DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

gurã

gurã (gú-rã) sf guri/gure (gú-ri) shi guri (gúrĭ) – guva tsi s-aflã tu partea di nghios a caplui di om (mãrdzinitã di dauã budzã, cu cari zburashti sh-prit cari intrã mãcarea tu trup); guva dit caplu-a prãvdzãlor (cu cari mãcã shi prit cari scot bots); muts, mutsã, mutscã, zurnã, arostu, arostru; (fig:
1: gurã = (i) dishcljidzãturã dit lucri ca saclu, punga, putslu, etc. tsi sh-u-aduc cu gura; guvã; (ii) boatsi, zbor, grai; (iii) om, insu; (iv) yiu, tu banã; (v) bãshari; (vi) unã ascãpitari prit gãrgãlan di apã (di-unã cumatã di mãcari, etc.); expr:
2: tserlu-a gurãljei = partea di nsus (tãvanea, cubelu) a gurãljei;
3: cad tu gura di lup = mi fac afan, mi fac cãipi, mi cher, cãipusescu;
4: am guri multi (ti hrãniri) = am multsã cilimeanj, oaminj, sufliti tsi lipseashti s-lã dau di mãcari;
5: nu-am gurã s-grescu = nu-am nitsiunã furnjii, ndreptu ca s-dzãc un zbor; nj-easti-arshini tra si scot un zbor dit gurã;
6: gurã s-avea, vreai greascã = zbor tsi s-dzãtsi trã un lucru tsi nu-l videm, cu tuti cã easti ningã noi, dinintea-a ocljilor, lucru tsi-l cãftãm shi nu-l videm;
7: gurã ari, gurã nu-ari = zbor tsi s-dzãtsi trã nveastili tsi s-poartã ghini cu soacrili;
8: nu nã grim cu gura = him cãrtits, ncãceats;
9: nj-aspargu gura = l-zburãscu di-arãu, l-cacuzburãscu;
10: aspealã-ts gura = s-nu zburãshti urãt di omlu bun, s-nu-l zburãshti di-arãu, s-nu-l cacuzburãshti;
11: nu-l trec n gurã = nu-l zburãscu di-arãu, nu-l cacuzburãscu;
12: am gura-aspartã = (i) zburãscu lucri uruti sh-arushinoasi; zburãscu vruti sh-nivruti; (ii) zburãscu sh-aspun misticadz tsi lipsea s-lji tsãn ascumtsã; nu pot s-tsãn misticadz;
13: am gurã; am gura mari; u-adar gura nã palmã; mi doari gura di zburãri; nu mi satur di gurã; nj-neadzi gura ca unã moarã aspartã; nu-nj tatsi gura; etc. = zburãscu multi, vruti sh-nivruti, agonja sh-fãrã s-astãmãtsescu; nu mi satur di zbor;
14: apã-nj njardzi gura = (i) zburãscu ghini sh-limpidi; (ii) zburãscu multi, vruti sh-nivruti, agonja sh-fãrã s-astãmãtsescu;
15: am gura bunã = zburãscu ghini;
16: am gura dultsi, am gurã di njari = zburãscu mushat, cu boatsi bunã sh-dultsi;
17: am gura hani = dzãc tut tsi minduescu, tsi shtiu, nu pot s-tsãn un mistiryiu;
18: nj-afirescu gura = am cãshtigã cãndu zburãscu tra s-nu dzãc tsi nu lipseashti;
19: u dzãc cu giumitati di gurã = zburãscu, cu tuti cã nu para voi sã zburãscu (cã nu para pistipsescu c-atseali tsi dzãc suntu dealihea, etc.);
20: cari gura nu-l doari, muntsãlj disicã = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel cari zghileashti di arsunã sh-muntsãlj, cari nu-ari altu lucru shi zburashti geaba, tu vimtu;
21: zburãscu gurã cu gurã = zburãscu cu cariva tu-un loc iu s-nu poatã s-mi avdã vãrnu;
22: s-bashi n gurã = suntu oaspits bunj;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

lupatã

lupatã (lu-pá-tã) sf lupãts (lu-pắtsĭ) – hãlati faptã di-unã ploaci njicã (de her, lemnu, etc. niheamã nduplicatã), acãtsatã di-unã coadã lungã, cu cari omlu lja dit un loc tsarã (chitritseali, cãrbunj, etc.) sh-u-arucã tu altu loc;
(expr:
1: lupatã di foc = lupata cu cari s-tradzi jarlu dit foc, cu cari s-minteashti foclu;
2: lupatã di cireap; lupata-a cireaplui = lupata cu cari s-bagã pãnea tu cireapurli dit horli di-aoa sh-un chiro;
3: lupata di varcã; lupata di la lãndurã = lupata cu cari s-tradzi apa tra si s-facã varca si s-minã;
4: sapã sh-lupatã = moartea;
5: di sapã sh-lupatã vãrã nu ascapã = nu-ascapã vãr di moarti;
6: mash sapa sh-lupata va lu ndripteadzã = mash cu moartea va s-facã bun;
7: di un lemnu fats sh-crutsi sh-lupatã = cu idyiul lucru pots s-fats bun, ma pots s-fats sh-arãu;
8: cu lupata s-curã neaua din cali = ca s-lu fatsi ghini un lucru lipseashti s-lu fats cu-unã hãlati tsi-lj si uidiseashti)
{ro: lopată}
{fr: pelle}
{en: shovel}
ex: pindzi nãoarã pravatos cu lupata; tsara scoasã cu lupãts; dit cireap pãnea u scutem cu lupata; loai lupata di varcã tu mãnã

§ lupãtar (lu-pã-tárŭ) sm lupãtari (lu-pã-tárĭ) – lucrãtor cu lupata; atsel cari fatsi i vindi lupãts; atsel tsi fatsi cu lupata si s-minã varca
{ro: lopătar}
{fr: homme qui travaille avec la pelle; celui qui vend des pelles; fabricant de pelles}
{en: man who shovels something; shovel maker or seller}

§ lupãtedz (lu-pã-tédzŭ) vb I lupãtai (lu-pã-táĭ), lupãtam (lu-pã-támŭ), lupãtatã (lu-pã-tá-tã), lupãtari/lupãtare (lu-pã-tá-ri) – cu lupãtsli tsi li bag tu apã tra s-u pingu (trag), fac unã varcã si s-minã; dau cu lupata (s-fac unã groapã, s-aruc cãrbunj tu foc, etc.); avuzescu
{ro: vâsli, lopăta, da cu lopata}
{fr: ramer, pelleter}
{en: row (boat), paddle (canoe), shovel}
ex: lupãta tuts cu puteari; patru lupãta shi un tsãnea dumeea

§ lupãtat (lu-pã-tátŭ) adg lupãtatã (lu-pã-tá-tã), lupãtats (lu-pã-tátsĭ), lupãtati/lupãtate (lu-pã-tá-ti) – (varca) tsi easti minatã di om cu lupãtsli
{ro: vâslit, lopătat}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pingu1

pingu1 (píngu) vb III shi II pimshu (pím-shĭu), pindzeam (pin-dzeámĭ), pimtu (pím-tu), pindziri/pindzire (pín-dzi-ri) shi pindzea-ri/pindzeare (pin-dzeá-ri) – l-fac pri cariva si s-minã ma diparti, di pri loclu iu s-aflã (s-cadã mpadi, etc.); lj-bag zori a unui, lu-anãngãsãescu tra s-facã tsiva (sã zburascã, si s-ducã iuva, etc.); avin caljlji s-imnã ma-agonja; mi-alumtu cu altsã, cu truplu sh-cu coatili, tra s-pot s-intru iuva;
(expr: pingu oahti = fac mari copus, lucredz greu tra s-nj-amintu pãnea)
{ro: împinge}
{fr: pousser}
{en: push}
ex: mi pindzi nclo ascumtu dor; s-nu ti pingã draclu; pindzi aushlu, pindzi moasha cu anumirli; ãl pindzea mira-atsea laea-a lui s-easã di hoarã nafoarã; s-anciuparã shi, pindzi un, pindzi alantu, mintirã tutã adunarea; s-pindzearit cama nuntru; dzã-lj, o dado! sh-a-aishtui, cã-nj mi pimsi di-nj cãdzui; pindzi usha s-nu vã veadã tsiniva; pindzi nãoarã pravatos cu lupata di mardzini; sh-lo mintea la cicioari shi pindzi oahti
(expr: fatsi un copus mari), arsari vãljuri

§ pimtu (pím-tu) adg pimtã (pím-tã), pimtsã (pím-tsã), pimti/pimte (pím-ti) – tsi-lj s-ari bãgatã zori si s-minã ma nclo di pri loclu iu s-aflã (s-cadã mpadi, sã zburascã, si s-ducã iuva, etc.)
{ro: împins}
{fr: poussé}
{en: pushed}
ex: cãravea di vimtu cãndu-i pimtã; pimtu sh-azgunjit cum eara, Dumnidzã-l vidzu sh-tora agiumsi om

§ pindziri/pindzire (pín-dzi-ri) sf pindziri (pín-dzirĭ) – atsea tsi s-fasi cãndu cariva pindzi i easti pimtu
{ro: acţiunea de a împinge}
{fr: action de pousser}
{en: action of pushing}
ex: cara-lj da unã pindziri, u-arucã pãnã tu buriclu di cireap

§ pindzeari/pindzeare (pin-dzeá-ri) sf pindzeri (pin-dzérĭ) – (unã cu pindziri)
ex: lj-da a maljlui unã pindzeari tu arãu

§ pingu2 (píngu) sn pinguti/pingute (pín-gu-ti) – pindzearea tsi lj-u da cariva a unui; pingur, pindzur, pindziri, pindzeari
{ro: împinsătură, brânci}
{fr: poussée, poussade, bousculade}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

prã2!

prã2! (prắ) shi prããã! (prắãã) inter – zbor cu cari s-pingu gumarlji sh-mulili s-imnã; prrr!, ush!, ushti!; ciush!
{ro: strigăt cu care se fac catârii să meargă}
{fr: cri par lequel on fait marcher les ânes ou les mulets}
{en: shout by which one makes donkeys to advance}
ex: grea pravatos, ai!, prã!, ush!

§ prrr! (pắrrr) inter – (unã cu prã2)

§ prãci! (prắcĭ) inter – zbor cu cari s-cljamã un gumar
{ro: strigăt cu care se cheamă catârii}
{fr: cri par lequel on appelle les ânes ou les mulets}
{en: shout by which one calls the donkeys}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pravatos

pravatos (pra-va-tósŭ) adv – zbor cari-agiutã tu zburãri cãndu un va s-aspunã cã un lucru s-aflã tu-unã scarã multu ma-analtã di-atsea tu cari s-aflã lucrili di-aradã; privatos, prãvatos, provatos, cu puteari, cu dinami, multu, vãrtos, sãnãtos, cadãr, etc.
{ro: tare, viguros}
{fr: fort, vigoureusement}
{en: strong, vigorously}
ex: bãgã s-aurlã pravatos (cu-unã boatsi sãnãtoasã, vãrtoasã), cã s-trundui tutã pãlatea di boatsea-a ljei; cari aurlã pravatos (multu, vãrtos), gura a lui va-l doarã; aurlã nãoarã pravatos pãnã la Dumnidzã; ãl ligã pravatos (vãrtos, sãnãtos) di un cutsur shi arcã prisuprã tãmbarea; ãlj ligã di cãti nã sulã catiun, ama pravatos; pindzi nãoarã pravatos cu lupata di mardzini

§ prãvatos (prã-va-tósŭ) adv – (unã cu pravatos)
ex: grea prãvatos (cu boatsi sculatã, analtã, sãnãtoasã)

§ provatos (pro-va-tósŭ) adv – (unã cu pravatos)
ex: li-asunã lirili provatos (sãnãtos, cu vrondu)

§ privatos (pri-va-tósŭ) adv – (unã cu pravatos)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

trunduescu

trunduescu (trun-du-ĭés-cu) (mi) vb IV trunduii (trun-du-íĭ), trundueam (trun-du-ĭámŭ), trunduitã (trun-du-í-tã), trundui-ri/trunduire (trun-du-í-ri) – mi cutreambur sãnãtos; fac un lucru si s-cutreamburã (si s-clatinã); lu-ascutur un lucru cu multã vãrtuti; ascutur, clatin, cleatin, clãtin, cutreambur, cutrembur, cutreamur, cutremur, cutramur, treambur, trimbur, treamur, tremur, tramur
{ro: zgudui}
{fr: secouer; ébranler}
{en: shake}
ex: tu munti nj-earam, tu munti crishteam, shi n hoarã cari yineam, hoara tutã-u trundueam (angucitoari: toaca); s-trunduescu (treamburã) muntsãlj; s-trunduescu (s-u cutreambur) ntreaga hoarã; cãnjlji iu s-hiumusirã la pãlati, di s-trundui dit patrulji chiushadz; aurlã pravatos, cã s-trundui tutã pãlatea di boatsea-a ljei; loclu tut s-trunduea di a lui aroput; irghilelu a lor trunduea loclu; bãtea tãmpãna di trunduea loclu, sã s-adunã lumea; cãndu da di s-trundueashti loclu nãoarã, ntreaga cãsicã cãrtsãni; Fani ali Sii s-trundui (s-cutrimburã)

§ trunduit (trun-du-ítŭ) adg trunduitã (trun-du-í-tã), trunduits (trun-du-ítsĭ), trunduiti/trunduite (trun-du-í-ti) – tsi easti ascuturat vãrtos; tsi s-ari cutrimburatã; ascuturat, clãtinat, cutrimburat, cutrimurat, cutrãmurat, trimburat, trimurat, trãmurat
{ro: zguduit}
{fr: secoué; ébranlé}
{en: shaken}

§ trunduiri/trunduire (trun-du-í-ri) sf trunduiri (trun-du-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-trundueashti (s-cutreamburã) tsiva; ascuturari, clãtinari, cutrimburari, cutrimurari, cutrãmurari, trimburari, trimurari, trãmurari
{ro: acţiunea de a zgudui; zguduire, zguduitură}
{fr: action de secouer; d’ébranler; secouement}
{en: action of shaking}
ex: s-avdzã nã trunduiri (cutrimburari) shi un troput di cal; eara multu curmatã sh-cãpãitã di trunduirea di ncalar; s-avdzã nã trunduiri, cã tsã s-pãrea, cã casa va s-cadã dit timealji

§ trãnduescu (trãn-du-ĭés-cu) (mi) vb IV trãnduii (trãn-du-íĭ), trãndueam (trãn-du-ĭámŭ), trãnduitã (trãn-du-í-tã), trãnduiri/trãnduire (trãn-du-í-ri) – (unã cu trunduescu)
ex: s-trãndui loclu

§ trãnduit (trãn-du-ítŭ) adg trãnduitã (trãn-du-í-tã), trãnduits (trãn-du-ítsĭ), trãnduiti/trãnduite (trãn-du-í-ti) – (unã cu trunduit)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn