DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

nvets1

nvets1 (nvétsŭ) (mi) vb I nvitsai (nvi-tsáĭ), nvitsam (nvi-tsámŭ), nvitsatã (nvi-tsá-tã), nvitsari/nvitsare (nvi-tsá-ri) – anvets, vets
1: lj-dzãc a unui, lucri tra s-li shtibã, cu boatsea i cu scriarea; aleg (dghivãsescu) unã carti tra s-aflu lucri tsi mi ntiriseadzã icã lucri di cari va s-am ananghi ma nãpoi tu banã; aflu unã habãri; dghi-vãsescu tu cãrtsã; dãscãlipsescu, dãscãlisescu, dãscãlescu, prãxescu;
2: lj-aspun a unui cum s-facã; dau minti (urminilji) a unui ti cum easti ghini s-facã; urnipsescu, urminipsescu, simvulipsescu;
3: cu fãtsearea di ma multi ori a idyiului lucru acats unã lishureatsã tu fãtsearea-a lui sh-nu nj-easti greu s-lu fac ghini; acats unã hui; (mi) mãlãxescu;
(expr: lji nvitsai apili = lji nvitsai adetsli, huili)
{ro: învăţa, instrui, afla, sfătui, (se) obişnui}
{fr: enseigner, s’instruire, conseiller, apprendre, habituer, s’accou-tumer}
{en: learn, teach, advise, get used to}
ex: nu-avea nvitsatã carti (nu s-avea dusã la sculii); nvitsã multu; mi nvitsai (mi mãlãxii) aoatsi; nveatsã (aflã) tsi curã; lishor sã nvets, ma greu s-fats; nvetslu ari shi dizvets; nvitsã tsi-agãrshirã alantsã; nvitsã (aflã) cã feata easti la hiljlu di-amirã; nveatsã tu giunatic, s-ti tindzi tu-aushatic; lu nvitsã (lu urnipsi) cum si zburascã; ti nvets (ti mãlãxeshti), cum mi nvitsai (mi mãlãxii) sh-io; nvitsã (nvitsã carti, dusi) tu sculiili din Poli; s-ari nvitsatã cu casa aestã sh-lj-easti greu si s-mutã; el mi nveatsã (nj-dãtsi cum s-fac, mi urnipseashti) ti ghinili-a meu; nveatsã altu sh-nãs nu s-veadi

§ nvitsat (nvi-tsátŭ) adg nvitsatã (nvi-tsá-tã), nvitsats (nvi-tsátsĭ), nvitsati/nvitsate (nvi-tsá-ti) – tsi-lj s-ari dzãsã (cu boatsea i cu scriarea) lucri tsi nu li shtia; tsi ari aflatã unã hãbari; cari fu urnipsit; cari s-ari mãlãxitã cu fãtsearea i arãvdarea-a unui lucru; tsi s-ari dusã la sculii; tsi easti om cu carti; anvitsat, vitsat, dghivãsit, dãscãlipsit, dãscãlisit, dãscãlit, prãxit, urnipsit, urmi-nipsit, simvulipsit, mãlãxit
{ro: învăţat, instruit, aflat, sfătuit, obişnuit}
{fr: enseigné, instruit, conseillé, appris, habitué, accoutumé}
{en: advised, learned, taught, got used to}
ex: gioni-aleptu shi nvitsat (cu carti, dus la sculii); oaminj alãgats shi nvitsats (tsi au faptã shi shtiu multã carti); urnipsits shi nvitsats (urnipsits); cum sh-eara nvitsat (cum sh-u-avea adetea); featili nvitsati (tsi s-au dusã la sculii, tsi nvitsarã carti), armãn nimãrtati; tuts nvitsatslji cunoscu un Dumnidzã; amirãlu cljimã nvitsatslj-a amirãriljei; nvitsat i mash pãtsãtlu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

praxi/praxe

praxi/praxe (prác-si) sf prãxi (prắc-si) – purtari, nvitsãturã, practichii, areu
{ro: purtare, obicei}
{fr: conduite, pratique}
{en: behaviour, practice, custom}

§ practichii/practichie (prac-ti-chí-i) sf practichii (prac-ti-chíĭ) – harea tsi u-ari cariva tsi-ari adratã un lucru ahãnti ori cu-arada, cã-lj s-ari faptã ca un areu (unã adeti); nvitsãturã, areu, pleami, etc.
{ro: practică, obicei}
{fr: pratique, habitude, expérience}
{en: practice, custom, experience}
ex: easti yeatru fãrã practichii

§ prãxescu (prãc-sés-cu) vb IV prãxii (prãc-síĭ), prãxeam (prãc-seámŭ), prãxitã (prãc-sí-tã), prãxiri/prãxire (prãc-sí-ri) –
1: lu nvets lucri buni (cum si s-poartã ghini, etc.); l-crescu (njiclu) tra s-hibã cu prãxi (purtãri) buni; lj-dzãc a unui cum s-facã, lu urnipsescu;
2: ljau apofasea (adar, dzãc) di ma ninti cum (va) si s-facã un lucru; lj-scrii mira di cu njic di tsi va patã tu banã; numãtsescu
{ro: educa, sfătui; meni}
{fr: bien éduquer; prédestiner}
{en: educate; destine}
ex: l-prãxescu ghini (l-crescu ghini, lu nvets prãxi buni); un pondu di pulj, nu-nj da banã, iu mi duc shi-nj prãxeashti cama laea (nj-scrii mira nai ma laea)

§ prãxit (prãc-sítŭ) adg prãxitã (prãc-sí-tã), prãxits (prãc-sítsĭ), prãxiti/prãxite (prãc-sí-ti) – tsi easti nvitsat; tsi ari prãxi (buni); tsi shtii si s-poartã (ghini); tsi fu urnipsit
{ro: educat; menit}
{fr: bien éduqué; prédestiné}
{en: educated; destined}
ex: Coletti eara om prãxit (nvitsat, cu multã shcoalã, ghini criscut)

§ prãxiri/prãxire (prãc-sí-ri) sf prãxiri (prãc-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva prãxeashti
{ro: acţiunea de a educa, de a sfătui; de a meni; educare. menire}
{fr: action de bien éduquer; de prédestiner}
{en: action of educating; of destining}

§ niprãxit (ni-prãc-sítŭ) adg niprãxitã (ni-prãc-sí-tã), niprãxits (ni-prãc-sítsĭ), niprãxiti/niprãxite (ni-prãc-sí-ti) – tsi nu easti nvitsat; tsi nu ari prãxi buni; tsi nu shtii si s-poartã ghini; (njic) tsi nu easti criscut ghini shi easti fãrã prãxi buni

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn