DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

broascã3

broascã3 (brŭás-cã) sf broashti/broashte (brŭásh-ti) – lãngoari, tsi s-aspuni multi ori ufticoasã, cu umflarea-a gljindurlor di la gushi; scrofurã, sãrãge, sãrãgeai, sãrgeai, plãscari, prãscari, priscari
{ro: scrofulă}
{fr: scrofules}
{en: scrofula, king’s evil}
ex: scosh broshti

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cais

cais (ca-ísú) sm caish (ca-íshĭ) – numã datã a pomlui, criscut di om, tsi fatsi unã yimishi dultsi, cãrnoasã, dzãmoasã, cu coaja shi carnea galbinã sh-cu-un singur os mari tu mesi, tsi easti dit idyea fumealji (shi sh-u-adutsi multu tu videari) cu (i) hearhica, mash cã easti ma njicã, shi (ii) cu dzardzalina, mash cã easti ma mari; caisiu
{ro: cais}
{fr: abricotier}
{en: apricot-tree}

§ caisiu (caĭ-síŭ) sm caisii (caĭ-síĭ) – (unã cu cais)
ex: grãdina-a noastrã easti mplinã di caisii

§ caisã (ca-í-sã) sf caisi/caise (ca-í-si) – yimisha faptã di pomlu cais; caisii, prascã
{ro: caisă}
{fr: abricot}
{en: apricot}

§ caisii/caisie (caĭ-sí-i) sf caisii (caĭ-síĭ) – (unã cu caisã)
ex: estan nu s-featsirã caisiili

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dzardzal

dzardzal (dzár-dzalŭ) sm dzardzalj (dzár-dzaljĭ) – numã datã a unui pom criscut di om (tsi sh-u-adutsi multu cu caislu, cã easti dit idyea fumealji), cari fatsi lilici albi-pembe tsi es nãintea frãndzãlor shi unã yimishi dultsi, cãrnoasã, dzãmoasã, cu coaja shi carnea galbinã sh-cu-un singur os mari tu mesi, tsi sh-u-adutsi multu tu videari, cu caisa, mash cã easti ma njicã; zarzar
{ro: cais}
{fr: abricotier}
{en: common apricot-tree}

§ zarzar (zár-zarŭ) sm zarzari (zár-zarĭ) – (unã cu dzardzal)

§ dzardzalã (dzár-dza-lã) sf dzãrdzeali/dzãrdzeale (dzãr-dzeá-li) – yimisha datã di-un dzardzal, tsi sh-u-adutsi multu cu-unã caisã ma njicã, ma acrã, sh-cu oslu amar (nu dultsi ca-atsel di caisã); dzardzalinã, zarzarã, zarzalã, caisã, caisii, prascã, praschii
{ro: zarzară}
{fr: abricots commun, à amande amère}
{en: common apricot with bitter pit}
ex: am sh-auã, am sh-dzãrdzeali

§ dzardzalinã (dzar-dza-lí-nã) sf dzardzalini/dzardzaline (dzar-dza-lí-ni) – (unã cu dzardzalã)

§ zarzarã (zár-za-rã) sf zarzari/zarzare (zár-za-ri) – (unã cu dzardzalã)

§ zarzalã (zár-za-lã) sf zãrzeali/zãrzeale (zãr-zeá-li) – (unã cu dzardzalã)
ex: peari, zãrzeali, auã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

plãscari/plãscare

plãscari/plãscare (plãs-cá-ri) sf plãscãri (plãs-cắrĭ) – lãngoari tsi s-aspuni cu umflarea-a gljindurlor; prãscari, priscari, gljindurã, scrofurã, sãrãge, sãrãgeai, sãrgeai, paradangalã, broascã
{ro: tumoare, amigdalită}
{fr: tumeur, amygdalite}
{en: tumor, tonsillitis}

§ prãscari/prãscare (prãs-cá-ri) sf prãscãri (prãs-cắrĭ) – (unã cu plãscari)

§ priscari/priscare (pris-cá-ri) sf priscãri (pris-cắrĭ) – (unã cu plãscari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

prascã

prascã (prás-cã) sf prãschi (prắs-chi) – numã cu cari easti cunuscutã unã yimishi cu coaja shi carnea galbinã, dultsi, cãrnoasã, dzãmoasã sh-cu-un singur os mari tu mesi, shi easti faptã (i) di pomlu cais (easti unã cu caisa, caisia) icã (ii) di pomlu hearhic (easti unã cu chearsica, hearhica, herhica, hearhira, herhira, virucnjaua, hearhita, virucheaua, viruchea, pheshca); praschii
{ro: piersică, caisă}
{fr: pêche, abricot}
{en: peach, apricot}

§ praschii/praschie (prás-chi-i) sf prãschii (prắs-chiĭ) – (unã cu prascã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

sãrãge

sãrãge (sã-rã-gé) sm sãrãgeadz (sã-rã-gĭádzĭ) – lãngoari tsi s-aspuni multi ori cu umflarea (ufticoasã) a gljindurlor di la gushi; sãrãgeai, sãrgeai, gljindurã, scrofurã, broascã, plãscari, prãscari, priscari
{ro: scrofulă}
{fr: écrouelles, scrofules (chez les chevaux)}
{en: scrofula, king’s evil}

§ sãrãgeai/sãrãgeae (sã-rã-gĭá-i) sf sãrãgei (sã-rã-géĭ) – (unã cu sãrãge)
ex: lj-avea ishitã sãrãgeai (plãscari) pi zvercã

§ sãrgeai/sãrgeaie (sãr-gĭá-i) sf sãrgei (sãr-géĭ) – (unã cu sãrãge)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

scrofurã

scrofurã (scró-fu-rã) sf scrofuri/scrofure (scró-fu-ri) – lãngoari tsi s-aspuni multi ori ufticoasã sh-cu umflarea-a gljindurlor di la gushi; gljindurã, sãrãge, sãrãgeai, sãrgeai, broascã, plãscari, prãscari, priscari
{ro: scrofulă}
{fr: écrouelles, scrofule}
{en: scrofula, king’s evil}
ex: lj-ishi nã scrofurã (sãrãgeai, plãscari) sum ureaclji

§ scrufuros (scru-fu-rósŭ) adg scrufuroasã (scru-fu-rŭá-sã), scrufurosh (scru-fu-róshĭ), scrufuroasi/scrufuroase (scru-fu-rŭá-si) – tsi ari s-facã cu scrofura; tsi easti lãndzit di scrofurã
{ro: scrofulos}
{fr: scrofuleux}
{en: scrofulous}
ex: easti scrufuloasã, nu va s-bãneadzã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã