DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

andihristu

andihristu (an-dí-hris-tu) adg andihristã (an-dí-hris-tã), andi-hrishtsã (an-dí-hrish-tsã), andihristi/andihriste (an-dí-hris-ti) – tsi fatsi sutsatã cu draclu sh-easti contra-al Dumnidzã; antihristu, drac; (fig: andihristu = tsi easti anapud sh-arãu; tsi fatsi mash uru-tets; arãu, tihilai, blãstimat, chiutandal, etepsãz, idipsãz, ponir, etc.)
{ro: antihrist, ticălos}
{fr: antechrist, méchant}
{en: antichrist, mean, despicable}
ex: un andihristu (fig: anapud, blãstimat) di preftu

§ antihristu (an-tí-hris-tu) adg antihristã (an-tí-hris-tã), antihrishtsã (an-tí-hrish-tsã), antihristi/antihriste (an-tí-hris-ti) – (unã cu andihristu)
ex: cari va u-ascapã dit mãna-a antihristului (a draclui); shi cara lj-aminã unã n cap al antihristu (a draclui)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

blãstem

blãstem (blãs-témŭ) sn blãsteami/blãsteame (blãs-teá-mi) – cãftarea tsi lj-u fatsi cariva al Dumnidzã, tra s-lj-aducã multi lãets a unui tsi lu-ari ti dushman; lãetsli tsi cad pri caplu-a unui om (di la Dumnidzã i di partea a fisiljei); vlasfimii, afurizmo, cãtarã, anatimã, natimã, uryii
{ro: blestem}
{fr: imprécation, malédiction}
{en: curse}
ex: blãstemlu di pãrintsã, ti-avinã pãnã tu murmintsã; blãstem mari s-aibã n casã cari di limba-a lui s-alasã; blãsteamili aspargu casi; lu-acãtsarã blãsteamili a mã-sai, tora li tradzi; canda easti un blãstem!

§ vlasfimii/vlasfimie (vlas-fi-mí-i) sf vlasfimii (vlas-fi-míĭ) – (unã cu blãstem)

§ blastim (blás-timŭ) vb I blãstimai (blãs-ti-máĭ), blãstimam (blãs-ti-mámŭ), blãstimatã (blãs-ti-má-tã), blãstimari/blãstimare (blãs-ti-má-ri) – caftu-al Dumnidzã tra s-facã s-lji cadã multi lãets pri caplu-a unui om tsi nj-ari faptã lãets; blastin, cãtãrãsescu, cãtãryisescu, anatim, anãti-medz, nãtimedz, afurisescu, culedz, huledz, uryisescu; (fig: blãstimat = tsi easti anapud sh-multu arãu; tsi fatsi mash lãets; arãu, andihristu; bãeli, tihilai, chiutandal, etepsãz, idipsãz, ponir, etc.)
{ro: blestema, afurisi}
{fr: maudire}
{en: curse}
ex: l-blãstimai s-nu veadã dzuã albã; va ti blastim (afurisescu); nu blastimã ficiorlji, cã nãsh nu ts-au faptã tsiva; nj-blastim bana shi dzãlili

§ blãstimat (blãs-ti-mátŭ) adg blãstimatã (blãs-ti-má-tã), blãstimats (blãs-ti-má-tsĭ), blãstimati/blãstimate (blãs-ti-má-ti) – pristi cari ari cãdzutã un blãstem; blãstinat, anãtimat, nãtimat, cãtãryisit, cãtãrãsit, blãstimat, culidzat, hulidzat, uryisit, nalet
{ro: blestemat, afurisit}
{fr: maudit; coquin, abominable}
{en: cursed, abominable}
ex: easti un blãstimat di nu pots s-lji shuts zborlu

§ blãstimari/blãstimare (blãs-ti-má-ri) sf blãstimãri (blãs-ti-mắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-blastimã; blãstinari, anãtimari, nãtimari, cãtãryisiri, cãtãrãsiri, afurisiri, culidzari, hulidzari, uryisiri
{ro: acţiunea de a blestema, de a afurisi; blestemare, afurisire}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãtãrgar

cãtãrgar (cã-tãr-ghárŭ) adg cãtãrgarã (cã-tãr-ghá-rã), cãtãrgari (cã-tãr-ghárĭ), cãtãrgari/cãtãrgare (cã-tãr-ghá-ri) – tsi easti arãu shi ponir; tsi fatsi mash urutets; tihilai, andihristu, blãstimat, cumalindru, ponir, shiret, hitru
{ro: viclean, şiret, ticălos}
{fr: rusé, fripon, coquin}
{en: sly, rascal}
ex: aestu cãtãrgar (tihilai, ponir), dupã tsi biu, sãrglji cãpachea pristi gura di puts shi lu-alãsã aclo

§ cãtãrgãrilji/cãtãrgãrilje (cã-tãr-ghã-rí-lji) sf cãtãrgãrilj (cã-tãr-ghã-ríljĭ) – hãrli arali avuti di cãtãrgari; punirlichi, pispeatsã, dhol
{ro: viclenie, şiretenie, ticăloşie}
{fr: ruse, friponnerie, coquinerie}
{en: slyness, rascality}
ex: draclu, s-veadã, furi-cã-i cãtãrgãrilji aestã, ãlj dzãtsi nã minciunã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ceapcãn

ceapcãn (cĭap-cắnŭ) sm, sf, adg ceapcãnã (cĭap-cắ-nã), ceapcãnj (cĭap-cắnjĭ), ceapcãni/ceapcãne (cĭap-cắ-ni) – om tsi easti arãu, ponir, cumalindru, vagabondu, etc. shi nu pots s-lji fats besã; tsi easti birbantu sh-lu-ariseashti s-treacã unã banã aspartã sh-pãn-ghioasã
{ro: ceapcân, desfrânat}
{fr: vagabond, fripon, vaurien, débauché}
{en: tramp, rogue, rascal, debauched}
ex: nu mi-ariseashti, easti ceapcãn (om arãu)

§ ceapcãnlãchi/ceap-cãnlãche (cĭap-cãn-lắ-chi) sf ceapcãnlãchi (cĭap-cãn-lắchĭ) – hãrli tsi-l fac un om s-hibã ceapcãn; soea di purtari tsi u-ari un om ceapcãn; birbantlãchi
{ro: desfrânare, libertinaj}
{fr: débauche; friponnerie, malignité}
{en: debauchery, roguery}
ex: ceapcãn-lãchea (purtarea di ceapcãn) nu-adutsi numã bunã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

chirãtã

chirãtã (chi-rã-tắ) sm, sf, adg chirãtoanji/chirãtoanje (chi-rã-tŭá-nji), chirãtadz (chi-rã-tádzĭ), chirãtoanji/chirãtoanje (chi-rã-tŭá-nji) – tsi easti arãu shi ponir; tsi fatsi mash urutets; arãu, andihristu, tihilai, blãstimat, chiutandal, etepsãz, edepsãz, idipsãz, cumalindru, shiret, hitru, cãtãrgar, murlai
{ro: ticălos, viclean, şmecher, puşlama}
{fr: mauvais, misérable, rusé, fripon, coquin, chien cornu}
{en: mean, despicable, sly, rascal}
ex: cum s-nu hii, gri un chirãtã, bana-ts tutã, tsi altã featsish?; more! tsi lai sãndzi ari chirãtãlu!

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cumalindru

cumalindru (cu-ma-lín-dru) adg cumalindrã (cu-ma-lín-drã), cumalindri (cu-ma-lín-dri), cumalindri/cumalindre (cu-ma-lín-dri) – cari easti dishteptu shi pirã la minti tra s-poatã sã-sh facã lucrul cãt cama ghini; cari shtii cum s-lu-arãdã (cu zboarã minciunoasi, alãvdãri shi culãchipsiri) pri cariva (tsi easti niheamã ca ageamit, aplo, tivichel, etc.) tra si sh-agiungã scupolu ascumtu tsi lu-ari tu minti; shiret, shãret, hitru, mãlãgar, pispu, ponir, puniro, tirtipci, vulpi, vulponj
{ro: şiret}
{fr: fin, ingénieux, malin}
{en: clever, cunning}
ex: viviritsa cama cumalindrã (cama ponirã) fu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

drac

drac (drácŭ) sm drats (drátsĭ) – hiintsã dit pistea crishtinã cari easti ntrupusharea-a duhlui arãu (easti dushmanlu-al Dumnidzã, bãneadzã tu colasi shi easti multi ori aspus a laolui ca un om cu coarni, cu coadã, cu unglji di pravdã, etc.); darac, dyeavul, deaul, gheavol, demun, gatsal, sãtãnã, shaitan, stimpinat, tartacuti, triscatarat, zarzavuli, dzardzavuchi, dzardzavuli, zarzavul, carcandzal, carcalandzu, caracandzu, calacandzu, shut, curnut, atsel cu-un cicior, aclo si-lj hibã, atsel din vali, shutlu din vali, si-lj creapã numa, s-lu ncljidã loclu, atsel cu coadã, atsel cu un cornu, atsel di sum punti, etc.; (fig:
1: drac = (i) ficiuric multu yiu, dishteptu, pirã, burdal, zburdãlipsit, etc. tsi nu lu-acatsã loclu iuva; (ii) om multu arãu, mplin di fãrmac; expr:
2: mi-acatsã dratslji di ureclji; mi ncalicã dratslji; etc. = (i) mi-acatsã unã mari zalã, nãireatsã, amãnii, hulii, turbari, etc.; drãcusescu, nãirescu, arcedz, ariciuescu, inãtusescu, etc.; (ii) dau di mãri bileadz, cad tu mãri taxirãts;
3: nj-acats draclu; nj-acats draclu di coadã = u ved multu zori, am mari zori, nj-acats biljelu;
4: mi pindzi (mi bagã) draclu (s-fac unã lãeatsã) = mini nu para vream ma draclu mi featsi (s-fac unã lãeatsã);
5: am drac tu pãnticã = voi s-lji fac unã lãeatsã cã lj-am mari inati;
6: s-ti lja draclu; du-ti la drats, etc. = s-ti lja neclu; fudz di-aoa s-nu ti ved;
7: fug ca draclu di timnjamã (di per di lup) = fug dit-un loc, unãshunã, lãhtãrsit, cãtã iu-nj ved ocljilj, fãrã ca s-mi minduescu multu;
8: du-ti la drats sh-ma nclo = du-ti la drats shi ma diparti; du-ti multu diparti)
{ro: drac, om foarte rău}
{fr: diable; être très méchant, plein de fiel}
{en: devil, bad man}
ex: ishi draclu (dyeavulu) pristi loc; aprindi sh-a draclui nã tsearã, s-nu ts-aspargã lucru; parcã-l pimsi draclu
(expr: nu shtiu cum s-featsi di lu-adrã lucrul); cãndu draclu lucru nu-ari, sh-tradzi coada tu cãntari; draclu ti nveatsã s-furi, ma nu shi s-ascundzi; muljarea tsi fatsi, ne draclu nu u disfatsi; muljarea lji scoasi peri alghi a draclui; draclu oi nu-avea, shi umtu vindea; cari s-dutsi cu draclu, draclu va-l lja; ne draclu s-lu vedz, ne crutsea s-tsã fats; draclu puntsã nu fatsi, ma puntsã aspardzi; dusi ayi si s-facã, di drats nu putu s-ascapã; pãnã s-agiundzi la Dumnidzã, ti mãcã dratslji; fã-ti sots cu draclu, pãnã s-trets puntea; armãnlu fatsi sh-draclu s-creapã; mash a draclui lj-yini greu; cã sh-avea dratslji tu pãnticã; tsi drac di ficior (fig: tsi pirã, tsi ficior dishteptu) easti!; lu-acãtsarã dratslji di ureclji
(expr: lu-acãtsã turbarea, s-nãiri multu, lu-acãtsã zala); s-ti duts la drats

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

edipsãz

edipsãz (e-dip-sắzŭ) adj edipsãzã (e-dip-sắ-zã), edipsãji (e-dip-sắjĭ), edipsãzi/edipsãze (e-dip-sắ-zi) – tsi easti arãu shi ponir; tsi fatsi mash urutets; edepsãz, etepsãz, idipsãz, arãu, chiutandal, andihristu, tihilai, blãstimat, chirãtã, cumalindru, ponir, hitru, shi-ret, cãtãrgar, murlai
{ro: ticălos}
{fr: abject, coquin}
{en: mean, rascal}
ex: easti un edipsãz (om arãu, andihristu), nu va veadã hãiri di nãs

§ idipsãz (i-dip-sắzŭ) adj idipsãzã (i-dip-sắ-zã), idipsãji (i-dip-sắjĭ), idipsãzi/idipsãze (i-dip-sắ-zi) – (unã cu edipsãz)
ex: cãtsauã idipsãzã (tihilai, blãstimatã)

§ edepsãz (e-dep-sắzŭ) adj edepsãzã (e-dep-sắ-zã), edepsãji (e-dep-sắjĭ), edepsãzi/edepsãze (e-dep-sắ-zi) – (unã cu edipsãz)

§ etepsãz (e-tep-sắzŭ) adj etepsãzã (e-tep-sắ-zã), etepsãji (e-tep-sắjĭ), etepsãzi/etepsãze (e-tep-sắ-zi) – (unã cu edipsãz)

§ edepsãzlãchi/edepsãzlãche (e-dep-sãz-lắ-chi) sf edepsãzlãchi (e-dep-sãz-lắchĭ) – harea tsi u-ari atsel tsi easti (shi-l fatsi s-hibã) edipsãz; lãeatsã faptã di un edipsãz
{ro: ticăloşie}
{fr: abjection, malhonnêteté}
{en: vileness, dishonesty}
ex: mari edepsãzlãchi (lãeatsã, punjireatsã) featsi omlu-aestu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

fearicã

fearicã (feá-ri-cã) sf ferits (fé-ritsĭ) – numã datã la ma multi turlii di erburi multu-analti, tsi crescu tu locuri vlãngoasi dit pãduri, cu-unã arãdãtsinã groasã (ca unã pãtatã) tu loc, dit cari creashti truplu a plantãljei, frãndzãli multu mãri, lãrdzi, dintsati sh-analti (ma multu di-un metru), sh-cari nu fatsi lilici;
(expr:
1: om dit fearicã = fur, ponir, cumalindru, etc.;
2: mintea lj-easti la fearicã = mindueashti s-furã, s-arãdã lumea)
{ro: ferigă}
{fr: fougère}
{en: fern}
ex: un pat di fearicã veardi; carnea aburea pi fearica uscatã; truplu tu bisearicã sh-mintea tu fearicã
(expr: mintea-i la furtu); loclu eara mplin di fearicã; tu muntsãlj a noshtri easti multã fearicã; s-trapsi tu fearicã, si-sh scoatã chealea

§ firitsimi/fi-ritsime (fi-ri-tsí-mi) sf firitsinj (fi-ri-tsínjĭ) – multimi di ferits; loc mplin di ferits
{ro: mulţime de ferigi}
{fr: quantité de fougères; endroit couvert de fougères}
{en: quantity of ferns; place covered by ferns}
ex: arupea firitsinjli (cura loclu di fearicã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

firaun

firaun (fi-ra-únŭ) adg firaunã (fi-ra-ú-nã), firaunj (fi-ra-únjĭ), firauni/firaune (fi-ra-ú-ni) – tsi s-aspuni bun pri fatsã ma, pri dinãpoi, easti shiret (cumalindru, ponir, mãlãgar, andihristu, etc.); om tsi nu pots s-lji fats besã; firaon, blãstimat, afurisit, andihristu, nihit, pushclju, pezevenghiu, pushtean, pushtan, pushtu, etc.
{ro: perfid, nemernic}
{fr: perfide, vaurien, abominable}
{en: treacherous, rascal, loathsome}
ex: cu firauna (andihrista, blãstimata) atsea s-ti uidiseshti

§ firaon (fi-ra-ónŭ) adg firaoanã (fi-ra-ŭá-nã), firaonj (fi-ra-ónjĭ), firaoani/firaoane (fi-ra-ŭá-ni) – (unã cu firaun)

§ firaunlãchi/firaunlãche (fi-ra-un-lắ-chi) sf firaunlãchi (fi-ra-un-lắchĭ) – hãrli uruti tsi-l fac un om s-hibã firaun; atimii
{ro: perfidie, infamie}
{fr: perfidie, infâmie}
{en: treachery, infamy}
ex: alasã-ts firaunlãchea cã cu tsiniva nu va s-pots s-trets

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã