{ro: încetinit, aşteptat}
{fr: rallenti; attendu}
{en: slowed down; waited}

§ agãliri/agãlire (a-gã-lí-ri) sf agãliri (a-gã-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva agãleashti; fãtseari ma peanarga; agãlisiri, agãljisiri, ashtiptari, etc.
{ro: acţiunea de a încetini, de a aştepta; încetinire, aşteptare}
{fr: action de rallentir, d’attendre}
{en: action of slowing down, of waiting}

§ agãlisescu (a-gã-li-sés-cu) vb IV agãlisii (a-gã-li-síĭ), agãliseam (a-gã-li-seámŭ), agãlisitã (a-gã-li-sí-tã), agãlisiri/agãlisire (a-gã-li-sí-ri) – fac s-chearã icã fac s-njicshureadzã putearea; isi-hãsescu, astãmãtsescu, curmu, acumtin, apuituescu, agãlescu
{ro: potoli, opri, linişti}
{fr: cesser, tranquiliser, apaiser}
{en: stop, re-assure, calm down}
ex: tu meshlji din coadã agãlisi (isihãsi) putsãn

§ agãlisit (a-gã-li-sítú) adg agãlisitã (a-gã-li-sí-tã), agãlisits (a-gã-li-sítsĭ), agãlisiti/agãlisite (a-gã-li-sí-ti) – tsi sh-ari chirutã i njicshuratã putearea; isihãsit, astãmãtsit, curmat, acumtinat, apuituit, agãlit
{ro: potolit, oprit, liniştit}
{fr: cessé, tranquilisé, apaisé}
{en: stopped, reassured, calmed down}
ex: foclu ardi-agãlisit (isih); lumea durnja agãlisitã (isihãsitã)

§ agãlisiri/agãlisire (a-gã-li-sí-ri) sf agãlisiri (a-gã-li-sírĭ) – chirearea i njicshurarea-a puteariljei; isihãsiri, astãmãtsiri, curmari, acumtinari, apuituiri, agãliri
{ro: acţiunea de a potoli, de a opri, de a linişti; potolire, oprire, liniştire}
{fr: action de cesser, de tranquiliser, d’apaiser}
{en: action of stopping, of reassuring, of calming down)}

§ agãljisescu (a-gã-lji-sés-cu) vb IV agãljisii (a-gã-lji-síĭ), agãljiseam (a-gã-lji-seámŭ), agãljisitã (a-gã-lji-sí-tã), agãljisiri/agãljisire (a-gã-lji-sí-ri) – avursescu (apustusescu, mi curmu, mi pidipsescu, etc.) multu di multu; lishin di-avursit tsi hiu; ligusescu di multa plãndzeari tsi-am faptã; lishin, ligusescu
{ro: istovi, extenua, epuiza}
{fr: épuiser, pleurer à s’évanouir}
{en: exhaust}
ex: agãljisi (avursi multu, lishinã) ficiorlu di plãngu

§ agãljisit (a-gã-lji-sítŭ) adg agãljisitã (a-gã-lji-sí-tã), agãljisits (a-gã-lji-sítsĭ), agãljisiti/agãljisite (a-gã-lji-sí-ti) – tsi easti avursit multu di multu; lishinat, ligusit
{ro: istovit, extenuat, epuizat}
{fr: épuisé, pleuré à s’évanouir}
{en: exhausted}

§ agã-ljisiri/agãljisire (a-gã-lji-sí-ri) sf agãljisiri (a-gã-lji-sírĭ) – avur-siri multu di multu; lishinari, ligusiri
{ro: acţiunea de a istovi, de a extenua; istovire, extenuare, epuizare}
{fr: action de s’épuiser, de pleurer à s’évanouir}
{en: action of exhausting}

{ro: chirigiu, cărăuş}
{fr: charretier, muletier}
{en: waggoner, carrier}
ex: easti chiragilu-a nostru; chiragilu nj-adusi nã carti di la tatã-nju

§ chirãgi (chi-rã-gí) sm chirãgeadz (chi-rã-gĭádzĭ) – (unã cu chiragi)
ex: vinjirã cu chirãgeadzlji

§ chiragiu (chi-ra-gíŭ) sm chiragii (chi-ra-gíĭ) – (unã cu chiragi)
ex: chiragiilji discãrcarã tendili cu pãrmãtii

§ chiragi-bash (chi-rá-gí-bashĭŭ) sm pl(?) – ma mari (cap, cãpii) pristi chirageadz
{ro: chirigiu-şef}
{fr: chef des muletiers}
{en: head carrier}
ex: agiumsi s-hibã chiragi-bash (cap di chirageadz)

§ chiragilãchi/chiragi-lãche (chi-ra-gi-lắ-chi) sf chiragilãchi (chi-ra-gi-lắchĭ) – lucrul tsi-l (tehnea tsi u) fatsi chiragilu
{ro: cărăuşie}
{fr: profession de “chiragi”}
{en: profession of a “chiragi”}
ex: treatsi ghini cu chiragilãchea (cu lucrul di chiragi tsi-l fatsi)

§ caretã (ca-ré-tã) sf careti/carete (ca-ré-ti) – amaxi ncljisã (tra s-lu-apãrã omlu di ploai), cari sta pri arcuri (trã minari lishoarã), cu patru arocuti mãri (cãtivãrãoarã dauã), traptã di calj sh-faptã maxus trã purtarea-a oaminjlor (arariori trã purtari lucri); paitoni; cucii, caleashcã, cãleashcã, landon, landoni, dalingã, talingã; amaxi, carotsã, cãrutsã
{ro: caleaşcă, trăsură}
{fr: calèche, sorte de landeau}
{en: carriage}

§ caleashcã (ca-leásh-cã) sf caleshti (ca-lésh-ti) – (unã cu caretã)

§ cãleashcã (cã-leásh-cã) sf cãleshti (cã-lésh-ti) – (unã cu caretã)

{ro: foarte rău}
{fr: méchant}
{en: bad, wicked}
ex: si-nj scot ahtea pri turca (araua) din casã; nu mi shtii tsi turcã (arauã), tsi arbineasã (arauã) hiu; soacrã arauã shi turcã (multu-arauã); muljari turxã (multu-arauã)

§ turcami/turcame (tur-cá-mi) sf fãrã pl – multimi di turtsi; adunãturã di turtsi; ascheri di turtsi; lao nturtsescu; turcãrii. turchirii
{ro: turcime}
{fr: population turque; armée turque}
{en: Turkish population; Turkish army}
ex: pi turcami tut si da; cãdea turcamea di niferi

§ turcãrii/turcãrie (tur-cã-rí-i) sf turcãrii (tur-cã-ríĭ) – (unã cu turcami)
ex: turcãria-amar zghileashti; si-sh li calcã turcãria (turcamea)

§ turchi-rii/turchirie (tur-chi-rí-i) sf turchirii (tur-chi-ríĭ) – (unã cu turcami)
ex: fui tu turchirii (turcami, Turchii), bãnai ahãt chiro nu am vidzutã ahãti arali cãti si spun

§ turcanacat (tur-ca-ná-catŭ) adg turcanacatã (tur-ca-ná-ca-tã), turcanacats (tur-ca-ná-catsĭ) turcanacati/turcanacate (tur-ca-ná-ca-ti) – arãu ca draclu; multu arãu
{ro: îndrăcit}
{fr: très méchant, endévé}
{en: very bad, wicked, wild, mad}
ex: scoalã, mori turcanatã! (drac di muljari!)

§ Turchii/Turchie (Tur-chí-i) sf fãrã pl – statlu dit Anadulii iu bãneadzã miletea nturtseascã
{ro: Turcia}
{fr: Turquie}
{en: Turkey}

§ turtsescu (tur-tsés-cu) adg turtseascã (tur-tseás-cã), turtseshtsã (tur-tsésh-tsã), turtseshti (tur-tsésh-ti) – tsi ari s-facã cu turtsilj; di turtsi;
(expr:
1: lucri turtseshti = lucri arali, slabi, uruti;
2: mãnj turtseshtsã = chivernisea (nturtseascã) dit Turchii;
3: ascãpash di mãnj fureshti, s-cadz tu mãnj turtseshti = dit un arãu, cadz tu un altu, ma mari arãu)
{ro: turcesc}
{fr: turc}
{en: Turkish}
ex: mintituri turtseshti (di turtsi); s-alinã giuglu nsus la turtseasca (Turchia, statlu-a turtsilor); di-lj vrei arãu a alãntui, tu mãnj turtseshti
(expr: chivernisea turtseascã) s-lu vedz; tu mãnj fureshti i turtseshti cadz, un darac easti; afirea-mi, Doamne, di cãtigurii ghifteascã shi di uspitsãlji turtseascã

§ nturtsescu1 (ntur-tsés-cu) adg nturtseascã (ntur-tseás-cã), nturtseshtsã (ntur-tsésh-tsã), nturtseshti (ntur-tsésh-ti) – (unã cu turtsescu)
ex: loclu nturtsescu (di turtsi); agiumsim la murmintsãlj atselj nturtseshtsãlj (di turtsi)

§ ãnturtsescu1 (ãn-tur-tsés-cu) adg ãnturtseascã (ãn-tur-tseás-cã), ãnturtseshtsã (ãn-tur-tsésh-tsã), ãnturtseshti (ãn-tur-tsésh-ti) – (unã cu turtsescu)
ex: s-aspargã horili ãnturtseshti (di turtsi)

§ anturtsescu1 (an-tur-tsés-cu) adg anturtseascã (an-tur-tseás-cã), anturtseshtsã (an-tur-tsésh-tsã), anturtseshti (an-tur-tsésh-ti) – (unã cu turtsescu)

§ nturtseashti/nturtseashte (ntur-tseásh-ti) adv – ca turtsilj, pri limba nturtseascã
{ro: turceşte}
{fr: comme les turques}
{en: as the Turks do}
ex: si nveashti nturtseashti (ca turtsilj); nu shtii ghini nturtseashti (sã zburascã ca turtsilj, pri limba nturtseascã); u fatsi nturtseashti (ca turtsilj, ashi cum vor elj)

§ turchipsescu (tur-chip-sés-cu) (mi) vb IV turchipsii (tur-chip-síĭ), turchipseam (tur-chip-seámŭ), turchipsitã (tur-chip-sí-tã), turchipsiri/turchipsire (tur-chip-sí-ri) – fac pri cariva s-treacã la pistea nturtseascã a Islamlui; fac pri cariva turcu; nturchipsescu, nturtsescu, anturtsescu, ãnturtsescu
{ro: turci, trece la religia musulmană}
{fr: se faire turc, embrasser l’islamisme}
{en: become Turk; convert to Islam}
ex: dirvenjli s-turchipsescu (s-fac turtseshti, li lja turtsilj); multsi vurgari s-turchipsirã (s-featsirã turtsi)

§ turchipsit (tur-chip-sítŭ) adg turchipsitã (tur-chip-sí-tã), turchipsits (tur-chip-sítsĭ), turchipsiti/turchipsite (tur-chip-sí-ti) – tsi s-ari faptã turcu; tsi ari tricutã la pistea nturtseascã a Islamlui; nturchipsit, nturtsit, anturtsit, ãnturtsit
{ro: turcit}
{fr: islamisé, devenu musulman}
{en: converted to Islam}
ex: arbinesh turchipsits (faptsã turtsi)

§ turchipsiri/turchipsire (tur-chip-sí-ri) sf turchipsiri (tur-chip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-fatsi turcu; nturchipsiri, nturtsiri, anturtsiri, ãnturtsiri
{ro: acţiunea de a se turci, de a trece la religia musulmană; turcire}
{fr: action d’islamiser}
{en: action of becoming Turk; of converting to Islam}

§ nturchipsescu (ntur-chip-sés-cu) (mi) vb IV nturchipsii (ntur-chip-síĭ), nturchipseam (ntur-chip-seámŭ), nturchipsitã (ntur-chip-sí-tã), nturchipsiri/nturchipsire (ntur-chip-sí-ri) – (unã cu turchipsescu)
ex: multsã crishtinj sã nturchipsirã

§ nturchipsit (ntur-chip-sítŭ) adg nturchipsitã (ntur-chip-sí-tã), nturchipsits (ntur-chip-sítsĭ), nturchipsiti/nturchipsite (ntur-chip-sí-ti) – (unã cu turchipsit)

§ nturchipsiri/nturchipsire (ntur-chip-sí-ri) sf nturchipsiri (ntur-chip-sírĭ) – (unã cu turchipsiri)

§ nturtsescu2 (ntur-tsés-cu) (mi) vb IV nturtsii (ntur-tsíĭ), nturtseam (ntur-tseámŭ), nturtsitã (ntur-tsí-tã), nturtsiri/nturtsire (ntur-tsí-ri) – (unã cu turchipsescu)
ex: atumtsea si nturtsirã (s-featsirã turtsi) hoara tutã

§ nturtsit (ntur-tsítŭ) adg nturtsitã (ntur-tsí-tã), nturtsits (ntur-tsítsĭ), nturtsiti/nturtsite (ntur-tsí-ti) – (unã cu turchipsit)

§ nturtsiri/nturtsire (ntur-tsí-ri) sf nturtsiri (ntur-tsírĭ) – (unã cu turchipsiri)

§ ãnturtsescu2 (ãn-tur-tsés-cu) (mi) vb IV ãnturtsii (ãn-tur-tsíĭ), ãnturtseam (ãn-tur-tseámŭ), ãnturtsitã (ãn-tur-tsí-tã), ãnturtsiri/ãnturtsire (ãn-tur-tsí-ri) – (unã cu turchipsescu)

§ ãnturtsit (ãn-tur-tsítŭ) adg ãnturtsitã (ãn-tur-tsí-tã), ãnturtsits (ãn-tur-tsítsĭ), ãnturtsiti/ãnturtsite (ãn-tur-tsí-ti) – (unã cu turchipsit)

§ ãnturtsiri/ãnturtsire (ãn-tur-tsí-ri) sf ãnturtsiri (ãn-tur-tsírĭ) – (unã cu turchipsiri)

§ anturtsescu2 (an-tur-tsés-cu) (mi) vb IV anturtsii (an-tur-tsíĭ), anturtseam (an-tur-tseámŭ), anturtsitã (an-tur-tsí-tã), anturtsiri/anturtsire (an-tur-tsí-ri) – (unã cu turchipsescu)
ex: yin s-v-anturtseascã a voastri hilji

§ anturtsit (an-tur-tsítŭ) adg anturtsitã (an-tur-tsí-tã), anturtsits (an-tur-tsítsĭ), anturtsiti/anturtsite (an-tur-tsí-ti) – (unã cu turchipsit)

§ anturtsiri/anturtsire (an-tur-tsí-ri) sf anturtsiri (an-tur-tsírĭ) – (unã cu turchipsiri)

{ro: necirculat, nefrecventat}
{fr: qui n’est pas sorti dans le monde, parmi les hommes; qui n’a pas (n’est pas) circulé ou fréquenté}
{en: who has not gone out in the world; (place) that is not being frequently circulated or visited}

§ niurdinari1/niurdinare (ni-ur-di-ná-ri) sf niurdinãri (ni-ur-di-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu (i) cariva nu urdinã iuva icã (ii) un loc nu easti urdinat multi ori; nealãgari, nitritseari, nidutseari, etc.
{ro: acţiunea de a nu circula, de a nu frecventa}
{fr: action de ne pas sortir dans le monde; de ne pas circuler}
{en: action of not circulating, of not moving about}

§ urdini1/urdine (úr-di-ni) sf urdinj (úr-dinjĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu, cu dutseari-yineari, nã videm shi zburãm; dutseari-yineari
{ro: frecventare}
{fr: fréquen-tation}
{en: frequentation}
ex: avem urdini (ligãturã, dutseari-yineari) cu casa-a lor pit purtitsa di la bãhce