|
|
pondã*
pondã* (pón-dã) – fimininlu singular di a adgictivlu “pondu”; vedz pondu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãpondã
pondã (pón-dã) sf fãrã pl – unã lãngoari di plimunj (tsi u-acatsã omlu di-aradã cãndu sta tu multã arãtsimi), iu “pleura” (saclu, punga tu cari s-aflã bãgat plimunlu) ari adunatã (shi scoati unã soi di dzamã i pronj); plivrit, pundziri, ãndultsit
{ro: pneumonie, pleurezie}
{fr: pleurésie}
{en: pleuresy}
ex: multsã avea pondã (plivrit)
§ pundziri1/pundzire (pún-dzi-ri) sf pundziri (pún-dzirĭ) – (unã cu pondã)
§ pundziri2/pundzire (pún-dzi-ri) sf pundziri (pún-dzirĭ) – dureari yii shi tãljitoasã tsi ti-agudeashti iuva tu trup, dinãcali, ca unã sulã; sulã, giunglju, amurtsãt, stihiptu, mãshcari, mushcari, ntsãpãturã
{ro: junghi}
{fr: point de côté}
{en: sudden sharp pain (stitch) in one’s side}
amurtsãt2
amurtsãt2 (a-mur-tsắtŭ) sm fãrã pl – unã lãngoari di plimunj (tsi u-acatsã omlu di-aradã cãndu sta tu multã arãtsimi), iu “pleura” (saclu, punga, chealea tu cari s-aflã bãgat plimunlu) ari adunatã (shi scoati unã soi di dzamã i pronj); plivrit, pondã, pundziri, ãndultsit, amurtsãt
{ro: pleurezie}
{fr: pleurésie}
{en: pleuresy}
cicmacã
cicmacã (cic-má-cã) sf cicmãts (cic-mắtsĭ) – loc prit cari treatsi cariva tra si s-ducã dit unã cali tu altã (dit unã casã tu altã, etc.); loc strimtu shi lungu (ca un udã) faptu tra s-treacã dunjaea dit un loc a casãljei (udã) tu-un altu (udã); cali fãrã ishiri (ncljisã la un capit) adratã maxus tra s-treacã dunjaea shi s-ducã la casili di pi-aestã cali
{ro: gang, ungher, culoar}
{fr: recoin; couloir; passage}
{en: corridor, passage(-way)}
ex: cicmacã pondã shi arcuroasã; s-ascumsi tu cicmacã; am casã tu cicmacã (unã cali fãrã ishiri)
ndultsit2
ndultsit2 (ndul-tsit) sm pl(?) – unã lãngoari di plimunj (tsi poati s-u-acatsã un om cãndu sta tu multã arãtsimi), iu “pleura” (saclu, punga tu cari s-aflã bãgat plimunlu) ari adunatã (shi scoati unã soi di dzamã i pronj); ãndultsit, andultsit, plivrit, pondã, pundziri
{ro: pleurezie}
{fr: pleurésie}
{en: pleuresy}
ex: dzãcu di ndultsit (plivrit) multu chiro; lu-agudi ndultsitlu
§ andultsit2 (an-dul-tsit) sm pl(?) – (unã cu ndultsit2)
§ ãndultsit2 (ãn-dul-tsit) sm pl(?) – (unã cu ndultsit2)
plivrit
plivrit (pli-vrítŭ) sn plivrituri (pli-vrí-turĭ) – unã lãngoari di pli-munj (tsi u-acatsã omlu, di-aradã, cãndu sta tu multã arãtsimi), cãndu saclu, icã punga tu cari s-aflã bãgat plimunlu, ari adunatã shi scoati unã soi di dzamã i pronj; plivit, pondã, pundziri, ãndultsit, amurtsãt
{ro: pleurezie}
{fr: pleurésie}
{en: pleuresy}
§ plivit2 (pli-vítŭ) sn plivituri (pli-ví-turĭ) – (unã cu plivrit)
ex: eara s-moarã di plivit; ti plivit ãnj dzãsi yeatrul sã-lj bag dzatsi suliutsi
§ pliyit (pli-yítŭ) sn pliyituri (pli-yí-turĭ) – (unã cu plivrit)
§ plivricescu (pli-vri-cés-cu) vb IV plivricii (pli-vri-cíĭ), plivriceam (pli-vri-cĭámŭ), plivricitã (pli-vri-cí-tã), plivriciri/plivricire (pli-vri-cí-ri) –
1: acats unã heavrã (cã shidzui tu arãtsimi), cu dureari di cap, cu tusi, cu curarea-a nãrilor, etc.; ljau arcoari; arãtsescu, hivrescu, arcuredz;
2: lãndidzãscu di plivrit; plivircescu, plivritusescu, plirutusescu
{ro: răci, face pleurezie}
{fr: prendre froid; gagner une pleurésie}
{en: catch a cold, a pleuresy}
§ plivricit (pli-vri-cítŭ) adg plivricitã (pli-vri-cí-tã), plivricits (pli-vri-cítsĭ), plivriciti/plivricite (pli-vri-cí-ti) –
1: cari ari lãndidzãtã (di itia cã ari shidzutã tu arãtsimi); tsi ari loatã (lu-ari acãtsatã) unã arcoari; tsi ari hivritã; arãtsit, arcurat, hivrit;
2: tsi ari lãndidzãtsã di plivrit; plivircit, plivritusit, plirutusit
{ro: răcit; cari a făcut pleurezie}
{fr: qui a pris froid; qui a gagné une pleurésie}
{en: cooled, chilled; caught a cold, sick of pleuresy}
§ plivriciri/plivricire (pli-vri-cí-ri) sf plivriciri (pli-vri-círĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva plivriceashti; plivirciri, plivritusiri, plirutusiri, arãtsiri, arcurari, hivriri
{ro: acţiunea de a răci, de a face pleurezie}
{fr: action de prendre froid; de gagner une pleurésie}
{en: action of catching a cold, a pleuresy}
§ plivircescu (pli-vir-cés-cu) vb IV plivircii (pli-vir-cíĭ), plivir-ceam (pli-vir-cĭámŭ), plivircitã (pli-vir-cí-tã), plivirciri/plivircire (pli-vir-cí-ri) – (unã cu plivricescu)
pundii/pundie
pundii/pundie (pun-dí-i) sf pundii (pun-díĭ) – locuri goali iu nu creashti aproapea tsiva (icã dip tsiva, multi ori acupiriti mash cu-arinã) di itia cã nu da ploai; singuramea tu cari s-aflã atsel tsi caftã s-bãneadzã singur, diparti sh-ahoryea di-alantã lumi; irnjii, urnjii, irnjiu, erimii, pustilii, pustiliu, chiritã; singureatsã, singurami, singuritati;
(expr: du-ti tu pundii! =du-ti la drats!)
{ro: pustiu}
{fr: désert}
{en: desert}
ex: tu pundii (irnjii, singureatsã) s-ti ved; va s-mi duc tru pundii (irnjii); s-ducã tu pundii
(expr: s-ducã la drats), s-nu-l ved tru oclji; aclo i mash noapti sh-pundii (pustilii); pitrundi noaptea tu pundii; ngrupat ca tru pundii
§ pondu (pón-du) adg pondã (pón-dã), pondzã (pón-dzã), pondi/ponde (pón-di) – tsi ari tuti hãrili a unei pundii (pustilii, irnjii, etc.); tsi easti singur sh-caftã s-bãneadzã diparti di lumi; pundiu, ermu, erim, pustu, axolit, singur, shuncru, cob, manoleac, munolcu; (fig: pondu = nvirinat, blãstimat, etc.)
{ro: solitar}
{fr: solitaire, désert, triste, maudit}
{en: solitary, desert, sad, damned, cursed}
ex: armash pondu (singur); casili n hoarã armasirã pondi (singuri, apãrãtsiti) sh-ermi; s-mi vedz cum armash ermã, cum armash pondã (singurã, apãrãtsitã di lumi); lj-armasirã pondi (ca tu irnjii) pãputsãli tsi tsã li-acumpãrai ti Crãciun; tãsh tu ponda di nã vali; nj-easti dultsi laea pondã (erma) di banã; cãsherli plãngu pondi (singuri, ermi) cã fug tu-arniu cupiili; aurlã pondul (pustul) di cãni; nu-avdzã pondzãlj di cucots?; tu pondili (irnjitili) ljanuri; pondi suntu xeanili; tsi s-caftsã shi tsi s-adari tu pondili di xeani?; cãnticlu atsel pondul (fig: jilos, nvirinat); scoasi un pondu (fig: blãstimat) cutsut; ponda-lj (fig: blãstimata-lj) di tihi lu-avina shi nu-lj dãdea banã; pri-iu va s-intrã ponda di moarti, tra s-lu-aflã?; ditu ponda (fig: blãstimata) di zundani, scoati-nj om, tsi-i ca fidani; lj-astalji calea un pondu (fig: blãstimat) di-arap; cu aestã ascãpã vulpea di pondul (fig: blãstimatlu) di lup; ea sh-ea tsi pat di un pondu di pulj; nu hãrsii nits di ponda (fig: blãstimata) di nipãrtica aestã; ponda (fig: blãstimata) di neaveari u featsi s-lu lja di bãrbat; iu-lj mãcã pondzãlj yernji; iu tu pondu
(expr: iu la drats) ti duts?
§ pundiu (pun-díŭ) adg pundii/pundie (pun-dí-i), pundii (pun-díĭ), pundii (pun-díĭ) – (unã cu pondu)
pundziri1/pundzire
pundziri1/pundzire (pún-dzi-ri) sf – vedz tu pondã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: pondãpundziri2/pundzire
pundziri2/pundzire (pún-dzi-ri) sf – vedz tu pondã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: pondãsãtãnã
sãtãnã (sã-tã-nắ) sm sãtãnadz (sã-tã-nádzĭ) – hiintsã dit pistea crishtinã cari easti ntrupusharea-a duhlui arãu (easti dushmanlu-al Dumnidzã, bãneadzã tu colasi shi easti multi ori aspus a laolui ca un om cu coarni, cu coadã, cu cupiti di pravdã, etc.); dyeavul, deaul, gheavol, drac, darac, demun, gatsal, shaitan, stimpinat, tartacuti, triscatarat, zarzavuli, dzardzavuchi, dzardzavuli, zarzavul, carcandzal, carcalandzu, caracandzu, calacandzu, shut, curnut, atsel cu-un cicior, aclo si-lj hibã, atsel din vali, shutlu din vali, si-lj creapã numa, s-lu ncljidã loclu, atsel cu coadã, atsel cu un cornu, atsel di sum punti, etc.
{ro: satana}
{fr: diable}
{en: devil}
ex: di cãndu sãtãnãlu (draclu) nj-u-adusi ponda n casã; sãtãnã (drac) s-featsi; alãsats-lu, gri sãtãnãlu, aestu va shtibã limba-a muljari-meai; toarnã sãtãnãlu di-avinari, veadi metura tu mari tinjii; sãtãnãlu, diznou s-creapã di-arãsuti sh-altã nu!; dusi la Eusforlu, sãtãnãlu atsel ma marili shi acãtsã sã-sh plãngã mira-atsea laea
tihi/tihe
tihi/tihe (tí-hi) sf tihi (tíhĭ) shi tihiuri (tí-hĭurĭ) – atsea (cãsmetea) tsi u-ari omlu cãndu-lj si duc lucrili ambar (dupã cum lj-u va chefea); atseali tsi suntu numãtsiti di miri cã va patã omlu tu bana-a lui (dit oara tsi s-ari amintatã); cãsmeti, soarti, mirã, njirã, scriatã, scriiturã, ursitã;
(expr:
1: tihi oarbã; tihi pondã, etc. = tihi tsi nu easti bunã, tihi lai
2: tihea sh-u fatsi omlu = zbor tsi-lj si dzãtsi a atsilui cari cilistãseashti tra s-aibã un lucru, sh-altsã-lj dzãc cã el nu featsi caishti tsi, mash cã lu-agiutã tihea)
{ro: noroc, soartă}
{fr: chance, fortune, sort, destin}
{en: luck, fate}
ex: catiun cu tihea (cãsmetea, mira) a lui; ari tihi (cãsmeti) mari, pi tsi bagã mãna s-fatsi malãmã; tu tihi! (s-tsã njargã lucrili ambar!); nu-avu tihi s-lji bãneadzã pãrintsãlj; tihea-i bunã ma, fãrã minti, doi paradz nu fatsi!; acãtsarã sã zburascã ti tihea-a ficiorlui; ti tihi tricu pri aclo nã caprã agrã; trã tihea-a lui, unlu di nãsh armasi sã sh-facã apa; armasi mash tihea si-lj lucreadzã; s-veadã hoara sh-loclu iu lu avea dusã tihea; ahãti ori lji easi n cali tihea shi nãs ãlj da cu ciciorlu!; laea nveastã, cari vidzu ntãnja tihi oarbã
(expr: tihea-a ljei di prota, atsea lai), s-mãritã cu nãs; ponda-lj di tihi
(expr: tihea-lj lai) lu-avina shi nu-lj dãdea banã
§ tihiro (ti-hi-ró) adg, adv tihiroanji/tihiroanje (ti-hi-rŭá-nji), tihiradz (ti-hi-rádzĭ), tihiroanji/tihiroanje (ti-hi-rŭá-nji) – tsi easti cu tihi; tsi ari tihi; dupã cum tihiseashti (u-adutsi tihea); cãsmetliu, hairliu
{ro: norocos, din întâmplare, întâmplător}
{fr: chanceux, de hazard, fortuit}
{en: lucky, by chance, fortuitous}
§ tihilai (ti-hi-láĭŭ) adg tihilai/tihilae (ti-hi-lá-i), tihilai (ti-hi-láĭ), tihilãi (ti-hi-lắĭ) –
1: tsi nu-ari tihi tu banã; tsi ari tihi lai; corbu, curbisit, cãtrãnit, scurpisit, etc.;
2: tsi easti arãu shi ponir; tsi fatsi mash urutets; chiutandal, arãu, andihristu, tihilai, blãstimat, idipsãz, etepsãz, edepsãz, chirãtã, cumalindru, ponir, shiret, hitru, murlai, cãtãrgar, etc.
{ro: nefericit; ticălos, şiret}
{fr: malheureux, déplorable; fripon, malin}
{en: unfortunat, deplorable, mean}
vlapsim
vlapsim (vláp-simŭ) sm pl(?) – cheardirea tsi u-ari cariva di la un lucru tsi-l fatsi, di la unã alish-virishi tsi fatsi, di la unã mufluzlãchi (falimentu), etc.; aspãrgãciunea tsi s-fatsi la unã casã, la tutiputa tsi-lj lãndzidzashti, etc.; vlãpsiturã, znjii, cheardiri, aspãrgãciuni, hãtai, zãrari, etc.; (fig: vlapsim = plivrit, pondã, lãngoari)
{ro: pagubă, stricăciune, leziune}
{fr: dommage, lésion}
{en: damage, lesion}
§ vlãpsescu (vlãp-sés-cu) (mi) vb IV vlãpsii (vlãp-síĭ), vlãpseam (vlãp-seámŭ), vlãpsitã (vlãp-sí-tã), vlãpsiri/vlãpsire (vlãp-sí-ri) – fac znjii; znjisescu, znjiisescu, zãrãrisescu, zimnjusescu; (fig: vlãpsescu = acats unã heavrã la plumunj; mi-agudeashti ponda, oftica)
{ro: păgubi, vătăma}
{fr: nuire, endommager, léser}
{en: harm, damage, injure}
ex: nu vlãpseashti dip (nu-adutsi vãrã znjii); mi vlãpsii (fig: fui agudit) di lãngoari; ficiorlu s-vlãpsi (fig: lu-acãtsã plivritlu, plivirci)
§ vlãpsit (vlãp-sítŭ) adg vlãpsitã (vlãp-sí-tã), vlãpsits (vlãp-sítsĭ), vlãpsiti/vlãpsite (vlãp-sí-ti) – tsi-lj si featsi znjii; znjisit, znjiisit, zãrãrisit, zimnjusit; uhticat, plivircit
{ro: păgubit, vătămat}
{fr: endommagé, lésé}
{en: harmed, damaged, injured}
§ vlãpsi-ri/vlãpsire (vlãp-sí-ri) sf vlãpsiri (vlãp-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-vlãpseashti; znjisit, znjiisiri, zãrãrisiri, zimnjusiri; uhticari, plivirciri
{ro: acţiunea de a păgubi, de a vătăma; păgubire, vătămare}
{fr: action de nuire, d’endommager, de léser}
{en: action of harming, of damaging, of injuring}
§ vlãpsiturã (vlãp-si-tú-rã) sf vlãpsituri (vlãp-si-túrĭ) – vlapsim, znjii, cheardiri, aspãrgãciuni, hãtai, etc.
{ro: stricăciune}
{fr: dégât; détérioration}
{en: damage, deterioration}