DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

embur

embur (ém-burŭ) sm emburi (ém-burĭ) – omlu tsi acumpãrã lucri ma eftini di la oaminjlji dit un loc (sh-li poartã di-aradã tu altu loc) tra s-li vindã ma scumpi la altsã oaminj; omlu tsi s-lja cu tigearetea tra si sh-amintã bana (pãnea); omlu cari vindi lucri sh-pãrmãtii dit unã mãgãzii; tugear, pãrmãteftu, prãmãteftu, pãrmãtar, prãmãtar, mãgãzar, mãgãzãtor, mãgãjar, argãstiryear
{ro: negustor}
{fr: marchand, négociant}
{en: merchant}
ex: easti mari embur n Sãrunã

§ emboriu (em-bó-riŭ) sm emborii (em-bó-riĭ) – tehnea tsi u-ari un embur cu acumprarea, purtarea shi vindearea di lucri; emburlichi, emburii, prãmãtlichi, tugearlãchi, tigeareti
{ro: negustorie, comerţ}
{fr: commerce, négoce}
{en: commerce}
ex: nvãrteashti emboriu

§ emburlichi/emburliche (em-bur-lí-chi) sf emburlichi (em-bur-líchĭ) – (unã cu emboriu)

§ emburii/em-burie (em-bu-rí-i) sf emburii (em-bu-ríĭ) – (unã cu emboriu)

§ emburipsescu (em-bu-rip-sés-cu) vb IV emburipsii (em-bu-rip-síĭ), emburipseam (em-bu-rip-seámŭ), emburipsitã (em-bu-rip-sí-tã), emburipsiri/emburipsire (em-bu-rip-sí-ri) – fac emboriu; nj-fac tehnea di embur; mi ljau cu emburlichea
{ro: face negoţ}
{fr: faire le commerce, négocier}
{en: trade}

§ emburipsit (em-bu-rip-sítŭ) adg emburipsitã (em-bu-rip-sí-tã), emburipsits (em-bu-rip-sítsĭ), emburipsiti/emburipsite (em-bu-rip-sí-ti) – (lucru) tsi easti acumpãrat ma eftin tra s-hibã vindut ma scumpu
{ro: negus-torit}
{fr: négocié}
{en: traded}

§ emburipsiri/emburipsire (em-bu-rip-sí-ri) sf emburipsiri (em-bu-rip-sírĭ) – atsea tsi fatsi atsel ti emburipseashti
{ro: acţiunea de a face negoţ}
{fr: action de faire le commerce, de négocier}
{en: action of trading}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

prãmãtii/prãmãtie

prãmãtii/prãmãtie (prã-mã-tí-i) sf prãmãtii (prã-mã-tíĭ) – lucri tsi suntu tr-acumpãrari i trã vindeari di oaminjlji tsi fac embur-lichi; lucrili tsi li ari cariva trã vindeari tu-unã ducheani (mãgãzii i mpãzari); pãrmãtii, suvati, sãvati, malã, mãrdai, mãrdari;
(expr:
1: tsi prãmãtii di om easti = tsi soi di om easti;
2: chirutã prãmãtii easti = glar easti)
{ro: marfă}
{fr: marchandise}
{en: goods, merchandise}
ex: multã prãmãtii (malã) adusi; u shtea tsi chirutã prãmãtii
(expr: tsi glarã) easti

§ pãrmãtii/pãrmãtie (pãr-mã-tí-i) sf pãrmãtii (pãr-mã-tíĭ) – (unã cu prãmãtii)
ex: shi nviscu duganea cu pãrmãtii nauã

§ prãmãteftu (prã-mã-téf-tu) sm prãmãteftsã (prã-mã-téf-tsã) – omlu tsi acumpãrã lucri (prãmãtii) ma eftini (sh-li poartã di-aradã tu altu loc) tra s-li vindã ma scumpu la altsã oaminj; omlu tsi s-lja cu emburlichea tra si sh-amintã bana (pãnea); omlu cari vindi lucri sh-pãrmãtii dit unã mãgãzii; pãrmãteftu, prãmãtar, pãrmãtar, tugear, embur, mãgãzar, mãgãzãtor, mãgãjar, argãstiryear;
(expr: plãtescu ca prãmãteftu = plãtescu tinjisit, cu pãradzlji dats tu mãnã, unãshunã, cum lipseashti)
{ro: negustor}
{fr: marchand, négociant}
{en: mer-chant}
ex: eara bun prãmãteftu n hoarã; s-plãteshti tsi-acumpri, ca prãmãteftu

§ pãrmãteftu (pãr-mã-téf-tu) sm pãrmãteftsã (pãr-mã-téf-tsã) – (unã cu prãmãteftu)
ex: s-featsi pãrmãteftu; trec pri-aclo nãscãntsã pãrmãteftsã; yini la nãsh un pãrmãteftu; shidzu pãrmãteftul dishtiptat pãnã ca tu shasili di noapti; va sã nchir-dãseascã tutã avearea-a aishtui pãrmãteftu; pãrmãteftul cãdzu pri mari minduiri; strigã pãrmãteftul shi arsãri ca mushcat di vãrnu sharpi; tu casa iu avea traptã pãrmãteftsãlj

§ prãmãtar (prã-mã-tárŭ) sm prãmãtari (prã-mã-tárĭ) – (unã cu prãmãteftu)
ex: ãl bãgã pi frati-su la un prãmãtar si nveatsã zãnati

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tugear

tugear (tu-gĭárŭ) sm tugeari (tu-gĭárĭ) – omlu tsi acumpãrã lucri ma eftin (sh-li poartã di-aradã tu altu loc) tra s-li vindã ma scumpu la altsã oaminj; omlu tsi s-lja cu emburlichea tra si sh-amintã bana (pãnea); omlu cari vindi lucri sh-pãrmãtii dit unã mãgãzii; embur, pãrmãteftu, prãmãteftu, pãrmãtar, prãmãtar, mãgãzar, mãgãzãtor, mãgãjar, argãstiryear
{ro: negustor}
{fr: marchand, négociant}
{en: merchant}
ex: tu casa-atsea mari bãneadzã un tugear (embur); tuts dit hoarã suntu tugeari, arãspãndits tu tut loclu

§ tugear-lãchi/tugearlãche (tu-gĭar-lắ-chi) sf tugearlãchi (tu-gĭar-lắchĭ) – tehnea tsi u-ari un tugear cu acumpãrarea, purtarea shi vindearea di lucri; tigeareti, prãmãtlichi, emboriu, emburlichi, emburii
{ro: negustorie, comerţ}
{fr: commerce, négoce}
{en: commerce}
ex: tugearlãchea (emburlãchea) easti ma buna di itsido lucru; tugear-lãchea cama avutsashti

§ tigeareti/tigearete (ti-gĭa-ré-ti) sf tigearets (ti-gĭa-rétsĭ) – (unã cu tugearlãchi)
ex: fãtsea mari tigeareti (emburlãchi)

§ tugirescu (tu-gi-rés-cu) adg tugireascã (tu-gi-reás-cã), tugireshtsã (tu-gi-résh-tsã), tugireshti/tugireshte (tu-gi-résh-ti) – tsi ari s-facã cu tugearlji; (multimi) faptã di tugeari; (hari i cusuri) di tugear;
(expr: zbor tugirescu = zbor di tugear, salami, tsi pots s-lji fats besã)
{ro: negustoresc}
{fr: de négociant}
{en: of commerce}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

zãnati/zãnate

zãnati/zãnate (zã-ná-ti) sf zãnãts (zã-nắtsĭ) shi zãnãturi (zã-nắ-turĭ) – harea tsi u ari atsel tsi sh-lu fatsi lucrul multu ghini; lucrul tsi lu-ari nvitsatã s-lu-adarã ghini un om (cã s-dusi la sculii, icã lu nvitsã cu fãtsearea-a lui di la un mastur); lucrul tsi-l fatsi omlu tra si sh-amintã pãnea; tehni, lucru, mãsturilji, mãsturlichi, mãsturii
(expr:
1: omlu cu zãnati (tehni) nu agiunã; zãnatea-i biligicã di amalamã; zãnatea nveats-u sh-las s-nu lipseascã = zboarã tsi-aspun tuti cãt ahãrzeashti s-cunoshti unã zãnati tu banã;
2: zãnãtsli tuti-s buni, mash oaminjlji-s arãi = zbor tsi-aspuni cã atumtsea cãndu lucrili nu es ambar, stepsul nu easti cu zãnatea, ma cu omlu tsi nu u cunoashti ghini, icã va s-tsã facã arãu cu ea)
{ro: artă, meşteşug, meserie}
{fr: art, métier, profession}
{en: art, craft, profession}
ex: greauã i zãnatea (lucrul) s-hibã omlu picurar; si nvitsã di tuti zãnãturli; lu bãgã pi zãnati (pi lucru; sã nveatsã unã tehni); tsi zãnati (tehni) ari omlu aestu?; ficiorlu nvitsã zãnati (tehni) bunã; mutrea s-lj-aflã a ficiorlui nã zãnati bunã fãrã chindin; ãl bãgã pi frati-su la un prãmãtar si nveatsã zãnati; tini hii bun trã tu zãnatea-a tatã-tui; zãnatea-a tatã-sui eara shidearea

§ zãnãtci (zã-nãt-cí) sm zãnãtceadz (zã-nãt-cĭádzĭ) – om tsi cunoashti unã zãnati; om tsi-sh fatsi zãnatea shi sh-amintã pãnea cu ea; zãnãhci, tihnit, mastur
{ro: meşteşugar, meseriaş}
{fr: artisan, homme de métier}
{en: artist, craftsman}
ex: easti un bun zãnãtci (tihnit, mastur)

§ zãnãhci (zã-nãh-cí) sm zãnãhceadz (zã-nãh-cĭádzĭ) – (unã cu zãnãtci)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã