|
|
carti/carte
carti/carte (cár-ti) sf cãrtsã (cắr-tsã) –
1: luguria (acoala) faptã dit mãtsinarea-a leamnilor sh-alichirea cumãtslor tsi es dit aestã mãtsinari, ufilisitã la scriari; acoalã, coalã, hãrtii, frãndzã;
2: zboarã scriati pi-unã acoalã pitricutã cu om (cu poshta) la cariva tra sã-lj si da hãbãri; acoala pri cari suntu scriati aesti zboarã; pistulii, scriitoari, scriturã;
3: acoali ligati deadun tu cari s-au scriatã puizii, spuneri, nvitsãturi, etc.; vivlii, chitachi;
4: acoali ligati deadun tu cari s-au scriatã arãdz di numi, di isãchi, etc.; tifteri, catastih, catalog, condicã, aradã, chitapi;
5: acoalã datã di chivernisi ca mãrtirilji cã un lucru easti dealihea ashi cum easti scriat tu-acoalã (tu cari s-aspuni, bunãoarã, iu shi cãndu s-ari amintatã, nsuratã i moartã omlu, etc.);
6: carti dit gioclu di cãrtsã; hãrtachi;
7: parã adrat dit unã acoalã di carti (tu loc tra s-hibã adrat dit un metal ca bãcãri, asimi i malãmã); (fig:
1: carti = nvitsãturã, culturã, sculii; expr:
2: om cu carti; om tsi nvitsã carti = om ãnvitsat, tsi ari faptã sculii multã;
3: l-tricui tu cartea-a mortsãlor = pistipsescu cã muri, cã ari moartã; l-tricui tu psihuharti;
4: u leg cartea di cãrnicocilu di par = mi-alas di carti, di nvitsãturã)
{ro: hârtie; scrisoare; carte, registru, act, carte de joc, monedă de hârtie}
{fr: papier; lettre; livre, régistre, acte (d’état civile), carte de jeu, monnaie}
{en: paper; letter; book, register, legal document, playing card, paper money}
ex: boatsi nu-ari sh-multi greashti (angucitoari: cartea); gãljina-i albã sh-oauãli lãi (angucitoari: cartea); carti (acoalã) trã scriari; caftã carti (acoalã) sh-cundilj; slãghi feata ca cartea (acoala, hãrtia); firidzli alãchiti cu cãrtsã (acoali); loai doauã coali di carti (hãrtii) albã, di carti vinitã; cãmeasha easti albã ca cartea (ca unã acoalã); di tr-atsea vã scrisim carti (pistulii); pitricui carti (pistulii) tu xeani; lo Budash nã carti (scriitoari) lai; adar nã carti (scriu nã pistulii, scriturã) tra s-lj-u pitrec; cãti frãndzã ari cartea (vivlia) aestã?; mi dush n pãzari di-acumpãrai nã carti (vivlii); cãftarã cãrtsã (vivlii) armãneshti di bisearicã cari s-hibã scriati cu gramati latinicheshti; pri tuts nã tricurã tu carti (tifteri); lu-avea tricutã tu cartea
(expr: arada, psihuhartea) a mortsãlor; cãrtsãli trã America li scosh; dusi sã nveatsã carti; easti om cu carti
(expr: tsi s-ari dusã la sculii, tsi easti nvitsat); ari carti (fig: nvitsãturã) dunjaea; mash di carti (fig: di sculii, di nvitsãturã) s-nu-armãnã orbu; nãoarã s-nu-am sh-eu nã carti (di gioc, hãrtachi)!; nu s-alasã di cãrtsã (agiucarea cu cãrtsãli di gioc) agiucãtorlu; trapshu unã carti (hãrtachi, carti di-agioc) shi-nj ishi un as
fachil
fachil (fá-chilŭ) sn fachili/fachile (fá-chi-li) – acoalã di carti cu trei cohiuri nduplicati cãtrã tu tsentru shi alichiti di mardzini, sh-cu-anpatrulea cohi nduplicat shi alichit mash dupã tsi si ncljidã nuntru tsiva (cãrtsã, caduri, etc.) tra si s-pitreacã cu poshta; plic
{ro: plic}
{fr: enveloppe (à lettre)}
{en: envelope (letter)}
mãndatã
mãndatã (mãn-dá-tã) sf mãndati/mãndate (mãn-dá-ti) shi mãndãts (mãn-dzắtsĭ) – hãbari noauã (nishtiutã ninga) tsi sã spuni a unui om icã a ntreagãljei lumi tra si sã shtibã; zbor tsi s-pitreatsi cu cariva (cu poshta) la un tsi s-aflã diparti; zbor bun (sistisea) tsi s-bagã trã cariva (cã easti bun shi acshu) cãndu easti pitricut iuva (la cariva altu); hãbari, haberi, shtiri, noauã, nauã, halat, glas, idisi, zbor, sistisi;
(expr: nj-yini mãndatã = nj-yini unã noimã, nj-yini ergu)
{ro: veste, ştire, mesagiu; recomandaţie}
{fr: nouvelle, information, commission, message; recommandation}
{en: news, information, message; recommendation}
ex: luplu nu-ashteaptã di pri mãndãts (glasuri, shtiri, hãbãri) ta si shi ngrashi gusha; mãndati (zboarã, hãbãri) pitricurã Ianina sã-sh caftã sãndzili; canda-nj yini nã mãndatã
(expr: nj-yini hãbari, unã noimã, nj-yini ergu); sh-adusi aminti di mãndãtsli (sartsinjli, zboarãli) a featilor
mizili/mizile
mizili/mizile (mi-zí-li) invar – cearelu tsi lu-avea dunjaea dit chirolu atsel multu veclju (cãndu nu-avea ninga trenuri i mashinj) tra s-pitreacã cãrtsã dit un loc tu altu la soi i oaspits (cu calj shi cu amãxi); poshta cu calj
{ro: menzil}
{fr: la poste aux chevaux}
{en: old postal service with horses}
ex: cal di mizile (tsi dutsi cãrtsã, poshta)
pistulii/pistulie
pistulii/pistulie (pis-tu-lí-i) sf pistulii (pis-tu-líĭ) – zboarã scriati pi-unã acoalã sh-pitricutã cu om (cu poshta) la cariva, tra sã-lj si da hãbãri; acoala pri cari suntu scriati aesti zboarã; carti, scriitoari, scriturã
{ro: scrisoare}
{fr: lettre}
{en: letter}
plic
plic (plícŭ) sn plicuri (plí-curĭ) – acoalã di carti cu trei cohiuri nduplicati cãtrã tu tsentru shi alichiti di mardzini, sh-cu-anpatrulea cohi nduplicat shi alichit mash dupã tsi sã ncljid nuntru cãrtsã (caduri, etc.) tra si s-pitreacã cu poshta; fachil
{ro: plic}
{fr: enveloppe (à lettre)}
{en: envelope (letter)}
ex: bãgai cartea tu-un plic (fachil) sh-tsã u pitricui; vulisii pliclu cu cartea nuntru
postã
postã (pós-tã) sf posti (pós-ti) – partea-a chivernisiljei (i adzã, poati, a unei cumpanii) cari ari sartsina s-ducã cãrtsã i teljuri di la om la om;
(expr: hiu ca posta = alag agonja)
{ro: poştă}
{fr: poste}
{en: post (office)}
ex: posta i pri telj vrea-lj pitritsea nã carti
§ poshtã (pósh-tã) sf poshti (pósh-ti) – (unã cu postã)
ex: loai carti cu poshta
§ pustagi (pus-ta-gí) sm pustageadz (pus-ta-gĭádzĭ) – omlu tsi-adutsi la casili-a oaminjlor, cãrtsãli pitricuti cu posta; pushtagi
{ro: poştaş}
{fr: facteur, courrier}
{en: postman}
§ pushtagi (push-ta-gí) sm pushtageadz (push-ta-gĭádzĭ) – (unã cu pustagi)
pulj3
pulj3 (púljĭŭ) sm pulj (púljĭ) – cadru njic alichit pri cartea tsi vrei s-u pitrets cu poshta (sh-cari aspuni cãt custuseashti pitritsearea)
{ro: marcă poştală}
{fr: timbre-poste}
{en: postage stamp}
ex: cartea nu-ari pulj
scriu1
scriu1 (scríŭ) (mi) vb I scriai (scri-ĭáĭ) shi scrish (scríshĭŭ), scriam (scri-ámŭ), scriatã (scri-ĭá-tã) shi scrisã (scrí-sã), scriari/scriare (scri-ĭá-ri) – bag seamni (gramati) pi unã acoalã tra s-aspun (s-pãrãstisescu) cu eali bots (zboarã shi minduiri); nj-bag numa tu un catalog (tifteri, tu unã aradã di numi tra s-mi duc la unã sculii, univirsitati, ascheri, etc.); ascriu, nscriu, scriescu, scriir, ngrãpsescu, grãpsescu; (fig: scriu = bag bueauã (cundiljedz ocljilj), mushutsãscu, stulsescu, zugrãfsescu, cundiljedz)
{ro: scrie}
{fr: écrire}
{en: write}
ex: scriat (ngrãpsit) acasã?; ca s-nji scriu (ngrãpsescu) nã lai carti; scrii tutã noaptea; lu scriarã tu oasti (lji ngrãpsirã numa tu-unã tifteri, catalog, tra si s-facã ustash); scriam gionili tu nizami
§ scriat1 (scri-ĭátŭ) adg scriatã (scri-ĭá-tã), scriats (scri-ĭátsĭ), scriati/scriate (scri-ĭá-ti) – tsi ari seamni (gramati) bãgati pi unã acoalã tra s-aspunã (pãrãstiseascã) bots (zboarã shi minduiri); tsi sh-ari bãgatã numa tu un catalog (tifteri, tu unã aradã cu numili-a atsilor tsi vor si s-ducã la unã sculii, univirsitati, etc.); ascriat, nscriat, scrit, scriirat, ngrãpsit, grãpsit
{ro: scriat}
{fr: écrit}
{en: writen}
ex: carti scriatã (ngrãpsitã) di el; numtarlji atselj scriats (fig: mushats, livendzã); featã scriatã (fig: multu mushatã); aleptsãlj shi scriatslji (fig: mushatslji, livendzãlj); tricurã gionjlji scriats cu cundiljlu (fig: mushats ca atselj tsi furã cundiljats, zugrãfsits); grangheadzlji scriats ca cumits; cheaptsãnj scriats (fig: stulsits, mushutsãts, zugrãfsits) di tuti lilicili; Murichea-atsea pirifanã shi Faglu-atsel scriatlu (fig: livendu, fanumin); canda easti scriatã cu cundiljlu (fig: easti multu mushatã)
§ scris1 (scrísŭ) adg scrisã (scrí-sã), scrish (scríshĭ), scrisi/scrise (scrí-si) – (unã cu scriat1)
§ scriari1/scriare (scri-ĭá-ri) sf scrieri (scri-ĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si scrii tsiva; ascriari, nscriari, scriri, scriirari, ngrãpsiri, grãpsiri; seamnili (zboarãli) tsi suntu scriati pri acoalã; scriiturã, scrieturã
{ro: acţiunea de a scrie; scriere}
{fr: action d’écrire; écriture}
{en: action of writing; writing}
ex: cãmpul albu, oili lãi, niscãnti ca pulj, alti ca gãi, cari li mutreashti nu li-anguceashti, mash cai li pashti, atsel li cunoashti (angucitoari: scriarea, scriitura)