{ro: încetinit, aşteptat}
{fr: rallenti; attendu}
{en: slowed down; waited}

§ agãliri/agãlire (a-gã-lí-ri) sf agãliri (a-gã-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva agãleashti; fãtseari ma peanarga; agãlisiri, agãljisiri, ashtiptari, etc.
{ro: acţiunea de a încetini, de a aştepta; încetinire, aşteptare}
{fr: action de rallentir, d’attendre}
{en: action of slowing down, of waiting}

§ agãlisescu (a-gã-li-sés-cu) vb IV agãlisii (a-gã-li-síĭ), agãliseam (a-gã-li-seámŭ), agãlisitã (a-gã-li-sí-tã), agãlisiri/agãlisire (a-gã-li-sí-ri) – fac s-chearã icã fac s-njicshureadzã putearea; isi-hãsescu, astãmãtsescu, curmu, acumtin, apuituescu, agãlescu
{ro: potoli, opri, linişti}
{fr: cesser, tranquiliser, apaiser}
{en: stop, re-assure, calm down}
ex: tu meshlji din coadã agãlisi (isihãsi) putsãn

§ agãlisit (a-gã-li-sítú) adg agãlisitã (a-gã-li-sí-tã), agãlisits (a-gã-li-sítsĭ), agãlisiti/agãlisite (a-gã-li-sí-ti) – tsi sh-ari chirutã i njicshuratã putearea; isihãsit, astãmãtsit, curmat, acumtinat, apuituit, agãlit
{ro: potolit, oprit, liniştit}
{fr: cessé, tranquilisé, apaisé}
{en: stopped, reassured, calmed down}
ex: foclu ardi-agãlisit (isih); lumea durnja agãlisitã (isihãsitã)

§ agãlisiri/agãlisire (a-gã-li-sí-ri) sf agãlisiri (a-gã-li-sírĭ) – chirearea i njicshurarea-a puteariljei; isihãsiri, astãmãtsiri, curmari, acumtinari, apuituiri, agãliri
{ro: acţiunea de a potoli, de a opri, de a linişti; potolire, oprire, liniştire}
{fr: action de cesser, de tranquiliser, d’apaiser}
{en: action of stopping, of reassuring, of calming down)}

§ agãljisescu (a-gã-lji-sés-cu) vb IV agãljisii (a-gã-lji-síĭ), agãljiseam (a-gã-lji-seámŭ), agãljisitã (a-gã-lji-sí-tã), agãljisiri/agãljisire (a-gã-lji-sí-ri) – avursescu (apustusescu, mi curmu, mi pidipsescu, etc.) multu di multu; lishin di-avursit tsi hiu; ligusescu di multa plãndzeari tsi-am faptã; lishin, ligusescu
{ro: istovi, extenua, epuiza}
{fr: épuiser, pleurer à s’évanouir}
{en: exhaust}
ex: agãljisi (avursi multu, lishinã) ficiorlu di plãngu

§ agãljisit (a-gã-lji-sítŭ) adg agãljisitã (a-gã-lji-sí-tã), agãljisits (a-gã-lji-sítsĭ), agãljisiti/agãljisite (a-gã-lji-sí-ti) – tsi easti avursit multu di multu; lishinat, ligusit
{ro: istovit, extenuat, epuizat}
{fr: épuisé, pleuré à s’évanouir}
{en: exhausted}

§ agã-ljisiri/agãljisire (a-gã-lji-sí-ri) sf agãljisiri (a-gã-lji-sírĭ) – avur-siri multu di multu; lishinari, ligusiri
{ro: acţiunea de a istovi, de a extenua; istovire, extenuare, epuizare}
{fr: action de s’épuiser, de pleurer à s’évanouir}
{en: action of exhausting}

§ pãputsar (pã-pu-tsárŭ) sm pãputsari (pã-pu-tsárĭ) – (unã cu pãpugi)
ex: un lai pãputsar (curdilã); pãputsarlu (pãpugilu) a nostru nu lucreadzã ghini

§ pãputsãrii/pãputsãrie (pã-pu-tsã-rí-i) sf pãputsãrii (pã-pu-tsã-rí-i) – tehnea-a omlui tsi-adarã i mirimitiseashti pãputsã; ducheani iu s-fac, iu s-vindu sh-iu s-mirimitisescu pãputsã; cunduragilãchi, pantufãrii
{ro: meseria de cizmar; cizmărie}
{fr: métier du cordonnier; cordonnerie}
{en: shoe store; shoemaker’s trade; shoemaker’ shop}

§ mpãputs (mpã-pútsŭ) (mi) vb I mpãputsai (mpã-pu-tsáĭ), mpãputsam (mpã-pu-tsámŭ), mpãputsatã (mpã-pu-tsá-tã), mpãputsari/mpãputsare (mpã-pu-tsá-ri) – bag pãputsã n cicior; bag pãputsãli; ncaltsu
{ro: (se) încălţa}
{fr: (se) chausser}
{en: put shoes on}
ex: mpãputsã-ti (bagã-ts pãputsãli), s-nu imni cu cicioarili goali; ti Pahti si mpãputsã (sh-bagã pãputsãli) multã urfanji

§ mpãputsat (mpã-pu-tsátŭ) adg mpãputsatã (mpã-pu-tsá-tã), mpãputsats (mpã-pu-tsátsĭ), mpãputsati/mpãputsate (mpã-pu-tsá-ti) – tsi sh-ari bãgatã pãputsãli; ncãltsat
{ro: încălţat}
{fr: chaussé}
{en: with shoes on}

§ mpãputsari/mpãputsare (mpã-pu-tsá-ri) sf mpãputsãri (mpã-pu-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva si mpãputsã
{ro: acţiunea de a (se) încălţa; încălţare}
{fr: action de (se) chausser}
{en: action of putting shoes on}

§ dispãputs (dis-pã-pútsŭ) (mi) vb I dispãputsai (dis-pã-pu-tsáĭ), dispãputsam (dis-pã-pu-tsámŭ), dispãputsatã (dis-pã-pu-tsá-tã), dispãputsari/dispãputsare (dis-pã-pu-tsá-ri) – scot pãputsã din cicior; discaltsu; lu dispãputsã ca s-nu alagã pi nafoarã
{ro: (se) descălţa}
{fr: (se) déchausser}
{en: take off one’s shoes}

§ dispãputsat (dis-pã-pu-tsátŭ) adg dispãputsatã (dis-pã-pu-tsá-tã), dispãputsats (dis-pã-pu-tsátsĭ), dispãputsati/dispãputsate (dis-pã-pu-tsá-ti) – (om) tsi sh-ari scoasã pãputsãli; (pãputsã) scoasã din cicior; discãltsat
{ro: descălţat}
{fr: déchaussé}
{en: (one with) shoes taken off}
ex: dispãputsats (cu pãputsãli scoasi) intrã tu odã ca s-hibã pastrã; imna pri-aoa, pri-aclo dispãputsat (fãrã pãputsã)

§ dispãputsari/dispãputsare (dis-pã-pu-tsá-ri) sf dispãputsãri (dis-pã-pu-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãnu cariva shi scoati pãputsãli; discãltsari
{ro: acţiunea de a (se) descălţa; descălţare}
{fr: action de (se) déchausser}
{en: action of taking off shoes}