (nietim, nindreptu)
cãlami1/cãlame
cãlami1/cãlame (cã-lá-mi) sf cãlãnj (cã-lắnjĭ) – soi di earbã tsi poati s-creascã multu mari (pãnã la 4-5 metri), cu truplu corcan, cu trei muclji sh-cu noduri tu locuri-locuri, dit cari s-fac mplitituri; trescã, trãscã, etc.
{ro: trestie}
{fr: roseau}
{en: reed}
ex: cãntã cu flueara di cãlami
§ calemi1/caleme (ca-lé-mi) sf calenj (ca-lénjĭ) shi calenuri (ca-lé-nurĭ) – cundilj (veclju, nturtsescu) di cãlami; cundilj, peanã;
(expr: am calemi bunã = ngrãpsescu ghini)
{ro: condei de trestie}
{fr: plume de roseau}
{en: reed pen}
§ calemgi (ca-lem-gi) sm calemgeadz (ca-lem-gĭádzĭ) – om tsi shtii sã ngrãp-seascã (cu calemea); om a curi tehni easti sã ngrãpseascã
{ro: care ştie să scrie; scriitor}
{fr: qui sait comment écrire; ecrivain}
{en: who knows how to write; writer}
§ calemi2/caleme (ca-lé-mi) sf calenj (ca-lénjĭ) – cãlami ndreaptã trã lucrarea-a bumbaclui cãndu s-deapinã hirili; hãlati cu cari s-deapinã hirili di lãnã; dipinãtor
{ro: haspel}
{fr: dévidoir, chevillette}
{en: reeling machine}
ex: feci tsindzãts di calenj ca s-deapin bumbac
§ cãlimisescu (cã-li-mi-sés-cu) vb IV cãlimisii (cã-li-mi-síĭ), cãlimiseam (cã-li-mi-seámŭ), cãlimisitã (cã-li-mi-sí-tã), cãlimisiri/cãlimisire (cã-li-mi-sí-ri) – ndreg urdzãtura di la arãzboi trã tsãseari
{ro: prepara urzitura pentru ţesut}
{fr: préparer l’ourdissage de la chaîne pour la toile}
{en: prepare the warp for weaving}
§ cãlimisit (cã-li-mi-sítŭ) adg cãlimisitã (cã-li-mi-sí-tã), cãlimisits (cã-li-mi-sítsĭ), cãlimisi-ti/cãlimisite (cã-li-mi-sí-ti) – (urdzãtura) tsi easti ndreaptã trã tsãseari
{ro: (urzitura) preparată pentru ţesut}
ceahre
ceahre (cĭa-hré) sm fãrã pl – vidzuta cu cari s-aspuni cariva (sh-cu cari easti vidzut di altsã); vidzutã, videari, fatsã, opsi, masti, fanã, indami, prep
{ro: înfăţişare, aspect}
{fr: aspect, mine}
{en: aspect, appearance}
ex: bueaua a fatsãljei ca ceahrelu (vidzuta) a lilicilor
ciumulescu
ciumulescu (cĭu-mu-lés-cu) vb IV ciumulii (cĭu-mu-líĭ), ciumu-leam (cĭu-mu-leámŭ), ciumulitã (cĭu-mu-lí-tã), ciumuliri/ciumulire (cĭu-mu-lí-ri) – meastic mãcarea n gurã cu dintsãlj sh-limba sh-u fac etimã tri ngljitari; mastic, meastic, mãcilsescu; (fig: (u, ti) ciumulescu = (i) frec (stranji) cu mãna (icã un cu-alantu) sh-li fac s-aibã sufri; sufrusescu; (ii) mi-arucutescu tu unã baltã cu apã alãcitã; mi muciulescu tu baltã; (iii) (ca bãrbat) u bag (unã muljari) tu ashtirnut, u-ambair; (iv) ti-arãd, tsã trag cãlupea, ti-ancaltsu)
{ro: molfăi, mesteca ceva în gură; şifona, boţi, mototoli; bălăci}
{fr: mâchonner; chiffonner, froisser; patauger}
{en: chew, masti-cate; rumple, wrinkle; splash}
ex: ciumuleashti el ãn gurã; ciumulea nica un os ãn gurã; u ciumulish (fig: sufrusish) fustanea; nu lu-alasã njiclu s-ciumuleascã (fig: muciuleascã) n baltã; u ciumulirã (fig: s-bãgarã tu-ashtirnut deadun, si-ambãirarã, si mpihiurarã); vã ciumuli (fig: vã arãsi; vã trapsi cãlupea) di paradzlji tsi-aveats adunatã
§ ciumulit (cĭu-mu-lítŭ) adg ciumulitã (cĭu-mu-lí-tã), ciumulits (cĭu-mu-lítsĭ), ciumuliti/ciumulite (cĭu-mu-lí-ti) – tsi easti mãcilsit ãn gurã; misticat, mãsticat, mãcilsit
{ro: molfăit, mestecat în gură; şifonat, boţit, mototolit; bălăcit}
{fr: mâchonné; chiffonné, froissé; pataugé}
{en: chewed, masticated; rumpled, wrinkled; splashed}
ex: purta unã fustani ciumulitã (sufrusitã)
§ ciumuliri/ciumulire (cĭu-mu-lí-ri) sf ciumuliri (cĭu-mu-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-ciumuleashti tsiva ãn gurã; misticari, mãsticari, mãcilsiri
{ro: acţiunea de a molfăi; de a şifona, de a boţi, de a mototoli; molfăire, mestecare în gură; şifonare, boţire, mototolire; bălăcire}
{fr: action de mâchonner; de chiffonner, de froisser; de patauger}
{en: action of chewing, of masticating; of rumpling, of wrinkling; of splashing}
§ ciumã4 (cĭú-mã) sf ciumi/ciume (cĭú-mi) – pãtãts zmurticati (zdruminati, tra si s-mãcã la measã) tu cari s-bagã multi ori umtu, lapti, etc.
{ro: piure de cartofi}
{fr: purée de pommes de terre}
{en: mashed potatoes}
cugea
cugea (cu-gĭá) invar – adãvgat dinintea-a unui zbor, ãlj da unã noimã di mari, di multu mari, di ghigantu; (multu) mari tu boi icã ilichii; gugea, cugeamiti, gugeamiti
{ro: cogeamite}
{fr: mot préposé signifiant quelque chose de grand, de haut, d’énorme}
{en: word meant to imply that something is big, tall, gigantic}
ex: s-n-arãdã, cugea oaminj (noi oaminj mãri); cugea ficiori (ficiori mãri) s-v-agiucats ninga ca njitslji?
§ gugea (gu-gĭá) invar – (unã cu cugea)
ex: hits gugea (mãri) ficiori sh-minti nu-avets; au unã gugea (multu mari) casã
§ cugeamiti/cugeamite (cu-gĭá-mi-ti) invar – (unã cu cugea)
ex: criscu shi s-featsi cugeamiti ficior (ficior mari); eshti cugeamiti featã (featã mari)
§ gugeamiti/gugeamite (gu-gĭá-mi-ti) invar – (unã cu cugea)
ex: s-featsi gugeamiti (mari) featã
eahnii/eahnie
eahnii/eahnie (ĭah-ní-i) sf eahnii (ĭah-níĭ) – multi turlii di mãcãruri (gheli) adrati cu fisulji, icã adrati cu tseapã multã, icã adrati cu carni shi zãrzãvãts; ahnii, yeahne
{ro: iahnie, tocană}
{fr: plusieurs sortes de plats (ragout) fait avec des haricots, viande, etc.}
{en: various kinds of meals (stew) prepared with meat and vegetables}
§ ahnii/ahnie (ah-ní-i) sf ahnii (ah-níĭ) – (unã cu eahnii)
§ eahne (ĭah-né) sf eahnedz (ĭah-nédzĭ) – (unã cu eahnii)
§ yeahne (yĭah-né) sf yeahnedz (yĭah-nédzĭ) – (unã cu eahnii)
etim
etim (é-timŭ) adg etimã (é-ti-mã), etinj (é-tinjĭ) etimi/etime (é-ti-mi) – (lucru) tsi s-ari ndreaptã (adratã ashi cum lipseashti) trã tsi u-ari tu minti omlu s-facã; tsi easti bitisit, ndreptu; etmu, lesta, hãzãrcu, hãzãri, hãrlu, protim, protmu, bitisit, ndreptu
{ro: gata, pregătit}
{fr: prêt, préparé}
{en: ready, prepared}
ex: hiu etim s-yin; easti etim s-fugã
§ etmu (ét-mu) adg etmã (ét-mã), etnji (ét-nji) etmi/etme (ét-ni) – (unã cu etim)
§ etimãsescu (e-ti-mã-sés-cu) (mi) vb IV etimãsii (e-ti-mã-síĭ), etimãseam (e-ti-mã-seámŭ), etimãsitã (e-ti-mã-sí-tã), etimãsiri/etimãsire (e-ti-mã-sí-ri) – fac (lu ndreg, l-bitisescu) un lucru s-hibã etim (ashi cum lipseashti) trã tsi u-am tu minti s-fac cu el; l-fac un lucru hãzãri; ndreg, bitisescu
{ro: (se) pregăti}
{fr: (se) préparer, apprêter}
{en: get/make ready, prepare}
§ etimãsit (e-ti-mã-sítŭ) adg etimãsitã (e-ti-mã-sí-tã), etimãsits (e-ti-mã-sítsĭ), etimãsiti/etimãsite (e-ti-mã-sí-ti) – tsi easti faptu etim (hãzãri, lesta, etc.); tsi easti bitisit, ndreptu
{ro: pregătit}
{fr: préparé, apprêté}
{en: made ready, prepared}
§ etimãsiri/etimãsire (e-ti-mã-sí-ri) sf etimãsiri (e-ti-mã-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-etimãseashti un lucru; etimãsii, bitisiri, ndridzeari, ndreadziri
{ro: acţiunea de a (se) pregăti; pregătire}
{fr: action de (se) préparer, de s’apprêter}
{en: action of getting/making ready, of preparing}
§ etimãsii/etimãsie (e-ti-mã-sí-i) sf etimãsii (e-ti-mã-siĭ) – etimãsirea (bitisita, ndridzearea) a unui lucru; etimãsiri, bitisitã, ndridzeari, protimii
{ro: pregătire}
{fr: préparation, preparatif, apprêt}
{en: preparation}
fãii/fãie
fãii/fãie (fã-í-i) sf fãii (fã-íĭ) – mãcari ndreaptã (prit cutseari, hirbeari, fridzeari, etc.); mãcari, mãncari, mãyirii, miyirii, ghelã
{ro: mâncare}
{fr: manger, mets, plat}
{en: prepared food, course, cooked meal}
fãnirusescu
fãnirusescu (fã-ni-ru-sés-cu) (mi) vb IV fãnirusii (fã-ni-ru-síĭ), fãniruseam (fã-ni-ru-seámŭ), fãnirusitã (fã-ni-ru-sí-tã), fãnirusi-ri/fãnirusire (fã-ni-ru-sí-ri) – mi-aspun (es, mi duc) dininti-a cuiniva; li-aspun lucrili ma limpidi (tra s-hibã ma lishor trã aduchiri); alãncescu, alincescu, andzãmedz, ndzãmedz, furni-sescu, pãrãstisescu, pãrãstãsescu, (mi-)aspun, dau, dau cap, scot cap, azvom, fitrusescu (dit loc)
{ro: apărea, clarifica}
{fr: (se) montrer, apparaître; rendre clair}
{en: show; clarify}
ex: lj-si fãnirusi (lj-si alãnci) tu yis
§ fãnirusit (fã-ni-ru-sítŭ) adg fãni-rusitã (fã-ni-ru-sí-tã), fãnirusits (fã-ni-ru-sítsĭ), fãnirusiti/fã-nirusite (fã-ni-ru-sí-ti) – tsi s-aspuni dininti-a cuiniva; tsi ari datã (scoasã) cap; alãncit, alincit, andzãmat, ndzãmat, furnisit, pãrãstisit, pãrãstãsit, etc.
{ro: apărut, clarificat}
{fr: montré, apparu; rendu clair}
{en: shown; clarified}
§ fãnirusiri/fãniru-sire (fã-ni-ru-sí-ri) sf fãnirusiri (fã-ni-ru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-fãniruseashti tsiva i cariva; alãnciri, alinciri, andzãmari, ndzãmari, furnisiri, pãrãstisiri, pãrãstãsiri, etc.
{ro: acţiunea de a apărea; apariţie, clarificare}
{fr: action de (se) montrer, d’apparaître; de rendre clair; apparition}
{en: action of showing; of clarifying; appearance}
§ nifãnirusit (ni-fã-ni-ru-sítŭ) adg nifãnirusitã (ni-fã-ni-ru-sí-tã), nifãnirusits (ni-fã-ni-ru-sítsĭ), nifãnirusiti/nifãnirusite (ni-fã-ni-ru-sí-ti) – tsi nu easti fãnirusit; tsi nu s-ari aspusã dininti-a cuiniva; tsi nu-ari datã (scoasã) cap; nealãncit, nealincit, neandzãmat, nindzãmat, nifurnisit, nipãrãstisit, nipãrãstãsit, etc.
{ro: nearătat}
{fr: non montré, non apparu}
{en: not shown, unshown}
§ nifãnirusiri/nifãnirusire (ni-fã-ni-ru-sí-ri) sf nifãnirusiri (ni-fã-ni-ru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-fãniruseashti tsiva i cariva; nealãnciri, nealinciri, neandzãmari, nindzãmari, nifurnisiri, nipãrãstisiri, nipãrãstãsiri, etc.
{ro: acţiu-nea de a nu se arăta}
ghelã
ghelã (ghĭé-lã) sf gheli/ghele (ghĭé-li) – lugurii ndreapti trã mãcari (prit cutseari, hirbeari, fridzeari, etc.); mãcari, mãyirii, miyirii;
(expr: ghelã din cur = ou di gãljinã, di pulj)
{ro: mâncare gătită}
{fr: mets, plat}
{en: prepared food, course, meal}
ex: tsi ghelã (mãcari) avem ti prãndzu?; nu featsi gheli multi; aestã ghelã nu s-mãcã; avea bãgatã fãrmac sh-tu gheli; ma bunã pãni goalã cu-arãdeari, dicãt gheli multi cu ncãceari; nj-yinji njurizma a ghelãljei (di mãcari); avem doauã gheli; s-ti fats ca zurlu shi s-li vershi tuti ghelili; virsã tuti ghelili shi asparsi tuti cãtsãnili
§ ghelãgiu (ghĭe-lã-gíŭ) sm ghelãgii (ghĭe-lã-gíĭ) – bãrbatlu tsi ndreadzi mãcarea (ghela); mayir, mayirgi, mãyirgi
{ro: bucătar}
{fr: cuisinier}
{en: cook}
etimŭ
RO:gata, pregătit
EN:ready, prepared
FR:préparé; déjà fait
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015
hãzãri
RO:deja pregătit, gata
EN:already
FR:déjà fait; préparé
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015