DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ascur

ascur (ás-curŭ) adg ascurã (ás-cu-rã), ascuri (ás-curĭ), ascu-ri/ascure (ás-cu-ri) – (fatsã) tsi s-aducheashti vãrtoasã, asprã (nu moali) cãndu dai cu mãna di ea; aspru
{ro: aspru}
{fr: âpre, rude}
{en: rough, harsh}
ex: lãnã ascurã; vintu, ascur seavir

§ ascura-mi/ascurame (as-cu-rá-mi) sf fãrã pl – harea tsi-u fatsi unã fatsã tra s-hibã ascurã; asprimi
{ro: asprime}
{fr: âpreté, rudesse}
{en: roughness, harshness}

§ ascuredz (as-cu-rédzŭ) (mi) vb I ascurai (as-cu-ráĭ), ascuram (as-cu-rámŭ), ascuratã (as-cu-rá-tã), ascura-ri/ascurare (as-cu-rá-ri) – fac un lucru s-hibã ascur
{ro: înăspri}
{fr: rendre ou devenir âpre (dur, rude)}
{en: make something or become rough}
ex: si-ascurã (s-featsi ascurã) chealea

§ ascurat (as-cu-rátŭ) adg ascuratã (as-cu-rá-tã), ascurats (as-cu-rátsĭ), ascurati/ascurate (as-cu-rá-ti) – tsi s-featsi (cama) ascur; asprit
{ro: înăsprit}
{fr: rendu âpre (dur, rude)}
{en: made rough}

§ ascurari/ascurare (as-cu-rá-ri) sf ascurãri (as-cu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva s-ascureadzã
{ro: acţiunea de a (se) înăspri; înăsprire}
{fr: action de se rendre ou de devenir âpre (dur, rude)}
{en: action of making something or of becoming rough}

§ aspru3 (ás-pru) adg asprã (ás-prã), aspri (ás-pri), aspri/aspre aspri (ás-pri) – tsi s-poartã ascur cu lumea tsi nu lu-ascultã i nu fatsi cum va el; tsi nu poati s-li-aravdã atselj tsi nu-au prãxi buni; ascur
{ro: sever, aspru}
{fr: âpre, sévère}
{en: stern, harsh, rough}
ex: easti aspru (ascur) cu hilj-su; mãna-nj easti asprã (ascurã)

§ asprimi/asprime (as-prí-mi) sf fãrã pl(?) – harea tsi-l fatsi cariva s-hibã aspru; ascurami

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

prash1

prash1 (práshĭŭ) sm prash (práshĭ) – zãrzãvati, criscutã di om (di-aradã tu bãhce ma poati si s-aflã sh-agrã, multu ma njicã tu pãduri), tsi sh-u-adutsi cu tseapa veardi (tu videari, gustu sh-anjurizmã, mash cã easti multu ma mari), cu truplu multu gros sh-analtu, faptu di frãndzãli tsi sta anvãrtiti unã pristi-alantã (buni trã bãgari tu gheli, mãcãri, sh-tu piti), cu caplu ma gros sh-cãrnos tsi armãni tu loc, dit cari es arãdãtsinjli ca unã barbã; preash, preas;
(expr:
1: lu-acats tu prash = lu-acats cu minciuna; lu-acats cãndu fatsi un lucru (tsi nu lipseashti fãtseari) sh-nu mata poati s-dzãcã cã nu easti dealihea;
2: vindi prash a grãdinarlui = zbor tsi s-dzãtsi-a atsilui tsi caftã s-urnipsescã pri cariva tsi shtii; cari caftã s-lji vindã un lucru a unui tsi lu-ari, shi nu lj-ari ananghi)
{ro: praz}
{fr: poirot}
{en: leek}
ex: un aush cu barba n loc (angucitoari: prashlu); prashlu s-mãcã pãn tu Martsu: dupã Martsu s-amputi, cã-l beasi Martsul; mãcãm ti prãndzu carni cu prash; cãt ma-area prashlji, ahãt ma groshi-s-fac; l-pitricu mã-sa s-acumpãrã di dzatsi paradz prash; yini un bashac cu mula ncãrcatã cu prash; cari yini sã-l bag tu sac, sã-lj dau unã furtii di prash; lo ficiorlu mula cu prashlji, u discãrcã la mã-sa acasã; s-alumtã cu oastea shi tsã-lj tãlje ca prashlji pãn di un; sã-nj dai vãrã minti, ca s-lu-acats tu prash
(expr: s-lu-acats cãndu fatsi lãeatsa peascumta, cã nu va s-lu-aducheascã vãrnu); cari s-lu-acatsã tu prash
(expr: cã dzãtsi minciunj), cã nu-ari pindarã; vai aveglju astã searã s-lu-acats furlu tu prash
(expr: furlu cãndu furã); s-hãrisi, cã s-acãtsã furlu tu prash
(expr: cãndu fura)

§ preash (preáshĭŭ) sm preash (preáshĭ) – (unã cu prash1)

§ preas (preásŭ) sm preash (preáshĭ) – (unã cu prash1)
ex: acumpãrai nã sutã di capiti di preas

§ prasat (pra-sátŭ) sn prasati/prasate (pra-sá-ti) – mãcari di prash
{ro: mâncare de praz}
{fr: plat aux poirots}
{en: dish made with leeks}
ex: dada featsi ti tsinã, prasat cu limonji

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã