DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

agalea

agalea (a-gá-lea) adv – fãrã-agunjii, fãrã avrapã; putsãn cãti putsãn; galea, preagalea, peagalea, pagalea, anarga, anargalui, peanarga, preanarga, omnja, cãteanjor, cãtilin
{ro: agale}
{fr: lente-ment, nonchalamment}
{en: slowly, nonchalant}
ex: agalea-agalea (fãrã-avrapã, putsãn cãti putsãn) agiumsirã; agalea, agalea (peanar-ga-anarga), o lai, frate

§ galea (gá-lea) adv – (unã cu agalea)
ex: galea, galea, o, lai sor

§ agali/agale (a-gá-li) adv – (unã cu agalea)

§ agalits (a-ga-lítsŭ) adv – (unã cu agalea)
ex: agalits (peanarga) yin

§ agalitsa (a-ga-lí-tsa) adv – (unã cu agalea)

§ preagalea (prea-gá-lea) adv – (unã cu agalea)

§ peagalea (pea-gá-lea) adv – (unã cu agalea)

§ pagalea (pa-gá-lea) adv – (unã cu agalea)

§ agalnic (a-gál-nic) adg agalnicã (a-gál-ni-cã), agalnits (a-gál-nitsĭ), agalnitsi/agalnitse (a-gál-ni-tsi) – tsi fatsi lucrili peanarga; yeavashcu
{ro: molatic}
{fr: lent, nonchalant}
{en: slow, nonchalant}

§ agãlescu (a-gã-lés-cu) vb IV agãlii (a-gã-líĭ), agãleam (a-gã-leámŭ), agãlitã (a-gã-lí-tã), agãliri/agãlire (a-gã-lí-ri) –
1: fac lucrili (s-neagã, s-creascã, si s-minã, etc.) cama peagalea; agãlisescu, agãljisescu;
2: ashteptu, adastu
{ro: încetini, aştepta}
{fr: rallentir; attendre}
{en: slow down; wait}
ex: pri cali cãrvãnjli agãlescu (s-minã cama peagalea); agãlits (imnats ma peanarga), s-tritsem traplu; agãlits (ashtiptats) s-u ntribãm

§ agãlit (a-gã-lítŭ) adg agãlitã (a-gã-lí-tã), agãlits (a-gã-lítsĭ), agãliti/agãlite (a-gã-lí-ti) – tsi s-fatsi (i s-ari faptã) ma peanarga; agãlisit, agãljisit, ashtiptat, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pãputsã

pãputsã (pã-pú-tsã) sf pãputsã (pã-pú-tsã) – atsea tsi sh-bagã omlu tu partea di nghios a ciciorlui, tra si sh-lu-anvileascã shi s-poatã s-imnã nafoarã pri cali (pri uscat, prit ploai, lãschi sh-neauã); puputsã, curdelji, cundurã, pantofã, podimã, scornã, gãmashi, calupodi, cãlipodã; stivalji, stifaletã, stivaletã, shtiflã, etc.;
(expr:
1: pãputsã cu gushi = pãputsã analti (cu partea di nsus ma lungã tra s-poatã s-acoapirã ciciorlu ma multu);
2: aflu pãputsã turnati = mi-arãdi (cu altu), mi-aplãniseashti, nj-tradzi cãlupea, nj-bagã pirde la oclji, etc.;
3: l-bãgai sum pãputsã = lu-am tu mãnã, pot s-fac tsi voi cu el)
{ro: pantof, gheată}
{fr: soulier, bottine}
{en: shoe, boot}
ex: dauã feati, tutã dzua-alagã, sh-noaptea dupã ushi s-bagã (angucitoari: pãputsãli); imnã sh-alagã, sh-noaptea dupã ushi s-bagã (angucitoari: pãputsãli); tini tsã shtii, iu ti strãndzi pãputsa; nu shtiu cari ãnj lo pãputsãli; lj-intrã apã tu pãputsã; sh-mutreashti pãputsãli sh-li veadi arupti; di imnari va s-arupã pãputsãli-ts di her; scoasirã preagalea pãputsãli, li loarã tu mãnã, sh-aoa ti-am frãtic!; va s-aflji pãputsã turnati
(expr: va ti-arãdã cu altu) cara s-nu ljai armãnã; nu hiu acshu s-tsã tornu pãputsãli
(expr: s-ti-arãd cu altu/altã); purtam pãputsã cu gushi

§ puputsã (pu-pú-tsã) sf puputsã (pu-pú-tsã) – (unã cu pãputsã)

§ popã2 (pó-pã) sf popi/pope (pó-pi) – pãputsã (tu zborlu-a njitslor)
{ro: gheată (în limbajul copiilor)}
{fr: botte (dans le language des enfants)}
{en: shoe (in the language of children)}
ex: njiclu-nj caftã popi (pãputsã) nali; nj-tsã bagã popili (pãputsãli)

§ pãpugi (pã-pu-gí) sm pãpugeadz (pã-pu-gĭádzĭ) – omlu tsi fatsi, mirimitiseashti i vindi pãputsã; pupugi, pãputsar, cunduragi, curdilar, curdilã; tsingar, tsãruhar, tsãrhã
{ro: cizmar}
{fr: cordonnier}
{en: shoemaker}

§ pupugi (pu-pu-gí) sm pupugeadz (pu-pu-gĭádzĭ) – (unã cu pãpugi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

prag

prag (prágŭ) sn praguri (prá-gurĭ) – partea di nghios (praglu di nghios) a curnidãljei di ushi (poartã), niheam ma nsus di loc, pristi cari lipseashti s-treacã omlu tsi va s-intrã i s-easã din casã (ubor); partea di nsus (praglu di nsus)a curnidãljei di ushi (poartã) sum cari treatsi omlu tsi va s-intrã i s-easã din casã (ubor); preag;
(expr:
1: nu-lj calcu (trec) praglu (a casãljei) = nu lj-intru n casã; nu-l voi, escu ncãceat cu el;
2: bag ciciorlu n prag = cãrshilãtisescu vãrtos atseali tsi va s-facã cariva; caftu vãrtos si s-facã cum voi mini;
3: nu-andrisãri praglu di ushi pãnã tora = nu-ari ishitã ninga dit hoarã, dit loclu-a lui;
4: pãnã s-nu dai cu caplu di praglu di nsus, nu vedz praglu di nghios; cari sh-bati caplu la praglu di nsus, mutreashti la praglu di nghios = va s-u pats prota tra s-ti-aveglji ma nãpoi tra s-nu mata fats trãninti idyea soi; cari s-upãreashti tu lapti (tu culeash), suflã sh-tu mãrcat)
{ro: prag}
{fr: seuil}
{en: threshold (of door)}
ex: n pãduri mi-amintai, n pãduri mi tãljai, shi tora, lailu-agiumshu, tra s-mi calcã lumea (angucitoari: praglu); cãlcai pri praglu di ushi; ishi pri prag s-ashteaptã bãrbat-su shi si-lj lja sihãrichi; nã scãrpã s-acãtsã di praglu di nsus ali cãlivã di nu s-intra; una cãdzu moartã di nãuntru, alantã di nafoarã di prag (di casã); cum va s-caltsã tini praglu
(expr: cum va-nj intsrã tini n casã), tini, hilj di-amirã?

§ preag (preágŭ) sn preaguri (preá-gurĭ) – (unã cu prag)
ex: mã-sa-lj bagã tu preag un ghium cu apã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

stãtut3

stãtut3 (stã-tútŭ) sm stãtuts (stã-tútsĭ) –
1: harea tsi-aspuni cãt di-analtu easti un lucru (om, hiintsã); boi;
2: om tsi s-minã greu, tsi sh-tradzi truplu azvarna
{ro: statură, talie, înălţime; om greoi}
{fr: stature, taille, hauteur; lourdaud}
{en: stature, height; heavy, slow moving man}
ex: atsel stãtut (atsea boi, cãt analtu easti), atsea bueauã (boi ti buisiri lucri), atsel cap, ntreg ca gumarlu-a aushlui; nu eara nvitsat s-imnã preagalea, ca vãrã stãtut (om tsi s-minã greu) shi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tinihai/tinihae

tinihai/tinihae (ti-ni-há-i) sf tinihãi (ti-ni-hắĭ) – isihia tsi u-aducheashti atsel tsi easti fãrã ghideri shi ifhãrãstisit di bana tsi u dutsi; tihnai, isihii, arihati
{ro: (în) tihnă}
{fr: calme, à son aise}
{en: calm, (at) ease comfortable}
ex: ãl lucreadzã preagalea shi pi tinihae (tu isihii, ifhãrãstisit, cu mintea isihã)

§ tihnai/tihnae (tih-ná-i) sf tihnãi (tih-nắĭ) – (unã cu tinihai)
ex: s-afla la el acasã pi tihnai (ifhãrãstisit di banã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã