DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

pãduri/pãdure

pãduri/pãdure (pã-dú-ri) sf pãduri (pã-dúrĭ) – loc multu tes tu cari crescu arburi (di-aradã agri, icã siminats di om) tsi s-talji trã lemnu (cãndu omlu ari ananghi trã foc, sculari casi, fãtearea di cãrtsã, etc.), tu cari creashti sh-earbã, lilici, mushclji, etc. sh-bãneadzã agru prici, agru pulj, etc.; curii, codru, codur, dubrac, urmanj, das;
(expr:
1: pãduri greauã = pãduri stufoasã, ntunicoasã, cu multi shi ndisati tufishuri;
2: pãduri avigljatã = pãduri di-aradã cu ponj bitãrnji, tsãnutã ma multu trã mushuteatsã shi primnãri, iu nu s-alasã tãljarea-a arburlor;
3: buriclu di pãduri = mesea-a pãduriljei;
4: scos dit pãduri; om di pãduri = om pãdurish, om aghru, tsi easti aghru ca di la oi)
{ro: codru, pădure}
{fr: forêt, bois}
{en: woods, forest}
ex: n pãduri faptu fui, tut ãn pãduri criscui, sh-acasã-anda mi-adusirã, s-hiu nai mari-nj dzãsirã (angucitoari: ciumaglu); pãdurea-nj mi-avu, pãdurea-nj mi chiru, sh-cu tini sh-fãrã tini (angu-citoari: cãrliglu); boatsi-aratsi tu pãduri (angucitoari: chiprul); nu-i pãduri (curii) fãrã surtseali; nu-i pãduri (curii) fãrã schinj; pãdurli suntu multi; lja leamni dit pãduri; s-turna ncãrcatã cu leamni dit pãduri; suntu pãduri di cãstãnj; acãtsarã s-aurlã ljundarlji shi s-mutã pãdurea di zghic; avdu dit mardzinea-a pãduriljei nã vreavã mari; u-adusirã tu-unã pãduri stufoasã, ntuni-coasã; agiumsi tu buriclu di pãduri
(expr: tu mesea di pãduri); lu scoasi ficiorlu tu-unã pãduri greauã
(expr: pãduri ndisatã)

§ pãduricã (pã-du-rí-cã) sf pãduritsi/pãduritse (pã-du-rí-tsi) – pãduri njicã
{ro: pădurice}
{fr: petite forêt}
{en: small forest}

§ pãdurici/pãdurice (pã-du-rí-ci) sf pãdurici/pãdurice – (unã cu pãduricã)

§ pãdurami/pãdurame (pã-du-rá-mi) sf pãdurãnj (pã-du-rắnjĭ) – loc multu tes sh-cu multi pãduri
{ro: pădure întinsă}
{fr: grande forêt}
{en: large forest}

§ pãdurlichi/pã-durliche (pã-dur-lí-chi) sf pãdurlichi (pã-dur-líchĭ) – (unã cu pãdurami)

§ pãduros (pã-du-rósŭ) adg pãduroasã (pã-du-rŭá-sã), pãdurosh (pã-du-róshĭ), pãduroasi/pãduroase (pã-du-rŭá-si) – tsi easti acupirit di pãduri; tsi easti mplin di pãduri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

plivescu

plivescu (pli-vés-cu) vb IV plivii (pli-víĭ), pliveam (pli-veámŭ), plivitã (pli-ví-tã), pliviri/plivire (pli-ví-ri) – lucredz tu grãdinã cu sapa, tra s-cur jumerli tsi u-aneacã, tsi s-aflã namisa di-arãdz di siminãturi, tra s-lu-arãm loclu shi s-lu-adun la-arãdãtsina-a plantilor tsi au ananghi, etc.; prãshescu, sãrcljedz
{ro: plivi, prăşi}
{fr: sarcler}
{en: weed (garden), hoe (corn)}
ex: ahiurhirã s-pliveascã misurlu; nu-alas ayinja niplivitã

§ plivit1 (pli-vítŭ) adg plivitã (pli-ví-tã), plivits (pli-vítsĭ), pliviti/plivite (pli-ví-ti) – (loc dit grãdinã) tsi easti arãmat, sãpat, curat (di jumeari); prãshit, sãrcljat
{ro: plivit, prăşit}
{fr: sarclé}
{en: weeded (garden), hoed (corn)}

§ pliviri/plivire (pli-ví-ri) sf pliviri (pli-vírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva pliveashti nã grãdinã; prãshiri, sãrcljari
{ro: acţiunea de a plivi, de a prăşi; prăşire, plivire}
{fr: action de sarcler}
{en: action of weeding (garden), of hoeing (corn)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

prãshescu

prãshescu (prã-shĭés-cu) vb IV prãshii (prã-shíĭ), prãsham (prã-shĭámŭ), prãshitã (prã-shí-tã), prãshiri/prãshire (prã-shí-ri) – lucredz tu grãdinã cu sapa, tra s-cur jumerli tsi u-aneacã, tra s-lu-arãm loclu, tra s-lu-adun la-arãdãtsina-a plantilor tsi au ananghi, etc.; sãrcljedz, plivescu
{ro: prăşi, plivi}
{fr: sarcler}
{en: weed (garden), hoe (corn)}

§ prãshit (prã-shítŭ) adg prãshitã (prã-shí-tã), prãshits (prã-shítsĭ), prãshiti/prãshite (prã-shí-ti) – (loc dit grãdinã) tsi easti arãmat, sãpat, curat (di jumeari); sãrcljat, plivit
{ro: prăşit, plivit}
{fr: sarclé}
{en: weeded (garden), hoed (corn)}

§ prãshiri/prãshire (prã-shí-ri) sf prãshiri (prã-shírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva prãshashti nã grãdinã; sãrcljari, pliviri
{ro: acţiunea de a prăşi, de a plivi; prăşire, plivire}
{fr: action de sarcler}
{en: action of weeding (garden), of hoeing (corn)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

sãrcljedz

sãrcljedz (sãr-cljĭédzŭ) vb I sãrcljai (sãr-cljĭáĭ), sãrcljam (sãr-cljĭámŭ), sãrcljatã (sãr-cljĭá-tã), sãrcljari/sãrcljare (sãr-cljĭá-ri) – lucredz tu grãdinã cu sapa, tra s-cur jumerli tsi u-aneacã, tra s-lu sap shi s-lu-arãm loclu, tra s-lu-adun la-arãdãtsina-a plantilor tsi au ananghi, etc.; prãshescu, plivescu
{ro: prăşi}
{fr: sarcler}
{en: weed (garden), hoe (corn)}

§ sãrcljat (sãr-cljĭátŭ) adg sãrcljatã (sãr-cljĭá-tã), sãrcljats (sãr-cljĭátsĭ), sãrcljati/sãrcljate (sãr-cljĭá-ti) – (loc dit grãdinã) tsi easti sãpat, arãmat, adunat, curat (di jumeari); prãshit, plivit
{ro: prăşit}
{fr: sarclé}
{en: weeded (garden), hoed (corn)}

§ sãrcljari/sãrcljare (sãr-cljĭá-ri) sf sãrcljeri (sãr-cljĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva sãrcljadzã nã grãdinã; prãshiri, pliviri
{ro: acţiunea de a prăşi; prăşire}
{fr: action de sarcler}
{en: action of weeding (garden), of hoeing (corn)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

scãlsescu

scãlsescu (scãl-sés-cu) vb IV scãlsii (scãl-síĭ), scãlseam (scãl-seámŭ), scãlsitã (scãl-sí-tã), scãlsiri/scãlsire (scãl-sí-ri) –
1: zgrãm sh-u-ameastic tsara di pri fatsa-a loclui (cu mãnjli, ungljili, dintana, zurnãlu, etc.); arãm; sap sh-u scot earba dit grãdinã; sãrcljedz, plivescu, prãshescu;
2: lucredz lemnul (cheatra, gljatsa, etc.) tra s-adar agalmi di oaminj (prãvdzã, lucri, etc.); pilichisescu, plichisescu;
(expr: gãljina sh-tu grãn s-u badz, tut va scãlseascã = omlu sh-fatsi lucrili tsi shtii sh-atumtsea cãndu nu mata ari ananghi; yiftul, sh-celnic, la cãrbunj va-lj hibã mintea; yiftul sh-vãsilje, amonea sh-cãfta)
{ro: scurma; pråşi; curăţa; sculpta}
{fr: fouiller; gratter; nettoyer; sarcler; sculpter}
{en: dig; search; scrape; clean; hoe (weeds); carve}
ex: u ved gãljina tsi scãlseashti loclu dit ubor; cucotlu, scãlsindalui (arãmãndalui), scãlsindalui aflã nã flurii; multi-nj scãlsi; scãlsescu (cur) erghili dit grãdinã; scãlseashti templul

§ scãlsit (scãl-sítŭ) adg scãlsitã (scãl-sí-tã), scãlsits (scãl-sítsĭ), scãlsiti/scãlsite (scãl-sí-ti) –
1: (loclu) tsi easti arãmat; arãmat; (grãdina) tsi easti curatã di erghi; sãrcljat, plivit, prãshit;
2: lemnul (cheatra, gljatsa, etc.) tsi easti pilichisit; pilichisit, plichisit
{ro: scurmat; pråşit; curăţat; sculptat}
{fr: fouillé; gratté; nettoyé; sarclé; sculpté}
{en: digged; searched; scraped; cleaned; hoed (weeds); carved}
ex: udai cu momili scãlsiti (pilichisiti mushat)

§ scãlsiri/scãlsire (scãl-sí-ri) sf scãlsiri (scãl-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva scãlseashti; arãmari, sãrcljari, pliviri, prãshiri; pilichisiri, plichisiri
{ro: acţiunea de a scurma, de a pråşi; de a curăţa; de a sculpta; scurmare; prăşire; curăţare; sculptare}
{fr: action de fouiller; de gratter; de nettoyer; de sarcler; de sculpter}
{en: action of digging; of searching; of scraping; of cleaning; of hoeing (weeds); of carving}
ex: bumbaclu va scãlsiri (curari di erghi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã