DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

agiun1

agiun1 (a-gĭúnŭ) vb I agiunai (a-gĭu-náĭ), agiunam (a-gĭu-námŭ), agiunatã (a-gĭu-ná-tã), agiunari/agiunare (a-gĭu-ná-ri) – stau nimãcat cã u voi (trã preasinj); stau nimãcat cã nu am mãcari cãtã-nj lipseashti; nj-easti foami shi stau nimãcat; tsãn preasinj
{ro: flămânzi, posti}
{fr: être affamé, faire maigre, jeûner}
{en: starve, fast}
ex: earna aestã vai agiunats (nu va s-avets mãcari cãtã va vã lipseascã); moashili agiunã (tsãn preasini); si-lj vedz cã tut agiunã

§ agiunedz (a-gĭu-nédzŭ) vb I agiunai (a-gĭu-náĭ), agiunam (a-gĭu-námŭ), agiunatã (a-gĭu-ná-tã), agiunari/agiunare (a-gĭu-ná-ri) – (unã cu agiun1)
ex: s-lj-alasã s-agiuneadzã (s-nu mãcã, s-armãnã agiunj); pãreasinjli a Pashtilui agiunãm (tsãnem preasinj); agiuneadzã (tsãni preasinj) cati Vinjiri

§ agiunat (a-gĭu-nátŭ) adg agiunatã (a-gĭu-ná-tã), agiunats (a-gĭu-nátsĭ), agiunati/agiunate (a-gĭu-ná-ti) – nimãcat, tsi lj-easti foami, tsi nu mãcã trã preasinj
{ro: flămânzit, postit}
{fr: affamé, qui fait maigre, jeûné}
{en: starved, fasted}

§ agiunari/agiunare (a-gĭu-ná-ri) sf agiunãri (a-gĭu-nắrĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu agiunã; nimãcari, aveari foami, tsãneari preasinj
{ro: acţiunea de a flămânzi, de a posti; flămânzire, postire}
{fr: action d’être affamé, de faire maigre, de jeûner}
{en: action of starving, of fasting}

§ agiun2 (a-gĭúnŭ) adg, adv agiunã (a-gĭú-nã), agiunj (a-gĭúnjĭ), agiuni/agiune (a-gĭú-ni) – nimãcat, tsi lj-easti foami, tsi nu-ari mãcatã di multu chiro;
(expr:
1: agiun, suptu di cãtush = multu di multu agiun;
2: inimã agiunã = cari easti nimãcat; nimãcari)
{ro: flămând}
{fr: affamé}
{en: starved}
ex: hiu agiun (nimãcat); di-agiun (cãndu tsã easti multã foami) mãts sh-urdzãts; agiunlu sh-cumãts nyiseadzã; sãtulu nu pistipseashti agiunlu; cum yini seara curmat sh-agiun, cu foami mari, va s-ti mãcã; agiun acasã, mãcã trei cireapuri di pãni; seara-atsea s-culcarã agiunj (nimãcats); cãdzu mpadi di inimã agiunã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

alas

alas (a-lásŭ) (mi) vb I alãsai (a-lã-sáĭ), alãsam (a-lã-sámŭ), alãsatã (a-lã-sá-tã), alãsari/alãsare (a-lã-sá-ri) – dau izini icã sãlãghescu un lucru i hiintsã s-facã tsi va; trag mãna di la un lucru; dau cali; las, sãlghescu, apãrãtsescu;
(expr:
1: lj-alas zbor = ãlj dzãc, ãlj dimãndu;
2: lj-alas sãnãtati = fug, mi dispartu di el/ea shi-lj or sãnãtati;
3: mi-alas pri tini = tsã fac besã, mi ndoapir pi tini cã va-nj lu-adari un lucru;
4: alas preasinj = nchisescu s-mãc mash mãcãri di preasinj;
5: u-alas greauã (cu njic, cu sartsinã) = u fac s-acatsã njic; u fac s-cadã (s-armãnã) greauã, cu njic;
6: nj-alas mu-ljarea (nveasta, nicuchira, bãrbatlu) = mi dispartu di muljari (bãrbat); mi-alas (di muljarea i bãrbatlu cu cari mi am ncurunatã); mi discurun, mi dizmãrit, mi dizmãrtu;
7: nj-alas lucrulu = (i) nu-nj mutrescu lucrul cum lipseashti (tra si s-ducã-ambar); (ii) nj-dau paretisea di la lucrul tsi-l fac;
8: mi-alasã tu laspi = mi-apãrã-tseashti; mi-alasã s-mi dizmeastic singur dit mintitura tu cari mi aflu)
{ro: lăsa, renunţa}
{fr: laisser, renoncer}
{en: let, renounce}
ex: alasã-l sh-nu-l cãrtea; alasã-l s-yinã s-nj-agiutã; ni lo, ni alãsã; mi-alãsai (trapshu mãna) di beari; furlji lu-alãsarã (l-sãlghirã) sclavlu; ma nu lu-alasã (nu-l sãlãgheashti, nu-lj da cali) s-fugã; lu-alãsai sh-nu voi s-lu ved; lai Suliman, alasã-ti (tradzi mãna); nãs alãsã sãnãtati
(expr: s-dispãrtsã, fudzi, nchisi calea; cãndu s-disparti, easti adetea ca omlu sã sh-alasã sãnãtati a muljari-sai); nj-alãsai lucrul trã tini (mi-apãrãtsii lucrul, nj-ded paretisea; icã expr: nu para am vrundida-a lucrului tra s-njargã-ambar)

§ alãsat (a-lã-sátŭ) adg alãsatã (a-lã-sá-tã), alãsats (a-lã-sátsĭ), alãsati/alãsate (a-lã-sá-ti) –
1: tsi-lj si deadi izini s-facã tsiva; lucru ti cari omlu ari traptã mãna;
2: tsi nu para s-fatsi mucaeti s-facã tsiva dip; (om) tsi alasã lucrili s-li facã ma nclo (i vãrãoarã); lãsat, sãlghit, apãrã-tsit
{ro: lăsat, renunţat, nehotărât, neglijent}
{fr: laissé, aban-donné, renoncé; négligent}
{en: let, renounced; negligent, careless}
ex: bãshatã shi alãsatã (niloatã; s-dzãtsi trã unã nveastã tsi u-alasã grambolu ninti di ncurunari, di loari); easti un om alãsat (tsi nu para s-fatsi mucaeti s-adarã tsiva sh-cari, dzuã dupã dzuã, alasã fãtsearea-a lucrilor trã altãoarã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

albu

albu (ál-bu) adg albã (ál-bã), alghi (ál-ghi), albi/albe (ál-bi) – unã hromã tsi sh-u-adutsi multu cu-atsea a laptilui (a neauãljei, a azvestiljei, etc.); albat, cil; (fig:
1: albu = (i) tsi easti curat (cu truplu shi cu suflitlu) fãrã nitsiunã murdãrii icã lãeatsã tu inimã; cari nu-ari stepsu; (ii) tsi easti hãrios, caluziric; expr:
2: alghi (ál-ghi) sm pl = paradz (di-asimi);
3: albi/albe (ál-bi) sf pl = (i) stranji albi (ii) hiintsi scoasi dit mintea-a omlui tsi s-aspun tu fandazmili shi pãrmitili dit lao, multi ori ca feati multu mushati (dzãni) sh-alti ori ca muljeri arali, cari au puteri tsi es dit nomurli di-aradã a fisiljei; argheandi, dzãni, zãni, mushati, dultsi;
4: stãmãna albã = stãmãnã dit preasinjli mãri cãndu s-mãcã oauã sh-lãpturi;
5: nji scoati peri alghi = mi-aushashti cu-atseali tsi-nj featsi; mi tirinseashti; nj-scoati suflitlu; nj-fatsi multi urãtets, nj-adutsi multi cripãri;
6: lu scot cu fatsa albã = lu scot curat, fãrã stepsu, nu-l dau di-arshini;
7: trec ca dzua-atsea alba = trec unã banã mplinã di ghinets shi iftihii;
8: ne albã, ne lai = nu easti ni unã ni alantã; zbor tsi s-dzãtsi cãndu easti greu s-lu ifhãrãstiseshti pi-atsel tsi nu va ni unã ni altã;
9: ma s-nu hibã albã, va hibã lai = lipseashti s-hibã un di dauã lucri; ma s-nu hibã unã, va s-hibã-alantã)
{ro: alb; bani (de argint); straie albe, iele}
{fr: blanc; monnaie (d’argent); habits blancs, fées, génies malfaisants}
{en: white; silver coins; white clothes, fairies; evil genies}
ex: pri-un cal albu (cil) nãs cãvalã; ma alb di albul cair; albã-i sh-neaua, ma u chishi cãnjlji; alghi
(expr: paradz) tu pundzã, shi peshti tu muntsã; alghilj
(expr: paradzlji) bitisescu lucrul; tu albi
(expr: strani albi) gionjlji tuts intrarã; lai mash albili
(expr: stranjili albi); vinjirã albili
(expr: dzãnili) trei; agiumsi ca s-nu sh-veadã per albu (s-nu s-veadã aush); feate, vrets s-amintats fumealji albã (fig: hãrioasã)?; s-hii albã (fig: hãrioasã, caluziricã) feata-a mea; albã (fig: hãrioasã) sã-nj ti ved; bets dit misuri albi; cãt veadi albul (fig: curatlu, nistipsitlu) soari; easti cu fatsa albã
(expr: nistipsitã), nu-ari faptã tsiva; lu scoasi cu fatsa albã
(expr: nu-l featsi di-arshini); vrea s-easã cu fatsa albã
(expr: s-nu s-facã di-arshini); vinjirã albili

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

artsivurtsi1/artsivurtse

artsivurtsi1/artsivurtse (ar-tsi-vúr-tsi) sf pl – soi di bureati (ciu-pernicã) tsi s-mãcã;
(expr: mãc artsivurtsi = tsãn preasinj)
{ro: zbârciog, ciuciulete, specie de ciupercă comestibilă}
{fr: sorte de bolet comestible, morille succulente}
{en: boletus, species of edible mushroom}
ex: adunats artsivurtsi; stãmãna aestã mãcãm artsivurtsi
(expr: tsãnem preasinj)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bun1

bun1 (búnŭ) adg bunã (bú-nã), bunj (búnjĭ), buni/bune (bú-ni) – tsi ari hãri cãftati shi vruti di lumi; (om) cari nu fatsi arãu; (om) cari fatsi bunets tu lumi, (om) cari agiutã lumea cãndu ari ananghi, etc.; bunac;
(expr:
1: bunlu-a bunjlor, (om) bun ca pãnea-atsea calda; bun, zahari; bun, si-l badz pri-aranã; bun, cum nu-ari faptã altu fisea; etc. = (om) multu bun; om di nai ma bunjlji;
2: nj-easti bun = mi-ariseashti;
3: u-aflu bunã = u-aflu cã easti ghini (cã undzeashti, cã-lj si cadi, cã-lj hãrzeashti, etc.);
4: cusurin bun = prot cusurin, cusurin ver;
5: bunjlji a hoarãljei = oaminjlji di frãmti a hoarãljei; mãrlji a hoarãljei;
6: bunã-vã oara; bunã-vã dzua = zbor cu cari s-ghinueashti lumea cãndu s-adunã i s-disparti;
7: di bun, ma bun = cu cãt treatsi chirolu, cu-ahãt ma bun s-fatsi;
8: Multu Bune! = Dumnidzale!;
9: easti tu (cu) bunili; ari bunili = veadi bana mash cu bunets sh-va si s-poartã ghini cu tutã dunjaea)
{ro: bun}
{fr: bon}
{en: good}
ex: di bunili (di lucrili buni) tuti lj-deadi Dumnidzã; n casã ari tuti bunili (tuti lucrili buni di cari ari ananghi); easti bun ca pãnea-atsea caldã
(expr: easti multu bun); nj-easti cusurin bun
(expr: prot cusurin); nj-easti bunã
(expr: mi-ariseashti) cafeea cu lapti; nu tsi-u bunã
(expr: nu ti-ariseashti); adzã easti cu bunili
(expr: adzã li veadi tuti cu inima mplinã di harauã, easti ifhãrãstisit di banã, u va lumea sh-va s-facã mash bunets)

§ nibun (ni-búnŭ) adg nibunã (ni-bú-nã), nibunj (ni-búnjĭ), nibuni/nibune (ni-bú-ni) – tsi nu easti bun; tsi nu-ari hãri cãftati di lumi; (om) cari nu fatsi bunets la lumi (om arãu ca, bunãoarã, om cari nu-agiutã lumea cãndu ari ananghi, cari fatsi arãu, etc.); tsi easti-arãu; tsi easti glar;
(expr: nveasta-atsea buna: nibunili, li-adarã buni = zbor tsi s-dzãtsi trã nurorli tsi s-fac buni ca s-treacã ghini cu soacrili nibuni)
{ro: rău, prost}
{fr: mauvais, niais}
{en: bad, stupid}
ex: nibuni (slabi, arali) zãcoani; s-lã lja atseali nibunili (slabili, aralili) mbodhur; carnea azã easti nibunã (nu easti bunã, easti aspartã, aludzãtã)

§ bun2 (búnŭ) sn buni/bune (bú-ni) – harea tsi-l fatsi un lucru s-hibã bun; harea tsi pãrãstiseashti un lucru tsi nu easti arãu, slab; ghineatsã;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãrleagã

cãrleagã (cãr-leá-gã) sf cãrledz (cãr-lédzĭ) shi cãrleadzi/cãrleadze (cãr-leá-dzi) – preasinjli mãri tsi s-tsãn ti Pashti; dzua (dzãlili) di naintea-a preasinjlor mãri, cãndu lumea lja apofasea s-nu mata mãcã carni (cash); cãshleagã
{ro: cârneleagă}
{fr: carême; l’époque et surtout le jour quand on se lie à ne plus manger de la viande}
{en: Easter lent; the day (days) before Easter lent when the decision is taken to no longer eat meat}

§ cãrleadzi/cãrleadze (cãr-leá-dzi) sf cãrledz (cãr-lédzĭ) – (unã cu cãrleagã)

§ cãshleagã (cãsh-leá-gã) sf cãshledz (cãsh-lédzĭ) shi cãshlea-dzi/cãshleadze (cãsh-leá-dzi) – (unã cu cãrleagã)

§ cãragã (cã-rá-gã) sf cãrãdz (cã-rắdzĭ) – Sãmbãta-a mortsãlor (di nãintea-a preasinjlor mãri tsi s-tsãn nãinti di Pashti)
{ro: sâmbăta morţilor}
{fr: le samedi avant le carême}
{en: Saturday before Easter lent}
ex: ti cãragã (Sãmbãta di nãintea-a preasinjlor mãri) easti adetea si s-frigã njelj

§ cãreagã (cã-reá-gã) sf cãredz (cã-rédzĭ) – ziafetea, gimbusea tsi u fac picurarlji cãtã tu oara tsi oili nchisescu s-afeatã (Ayiu-Thanasi, 18-li di Yinar)
{ro: praznic păstoresc de la începutul fătatului oilor (Sf. Atanasie, 18 Ianuarie)}
{fr: fête pastorale vers le commencement du part (de la parturition) des brebis (Saint-Athanase, le 18 Janvier)}
{en: pastoral feast held about the beginning of the sheep parturition}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãrnash

cãrnash (cãr-náshĭŭ) sm cãrnash (cãr-náshĭ) – prici njicã, cu truplu moali, tsi sta di-aradã tut chirolu tu-unã soi di casã (gãoaci, burlidã, cãfasi) shutsãtã, pri cari u poartã cu ea tuti locurli iu s-dutsi, tu cari s-tradzi shi s-apãnghiseashti cãndu da di piriclju, sh-cari s-tradzi azvarna pri loc sh-alasã unã urmã mãzgoasã pri-aclo iu treatsi; zmelciu, melcu
{ro: melc}
{fr: escargot, colimaçon}
{en: snail}
ex: njarsirã ti cãrnash (dusirã s-adunã zmelci); cãrnash s-aflã tu preasinj pit arudz; cãfasea-a cãrnashlui (casa-a zmelciului)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

limbã

limbã (lím-bã) sf limbi/limbe (lím-bi) –
1: mãdular dit gura-a omlui tsi lu-agiutã s-measticã shi s-u ngljitã mãcarea din gurã, cu cari aducheashti nustimada-a mãcãrlor shi cu cari zburashti;
2: zboarãli (botsli, seamnili) cu cari omlu sh-aspuni tsi mindueashti (tsi aducheashti, tsi va, tsi caftã, etc.) shi easti aduchit di-alantsã oaminj; grailu (cu tuti zboarãli a lui) zburãt di tuts oaminjlji a unui popul; grai, zburãri; (fig:
1: limbã = lugurii tsi sh-u-adutsi cu limba dit gura-a omlui (tu videari i tu lucrul tsi-l fatsi) ca bunãoarã: (i) limbã di foc (pirã lungã shi suptsãri), (ii) limbã di pãputsã (tsi-agiutã la bãgarea-a pãputsãlor, (iii) limba di cãntari, di zigã, etc. (iv) limba di sãhati, (v) limba di cloput, etc.; expr:
2: cu limba scoasã (unã palmã) = (i) mizi pot s-ljau anasã di alãgari, di curmari; (yin) alãgãndalui; (hiu) multu avursit di-alãgari; (alag) cu multã-agunjii, multu-agunjisit; (ii) u duc multu greu; etc.; (iii) (ashteptu) cu nearãvdari; nu-am dip arãvdari; mizi pot s-ashteptu si s-facã tsiva; etc.;
3: scot limbi di foc = (yin) alãgãndalui; (alag) cu multã-agunjii, multu-agunjisit;
4: nu-am limbã = tac, nu dzãc un zbor;
5: lj-bag piper tu limbã = l-fac s-tacã, s-nu scoatã un zbor;
6: nj-leg limba (cu giurat) = giur cã nu va scot un zbor;
7: nj-dizleg limba (di giurat) = pot (am izini) sã zburãscu tora cã mi dizleg di giuratlu faptu ca s-nu dzãc un zbor; ascap di ipuhreusea tsi u-aveam cu giurat tra s-nu-l dzãc un lucru;
8: nj-si dishcljidi limba = nchisescu sã zburãscu, di-aclo iu nu dzãtseam un zbor;
9: nj-sta icã lu-am (zborlu) pri limbã = lu shtiu ghini zborlu (dip canda lu am pri limbã) sh-va-nj lu-aduc aminti unãshunã, ma trã tora di oarã nj-ascapã;
10: l-trag di limbã = lj-bag ntribãri, l-discos, l-discurfusescu, tra s-aflu tsi mindueashti, tsi misticadz ascumtsã ari tu minti;
11: mãshcã-ts limba; tsãni-ts limba = astãmãtsea, tats, s-nu zburãshti (tsi nu lipseashti); s-tsã parã-arãu cã zburãsh, s-tsã parã-arãu di zboarãli tsi scoasish din gurã;
12: mi mãcã limba = mi pindzi tsiva (mizi pot s-ashteptu) tra s-lu dzãc un zbor; nu pot s-tsãn un mistico;
13: am limba scrumatã = hiu multu cãnjisit, nvirinat;
14: lj-scot limba = nj-arãd, lu shupãr, nj-mi pizuescu di cariva;
15: ari limbã arauã (di nipãrticã) = dzãtsi mash lãets cãndu zburashti; bagã muzavirlãchi;
16: ari njari pri limbã = zburashti dultsi, canda ari njari n gurã;
17: nj-alasã limba apã = zilipsescu multu, nj-curgu balili din gurã;
18: (zbor dzãs) cu limbã di moarti = (zborlu alãsat ca unã dhyeatã) tu oara tsi moari omlu;
19: nji s-acatsã limba = mi ncheadic tu zboarã cãndu grãescu; am stepsu trã u lucru; dzãc minciunj;
20: cu limba oaspi = easti oaspi mash cu gura ma nu sh-cu inima;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

marsin

marsin (már-sinŭ) adg marsinã (már-si-nã), marsinj (már-sinjĭ) adg marsini/marsine (már-si-ni) – ashi cum suntu adrati mãcãrli tr-atsel tsi nu va si s-purintã, tsi alasã preasinj; (mãcari) adratã ti tsãneari preasinj; (mãcari) tsi nu easti adratã cu carni, umtu, cash, lapti, oauã, etc.; di mãrsineatsã; (fig: marsin = tsi nu-ari gustu, nustimadã)
{ro: (mâncare) de post}
{fr: (plat) maigre, préparé sans viande (sans fromage, sans lait, etc.)}
{en: (meal) for fasting without meat (cheese, milk, etc.)}
ex: pitã marsinã (adratã mash cu untulemnu sh-veardzã, fãrã oauã, lapti, cash, umtu, unturã, etc.); lucri marsini (adrati fãrã carni, lapti i umtu); mumulic fãrã umtu, cama marsin; tuti ghelili nã suntu marsini; nu shtiu tsi ari, canda easti marsinã (fig: fãrã gustu); poati si sã nveascã sh-tu asimi shi hrisozmã, ma easti marsinã (fig: fãrã nustimadã)

§ mãrsineatsã (mãr-si-neá-tsã) sf mãrsinets (mãr-si-nétsĭ) shi mãrsinetsuri (mãr-si-né-tsurĭ) – mãcari di preasinj adratã fãrã carni, lapti, cash, oauã, etc.; tsãneari preasinj
{ro: mâncare de post; post}
{fr: plat maigre préparé sans viande (frommage, lait, beurre, etc.); nourriture végétale; jeûne, abstinence}
{en: meal prepared without meat (milk, cheese, etc.) for fasting; fasting, abstinence}
ex: mãni avem mãrsineatsã (nu mãcãm carni, lapti, cash, etc.; tsãnem preasinj)

§ mãrsinedz (mãr-si-nédzŭ) vb I mãrsinai (mãr-si-náĭ), mãrsinam (mãr-si-námŭ), mãrsinatã (mãr-si-ná-tã), mãrsinari/mãrsinare (mãr-si-ná-ri) – nu mãc carni (cash, umtu, lapti, oauã, etc.); tsãn preasinj; nu mi purintu
{ro: posti}
{fr: faire maigre, observer le carême}
{en: fast}
ex: di Luni shi nclo mãrsinãm (tsãnem preasinj); nu voi s-mãrsinedz (voi s-mi purintu)

§ mãrsinat (mãr-si-nátŭ) adg mãrsinatã (mãr-si-ná-tã), mãrsinats (mãr-si-nátsĭ), mãrsinati/mãrsinate (mãr-si-ná-ti) – cari tsãni preasinj; cari nu mãcã mãcari cu carni (lapti, cash, umtu, etc.); (mãcari) faptã fãrã carni (lapti, cash, umtu, etc.); nipurintat, marsin, mãrsineatsã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pãreasinj

pãreasinj (pã-reá-sinj) sf pl – chirolu (dzãlili dit an) cãndu bisearica lã caftã a crishtinjlor s-nu s-purintã (s-nu mãcã carni, lapti, oauã, umtu, etc.); dzãli tsi escu n mãrsinari; preasinj;
(expr:
1: pãreasinjli njits = pãreasinjli ninti di Crãciun;
2: pãreasinjli mãri = pãreasinjli (tsi tsãn shapti stãmãnj) ninti di Pashti;
3: tsãn pãreasinj = (i) nu mi purintu; (ii) hiu crishtin;
4: nu tsãni pãreasinj = (i) s-purintã; (ii) nu fatsi hãtãri a vãrnui; (iii) (om) tsi easti fãrã gustu, fãrã hazi, fãrã nustimadã;
5: nu-ari pãreasinj = s-poartã unã soi cu tuts, nu tsãni cu vãrnu;
6: alas pãreasinj = apufãsii shi nchisescu s-mãc mash mãcãri marsini, s-nu mi purintu;
7: ca Martsul dit pãreasinj; lipseashti Martsul dit pãreasinj? = zbor tsi s-dzãtsi ti un lucru tsi nu lipseashti vãrnãoarã)
{ro: post; postul mare}
{fr: carême}
{en: Lenten fasting, Lent}
ex: cãndu-avem purinteatsã, i pãreasinj; eara nã dzuã di pãreasinj; muri tu pãreasinjli a Crãciunlui

§ preasinj (preá-sinj) sf pl – (unã cu pãreasinj)
ex: cãlãtorlu sh-lãndzitlu nu-au preasinj shi sãrbãtori; treatsi chiro, sh-agiungu sh-preasinjli; s-adunj ãndauã oauã ta s-avem ti preasinj; seara di alãsari preasinj

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã