DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

agalea

agalea (a-gá-lea) adv – fãrã-agunjii, fãrã avrapã; putsãn cãti putsãn; galea, preagalea, peagalea, pagalea, anarga, anargalui, peanarga, preanarga, omnja, cãteanjor, cãtilin
{ro: agale}
{fr: lente-ment, nonchalamment}
{en: slowly, nonchalant}
ex: agalea-agalea (fãrã-avrapã, putsãn cãti putsãn) agiumsirã; agalea, agalea (peanar-ga-anarga), o lai, frate

§ galea (gá-lea) adv – (unã cu agalea)
ex: galea, galea, o, lai sor

§ agali/agale (a-gá-li) adv – (unã cu agalea)

§ agalits (a-ga-lítsŭ) adv – (unã cu agalea)
ex: agalits (peanarga) yin

§ agalitsa (a-ga-lí-tsa) adv – (unã cu agalea)

§ preagalea (prea-gá-lea) adv – (unã cu agalea)

§ peagalea (pea-gá-lea) adv – (unã cu agalea)

§ pagalea (pa-gá-lea) adv – (unã cu agalea)

§ agalnic (a-gál-nic) adg agalnicã (a-gál-ni-cã), agalnits (a-gál-nitsĭ), agalnitsi/agalnitse (a-gál-ni-tsi) – tsi fatsi lucrili peanarga; yeavashcu
{ro: molatic}
{fr: lent, nonchalant}
{en: slow, nonchalant}

§ agãlescu (a-gã-lés-cu) vb IV agãlii (a-gã-líĭ), agãleam (a-gã-leámŭ), agãlitã (a-gã-lí-tã), agãliri/agãlire (a-gã-lí-ri) –
1: fac lucrili (s-neagã, s-creascã, si s-minã, etc.) cama peagalea; agãlisescu, agãljisescu;
2: ashteptu, adastu
{ro: încetini, aştepta}
{fr: rallentir; attendre}
{en: slow down; wait}
ex: pri cali cãrvãnjli agãlescu (s-minã cama peagalea); agãlits (imnats ma peanarga), s-tritsem traplu; agãlits (ashtiptats) s-u ntribãm

§ agãlit (a-gã-lítŭ) adg agãlitã (a-gã-lí-tã), agãlits (a-gã-lítsĭ), agãliti/agãlite (a-gã-lí-ti) – tsi s-fatsi (i s-ari faptã) ma peanarga; agãlisit, agãljisit, ashtiptat, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

anarga

anarga (a-nár-ga) adv – fãrã-agunjii, fãrã avrapã; anargalui, peanarga, agalea, peagalea, pagalea, omnja, cãteanjor, cãtilin, ãntardã
{ro: domol}
{fr: nonchalamment}
{en: slowly}
ex: peanarga-anarga; anarga s-minã caljlji; shi nchisi, anarga sh-mushat, la pãlatea-a amirãlui

§ anargalui (a-nár-ga-luĭ) adv – (unã cu anarga)
ex: anargalui feati dipun di la shoput

§ peanarga (pea-nár-ga) adv – (unã cu anarga)
ex: cãrvãnj ãn-tredz urdina peanarga

§ preanarga (prea-nár-ga) adv – (unã cu anarga)
ex: preanarga-anarga

§ narga (nár-ga) adv – (unã cu anarga)
ex: narga n vali trec mulãrli; narga, narga-a corului, hilj di Domnu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

arãbã

arãbã (a-rã-bắ) sm arãbadz (a-rã-bádzĭ) – amaxi mari trã purtari grãni sh-alti lucri; amaxi;
(expr:
1: turcul lu-acatsã ljepurlu cu arãbãlu = cu diplumãtsii [zborlu yini di-aclo cã turcul easti arãvdãtor, ashtiptãndalui preanarga-anarga si s-facã lucrul tsi-l va nãs];
2: yini cu arãbãlu = yini multã diunãoarã)
{ro: haraba}
{fr: chariot}
{en: wagon, cart}

§ arãbãgi (a-rã-bã-gí) sm arãbãgeadz (a-rã-bã-gĭádzĭ) – omlu tsi cãrteashti (urseashti) arãbãlu shi-lj fatsi caljlji s-lu tragã cãtrã loclu iu va el si s-ducã
{ro: harabagiu, cărăuş}
{fr: charretier}
{en: cart driver}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

carotsã

carotsã (ca-ró-tsã) sf carotsã (ca-ró-tsã) – unã soi di cutii mari pi-arocuti (traptã di calj tu chirolu veclju i minatã cu gaz tu chirolu di-adzã), cu cari s-minã oaminj i s-poartã lucri; furtia ncãrcatã sh-purtatã tu-unã carotsã; cãrutsã, amaxi; paitoni, cucii, landoni, etc.
{ro: căruţă, trăsură}
{fr: charrette, voiture}
{en: cart, carriage, coach}
ex: carotsã (amaxi) cu doi calj; isha a priimnari tu carotsã (paitoni, caleashcã)

§ cãrutsã (cã-rú-tsã) sf cãrutsã (cã-rú-tsã) – (unã cu carotsã)

§ cãrutsar (cã-ru-tsárŭ) sm cãrutsari (cã-ru-tsárĭ) – omlu tsi cãrteashti (urseashti) carotsa shi-lj fatsi caljlji s-tragã amaxea cãtrã loclu iu va el si s-ducã; cãrutser, amãxã, cucigi, cucear, sindush
{ro: căruţaş, birjar}
{fr: charretier, cocher}
{en: carter, coachman}

§ cãrutser (cã-ru-tsérŭ) sm cãrutseri (cã-ru-tsérĭ) – (unã cu cãrutsar)

§ car (carŭ) sn cari (cá-ri) – unã soi di amaxi traptã di prãvdzã (calj, boi) cu cari huryeatslji poartã lucri, biricheti, etc.; cherã, carotsã;
(expr:
1: turcul lu-acatsã ljepurlu cu carlu = cu diplumãtsii [zborlu yini di-aclo cã turcul easti arãvdãtor, ashtiptãndalui preanarga-anarga si s-facã lucrul tsi-l va nãs];
2: yini cu carlu = yini multã diunãoarã)
{ro: car}
{fr: char, chariot}
{en: charriot, ox-cart}
ex: carlu (amaxea) nji s-asparsi; lãngoarea yini cu carlu
(expr: lãngorli yin multi deadun); cu carlu cu foc ãn tser

§ cherã1 (chĭé-rã) sf cheri (chĭé-ri) – (unã cu car)
ex: nã dusim cu chera la izvurlu-atsel marli; bãgarã tu-unã cherã shi trapsirã cãtã iu da soarili; pãnã Sufii agiumsirã cu chera; pãnã s-nu u-aundzi, chera nu njardzi

§ chiragi (chi-ra-gí) sm chirageadz (chi-ra-gĭádzĭ) – atsel tsi poartã cãrtsã i lucri (cu chera, amaxea, caljlji, mulãrli, etc.) di la un om la altu, dit un crat tu altu; atsel tsi poartã lucri cu caljlji (mulãrli, etc.) tu-unã cãrvani; chirãgi, cãrvãnar, cãrvuchir

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

turcu1

turcu1 (túr-cu) sm, sf turcã (túr-cã) shi turxã (túrc-sã), turtsi (túr-tsi), turtsi/turtse (túr-tsi) shi turxi/turxe (túrc-si) – om (muljari) tsi easti di miletea nturtseascã sh-cari bãneadzã di-aradã tu Turchii; (fig:
1: turcu = (i) tsi easti di pistea musulmanã, muslimã, al Islam; (ii) arbines tsi tricu di crishtin la pistea-al Islam; (iii) statlu nturtsescu; expr:
2: turcul sãrgljashti brãnlu si-lj lu caltsã; turcul u caftã ncãcearea cu luminarea = turcul fatsi tsi fatsi shi caftã itii trã ncãceari, trã cãvgã;
3: canda bãgarã turtsilj cãtsut = zbor tsi s-dsãtsi atumtsea cãndu easti mari lãhtarã tu lumi; [aoa, zborlu “bag cãtsut” ari noima di mãchilipsiri, di tinir sh-di-aush, di bãrbat sh-di muljari];
4: canda yin turtsilj = tsi ti-agunjiseshti s-tsã bitiseshti lucrul? [adutsem aminti cã lumea s-lãhtãrsea cãndu turcul yinea prit hoarã]; canda yin yeanitsarlji;
5: ca turtsãlj cu bãiramea = zbor tsi s-dzãtsi cãndu omlu nu easti sigura di un lucru; [adutsem aminti cã turtsãlj, ducãnda-si dupã lunã, nu pot s-hibã siguri cãndu yini “bairamlu”: cã, atselj cari vidzurã luna nauã nchisescu bãirãmea, ma altsã cari s-aflã tu-un loc iu tserlu easti acupirit di niori, ashteaptã, icã s-lã s-aducã hãbarea cã s-vidzu lunã noauã, icã si s-facã sirin, ca sã nchiseascã sh-elj bãiramea];
6: turcul lu-acatsã ljepurlu cu carlu; turcul lu-acatsã lepurli cu arãbãlu = cu diplumãtsii; [zborlu yini di-aclo cã turcul easti arãvdãtor, ashtiptãndalui preanarga-anarga si s-facã lucrul tsi-l va nãs]) {turc, turcoaică}
{fr: Turc (homme et femme)}
{en: Turk (man and woman)}
ex: ti ncljinash la turcu? ma-arãu va ti calcã; sh-lãescu sufrãntsealili ca turxi (muljerli turtsi); el easti turcu (fig: arbines tsi tricu la pistea-al Islam); nã scusesh greaca tu Turcu (fig: tu statlu nturtsescu); sh-nãs turcu, ma sh-io un suflit (un cap) hursescu al Dumnidzã; dã-lj masina-a turcului, s-ljai vãtãlahlu; dã sh-fudz di turcu; nã plãndzem di turtsi, sh-di crishtinj nu putem s-ascãpãm; si ncaci crishtinjlji, turtsilj s-hãrisescu; tsi ti-agunjiseshti ashi ca s-bitiseshti, parcã yin turtsilj?

§ turcalã (tur-cá-lã) sf turcali/turcale (tur-cá-li) – muljari di pistea nturtseascã; turcã, turxã
{ro: turcoaică}
{fr: femme turque}
{en: Turkish woman}

§ turcu2 (túr-cu) adg turcã (túr-cã) shi turxã (túrc-sã), turtsã (túr-tsã), turtsi/turtse (túr-tsi) shi turxi/turxe (túrc-si) – (om) multu arãu, (muljari) multu-arauã; arapsã, arbines

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

urdin1

urdin1 (úr-dinŭ) (mi) vb I urdinai (ur-di-náĭ), urdinam (ur-di-námŭ), urdinatã (ur-di-ná-tã), urdinari/urdinare (ur-di-ná-ri) – mi min (alag) dit un loc tu altu; mi duc multi ori tu idyiul loc; alag multu prit lumi; trec, alag, imnu, cur, mi duc, njergu, etc.;
(expr: (calea) nu s-urdinã = (calea) nu easti bunã trã tritseari, imnari, urdinari pri ea)
{ro: circula, frecventa}
{fr: circuler; s’enfiler, se succéder}
{en: circulate, move about}
ex: multu urdinj (ti duts, trets pri) la cafine; urdinãm (tritsem) pit purtitsa dit bãhce; urdinã (s-duc shi s-ved) fratslji tora, cã sã mbunarã; urdinã (easi nafoarã, alagã) tora di doauã dzãli; acãtsã s-urdinã (si s-ducã cati dzuã) la sculjo; cãrvãnj ntredz urdina (tritsea) preanarga; s-urdinarã (tricurã) carishti cãti feati di nicuchiri; s-urdinarã (tricurã) gioni di gioni pãnã di un; nu au urdinatã (nu s-au dusã) pri-aclo; cari urdinarã (tricurã cu-arada), urdinarã di cum deadi soarili pãnã seara; cãljurli nu s-urdinã
(expr: nu suntu buni trã imnari pri eali)

§ urdinat1 (ur-di-nátŭ) adg urdinatã (ur-di-ná-tã), urdinats (ur-di-nátsĭ), urdinati/urdinate (ur-di-ná-ti) – (om) tsi easti alãgat; (loc) tu cari s-dutsi shi-sh treatsi oara multã dunjai; (om) cari ari ishitã multu tu lumi; (om) tsi-lj si fatsi vizitã multi ori; tricut, alãgat, curat, imnat, etc.
{ro: circulat, frecventat}
{fr: circulé; fréquenté}
{en: circulated, visited frequently}

§ urdina-ri1/urdinare (ur-di-ná-ri) sf urdinãri (ur-di-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva urdinã icã un loc easti urdinat multi ori; vizitari (loc, oaminj) multi ori cu-arada; alãgari, tritseari, dutseari, etc.
{ro: acţiunea de a circula, de a frecventa; circulare, frecventare}
{fr: action de circuler; de s’enfiler, de se succéder; fréquentation}
{en: action of circulating, of moving about; frequentation}

§ niurdinat1 (ni-ur-di-nátŭ) adg niurdinatã (ni-ur-di-ná-tã), niurdinats (ni-ur-di-nátsĭ), niurdinati/niurdinate (ni-ur-di-ná-ti) – (om) tsi nu easti urdinat; (om) tsi nu easti alãgat; (loc) iu nu s-dutsi multã dunjai sã-sh treacã oara; (om) cari nu ari ishitã multu tu lumi; (om) tsi nu-lj si fatsi vizitã multi ori; nitricut, nealãgat, nicurat, nicãlcat, niimnat, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn