DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cangi1/cange

cangi1/cange (cán-gi) sf cãngi (cắn-gi) – shcop lungu shi suptsãri cu un cãrlig di her tu-un capit adrat maxus tra s-acats lucri di diparti (ca unã varcã, bunãoarã i ca oai di cicior) shi s-li tradz cãtrã tini i s-li pindzi diparti di tini; prãjinã lungã shi suptsãri tsi ari unã soi di cãnistrã tu-un capit tra s-poatã omlu s-adunã poami di pi pom cãndu suntu multu nsus; cãrlig, cãnistrã; (fig: cangi = inati, hulii, amãnii, turbari, etc.)
{ro: cange, cârlig}
{fr: croc, grappin}
{en: hook}
ex: lu-acãtsã cu cangea (cãrliglu); mi-acãtsã cangea (fig: inatea); loai cu cangea (shcoplu cu cãnistra) tuti gortsãli; cu cãngili (cãrlidzli) lu scoasirã dit baltã

§ cãngichi (cãn-gí-chi) sf cãngichi (cãn-gíchĭ) – (unã cu cangi1)
ex: tsãneam cãti unã cãngichi

§ cãngic (cãn-gícŭ) sn cãngitsi/cãngitse (cãn-gí-tsi) –
1: cangi njicã; cãrlig njic; cinghelj njic;
2: cioc njic
{ro: cinghel mic, ciocănel}
{fr: petit croc, petir marteau}
{en: small hook, small hammer}
ex: scoasi dit top cu cãngiclu (cangea njicã), nealili shi alanti lugurii di bãcãri; lu nvitsã s-lja un cãngic (cioc njic) tsi s-facã itsido cu el; lã deadi unã cu cãngiclu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         vedz: cãngiclu

carpulog

carpulog (car-pu-lóghŭ) sn carpuloyi/carpuloye (car-pu-ló-yi) shi carpuloayi/arpuloaye (car-pu-lŭá-yi) – hãlati (adratã di-unã prãjinã lungã di lemnu i di metal cari ari la un capit trei-patru dintsã mãri shi nduplicats niheamã), cu cari s-acatsã grãnili i earba, sh-cu cari s-azvinturã grãnili icã s-adunã (si mparti) earba tsi s-da la prãvdzã; cãrpilog, furcã, gãrbu, jilã, ghilã, yilã, vilã
{ro: furcă (de fân)}
{fr: fourche}
{en: fork}

§ cãrpilog (cãr-pi-lóghŭ) sn cãrpilodz (cãr-pi-lódzĭ) shi cãrpiloadzi/cãrpiloadze (cãr-pi-lŭá-dzi) – (unã cu carpulog)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

citalji/citalje

citalji/citalje (ci-tá-lji) sf citãlj (ci-tắljĭ) – alumachi (lemnu, shcop, prãjinã) tsi easti ca unã furcã cu doi dintsã (cari sh-u-adutsi cu grama Y); ciutalj, furcã
{ro: băţ bifurcat, furcă}
{fr: bâton bifurqué, fourche, croc d’un bois ou d’un arbre}
{en: fork, forked stick, hook of a tree}
ex: lemnu cu citãlj multi

§ ciutalj (cĭu-táljĭŭ) sn ciutalji/ciutalje (cĭu-tá-lji) – (unã cu citalji)
ex: casã pri ciutalj

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

clarã

clarã (clá-rã) sf clari/clare (clá-ri) – lemnu lungu shi suptsãri; prãjinã, veargã, calãr, vigã, vig, ciun, clembã, pulean, purtecã, lurã, shcop, temblã, etc.;
(expr: tsã dau nã clarã = tsã dau nã bãteari bunã, tsã dau un shcop)
{ro: prăjină}
{fr: gaule, perche}
{en: thin pole, stick}
ex: tsi clarã (bãteari, shcop) ts-lipseashti!

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

clembã

clembã (clém-bã) sf clembi/clembe (clém-bi) – lemnu lungu shi suptsãri; prãjinã, veargã, calãr, clarã, vigã, vig, ciun, pulean, purtecã, lurã, shcop, temblã, etc.
{ro: prăjină}
{fr: gaule, perche}
{en: thin pole, stick}
ex: unlu di nãsh avea truplu cãt clemba (pãrjina, shcoplu)

§ climbuci (clim-búcĭŭ) sn climbuci/climbuce (clim-bú-ci) – njicã alumachi di arburi; alumachi cari creashti dit arãdãtsinã sh-poati s-facã ma nãpoi un arburi ahoryea; cljeci, lumãchitsã, aluneauã, dãrmãtseauã, surtseauã, fidani, vlãstar, lãstari, etc.
{ro: rămurea}
{fr: petit rameau; rejeton}
{en: little branch}
ex: bãgã nishti climbuci (dãrmãtseali) tu foc

§ cljeci (cljĭécĭŭ) sn cljeciuri (cljĭé-cĭurĭ) – (unã cu climbuci)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

culistrã

culistrã (cu-lís-trã) sf culistri/culistre (cu-lís-tri) – hãlati tri turtsearea-a lãnãljei (adratã ca unã prãjinã, cu un fuljor la un capit dit cari muljarea tradzi lãnã cu mãna, putsãnã cãti putsãnã, tra s-u shutsã shi s-u facã hiri cu agiutorlu-a unui fus); furcã di turtseari, furcã, cãrbush, dihalã, drugã
{ro: furcă (de tors inul sau bumbacul)}
{fr: quenouille à tordre du lin ou du coton}
{en: distaff (for cotton or flax)}
ex: cu fusili shi cu culistrili (furtsili) acãtsã s-imnã di hoarã-hoarã; u-avdza n cali cã dzãtsi “cari lja fusi! ai cã dusi! culistrã, mulistrã!”

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dihalã

dihalã (di-há-lã) sf dihãlj (di-hắljĭ) – hãlati tri turtsearea-a lãnãljei (adrat ca unã prãjinã, cu un fuljor la un capit dit cari muljarea tradzi lãnã cu mãna, putsãnã cãti putsãnã, tra s-u shutsã shi s-u facã hiri cu agiutorlu-a unui fus); furcã, cãrbush, culistrã, drugã
{ro: furcă (de tors)}
{fr: quenouille}
{en: distaff}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

drugã1

drugã1 (drú-gã) sf drudzi/drudze (drú-dzi) – hãlati tri turtsearea-a lãnãljei (adrat ca unã prãjinã cu un fuljor la un capit dit cari muljarea tradzi lãnã cu mãna, putsãnã cãti putsãnã, tra s-u shutsã shi s-u facã hiri cu agiutorlu-a unu fus); furcã di turtseari; furcã, cãrbush, culistrã, dihalã;
(expr: nu lj-u bunã druga = lj-easti leani; nu lu-ariseashti lucrul, cartea, nvitsãtura)
{ro: furcă (de tors)}
{fr: quenouille}
{en: distaff}
ex: nu lj-u bunã druga
(expr: lj-easti leani sh-nu para lu-ariseashti cartea) a ficiorlui a tãu

§ drugã2 (drú-gã) sf drudzi/drudze (drú-dzi) – lãnã i bumbac moali torsu anapuda trã mplãtirea-a pãrpodzlor
{ro: lână (bumbac) de ciorapi}
{fr: laine molle filée à l’envers, dont on tricote des bas}
{en: wool (cotton) made for socks}
ex: druga (lãnã albã trã pãrpodz) nyeadzã shi chiureadzã (angucitoari: oulu); acãtsarã s-pispileascã nãshti ciomburi di neauã cãt druga

§ drug (drúgŭ) sn drudzi/drudze (drú-dzi) – hãlati trã turtseara-a lãnãljei, cu un limnic (fus) pri cari si-anvãrtescu hirili shutsãti di lãnã; fus; (fig: drug = hirlu torsu sh-adunat tu-un fus)
{ro: fus}
{fr: fuseau}
{en: spindle}
ex: torshu dauã drudzi mplini (fig: fusi mplini di hir)

§ ndrug (ndrúgŭ) vb I ndrugai (ndru-gáĭ), ndrugam (ndru-gámŭ), ndrugatã (ndru-gá-tã), ndrugari/ndrugare (ndru-gá-ri) – bag lãna pi fus (drugã) sh-u fac hiri; torcu lãna di pi drugã
{ro: toarce cu fusul}
{fr: filer avec la quenouille}
{en: spin with the distaff}
ex: u doari dzeadzitlu sh-nu poati si ndrugã (s-toarcã); ndrugã (toartsi) cãti dauã cairi pi dzuã; ndrugã hirlu (bagã hirlu pi drugã)

§ ndrugat (ndru-gátŭ) adg ndrugatã (ndru-gá-tã), ndrugats (ndru-gátsĭ), ndrugati/ndrugate (ndru-gá-ti) – (hir, lãnã) tsi easti toarsã pi drugã
{ro: tors}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dzadã

dzadã (dzá-dã) sf dzadi/dzade (dzá-di) shi dzãduri (dzắ-durĭ) –
1: ashclji (cumatã njicã shi suptsãri) di lemnu di chin tsi s-aprindi shi ardi multu lishor; mnatã njicã di ashclji di chin cu cari s-aprindi foclu; luschidã di chin;
2: prãjinã tsãnutã tu mãnã, cari ari di-aradã la un capit lucri (luschidz di chin) tsi s-aprindu noaptea tra s-aspunã calea-a oaminjlor tsi imnã cu eali tu mãnã;
(expr: mi-adrai dzadã = mi mbitai, biui multu yin (arãchii, birã); mi ciucutii, mi-afumai, etc.; mi-adrai cucutã (cãndilã, crup, hrup, curpit, ciurla, stingãli, tracã, etc.))
{ro: zadă, torţă}
{fr: éclat de pin, torche}
{en: pine splinter, torch}
ex: dzada ardi ghini; shi dzada cãti ori nj-apresh; misuhorea easti lunjinatã cu dzãduri; lja nã dzadã, nã carti tra s-ghiuvãseascã s-nu lu-acatsã somnul; ali muti-lj deadirã dzadã tu mãnã; cari arsi, arsi dzada, acãtsã s-lj-ardã shi dzeaditli; dzadã s-adrã
(expr: si mbitã); ãlj miscu sh-cãti un yin, sh-apoea nicã cãti un, pãnã lji mbitã, di-lj featsi cucutã, dzadã

§ zadã (zá-dã) sf zadi/zade (zá-di) shi zãduri (zắ-durĭ) – (unã cu dzadã)
ex: apresh nã bucatã di zadã

§ dzãdos (dzã-dósŭ) adg dzãdoasã (dzã-dŭá-sã), dzãdosh (dzã-dóshĭ), dzãdoasi/dzãdoase (dzã-dŭá-si) – tsi easti cu dzadã; tsi ari multã dzadã
{ro: bogat în zadă}
{fr: riche en “dzadã”}
{en: full of “dzadã”}
ex: chinj dzãdosh; alumachi dzãdoasã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

furcã1

furcã1 (fúr-cã) sf furtsi/furtse (fúr-tsi) –
1: hãlati cu cari s-adunã (si mparti) earba tsi s-da la prãvdzã (adratã di-unã prãjinã lungã di lemnu i di metal cari ari la un capit trei-patru dintsã, mãri shi nduplicats niheamã, cu cari s-acatsã earba); mãnata di earbã tsi poati omlu s-u lja cu-unã singurã minari di furcã; itsi altã hãlati i lucru tsi sh-u-adutsi cu furca (cã ari dauã i trei alumãchi di cari s-acatsã lucri) ca, bunãoarã, citaljlu, un lemnu (alumachi) tsi s-disparti tu dauã bratsã la un capit (ca grama Y);
2: semnu (coacã, cuceafcã) tsi s-fatsi (s-talji) la ureaclja-a oilor shi sh-u-adutsi cu-unã furcã; carpulog, cãrpilog, gãrbu, jilã, ghilã, yilã, vilã;
(expr:
1: muljari cu furca n brãn = muljari lucrãtoari tsi nu shadi, nicuchirã bunã;
2: fã-lj ti furcã = parangreacã-ti, ngreacã-ti multu; bagã-lj zori, cadi-lj pri zvercã)
{ro: furcă (de fân)}
{fr: fourche}
{en: fork}
ex: loa paljili cu furca; plãntã unã furcã tu loc (par, prãjinã ca un citalj, tsi ari dauã-trei bratsã njits tu partea di nsus); oili-a meali, ca semnu, au cãti-unã furcã (coacã ca unã furcã) la doauãli ureclji

§ furcaci/furcace (fur-cá-ci) sf furcãci (fur-cắcĭ) – furcã njicã di lemnu (tsi sh-u-adutsi cu grama Y) cari s-bagã la cicrichi; ftiuã
{ro: furcă mică de la rodan}
{fr: petite fourche qu’on attache au tourniquet, au rouet}
{en: little fork attached to a roller (thread)}
ex: furcãci di cicrichi

§ ftiuã (ftí-ŭã) sf ftiuã (ftí-ŭã) – (unã cu furcaci)

§ nfurcu (nfúr-cu) vb I nfurcai (nfur-cáĭ), nfurcam (nfur-cámŭ), nfurcatã (nfur-cá-tã), nfurcari/nfurcare (nfur-cá-ri) – dau (lucredz) cu furca; ncarcu earbã cu furca
{ro: lua în furcă; lucra cu furca}
{fr: travailler (charger) avec la fourche}
{en: work (load) with the fork}
ex: nfurca snochilji (lj-loa snochilji cu furca) sh-lji arãdipsea pi cherã; nfurcash (deadish cu furca) nã bucatã bunã

§ nfurcat (nfur-cátŭ) adg nfurcatã (nfur-cá-tã), nfurcats (nfur-cátsĭ), nfurcati/nfurcate (nfur-cá-ti) – tsi easti-acãtsat (ncãrcat) cu furca

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn