DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ermu

ermu (ér-mu) adg ermã (ér-mã), ernji (ér-nji), ermi/erme (ér-mi) – tsi ari tuti hãrili a unei pundii (pustilii, irnjii, etc.); cu locuri goali iu nu creashti mari lucru; erim, pondu, pustu, irnjit, axolit, singur, shuncru, cob, manoleac, munolcu; (fig: ermu = (i) tsi bãneadzã singur sh-diparti di lumi; aschitiu, schitiu; (ii) tsi nu-avu tihi shi ari traptã multi tu banã; mãrat, corbu, shcret, scurpisit, uryisit, etc.)
{ro: pustiu; pustnic, sihastru; dezolat, nenorocit}
{fr: désert, inhabité; anachorète, ermite, solitaire; désolé, infortuné}
{en: solitary, desert}
ex: loc ermu (pondu, irnjiu); u-alãsã tu pãdurea fricoasã sh-ermã; earã muntsãlj va s-armãnã ernji (singuri, pondzã); apãrghisit tu un cãmpu ermu, iu nu s-videa cipit di om; om ermu (singur, manoleac); bãneadzã singuri ca ernjilj (aschitiilji); armasi muma singurã, ca ermã (ca un aschitiu) ncljisã n casã; ermã (singurã) s-u ved; si-lj da sh-a ljei un ficior i nã featã, s-nu hibã ca ermili sh-ca corbili tu lumi; cavai di ernjilj (mãratslji, tsi bãneadzã singuri) picurari; plãndzi, ermã (corbã, scurpisitã), plãndzi; lu-agudi erma (blãstimata) di eapã; nu-avea ermu biutura; mor singuri sh-ernji (axolits), tu ermi (pondi) locuri, di un ascumtu di ermu (pustu) dor

§ erim (é-rim) adg erimã (é-ri-mã), erinj (é-rinjĭ), erimi/erime (é-ri-mi) – (unã cu ermu)
ex: tu-aestu erim (pondu) di loc

§ irnjii/irnjie (ir-njí-i) sf irnjii (ir-njíi) – locuri goali (multi ori acupiriti mash cu-arinã) pri cari nu creashti tsiva (icã aproapea tsiva) di itia cã da putsãnã ploai; cãmpuri goali iu nu bãneadzã multã dunjai; urnjii, irnjiu, pustilii, pustiliu, erimii, pundii, chiritã; singureatsã, singurami, singuritati;
(expr: mutrea-ts di irnjii = mutrea-ts di lucrul a tãu shi nu ti-ameasticã tu lucrili-a altor, lucri cu cari nu-ai s-fats tsiva; mutrea-ts urfanja)
{ro: pustiu, stepă; singurătate}
{fr: désert, lande, steppe; solitude}
{en: desert, steppe; solitude}
ex: s-dusi s-bãneadzã tu irnjii (pustilii, singureatsã) shi s-facã schitiu; cum treatsi vimtul tu irnjii (pustilii); irnjiili s-fricueshti; ishirã tu irnjii, tu mesea di pãduri; trapsirã dit irnjia-atsea di pãduri; ishirã tu irnjii, iu nitsi puljlju nu bãtea; nãs armasi pali singur tu irnjii, di nu shtea cãtrã iu s-facã

§ irnjiu1 (ir-njíŭ) sn irnjii (ir-njíi) – (unã cu irnjii)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

gastru

gastru (ghás-tru) sn gastri/gastre (ghás-tri) – unã soi di cãpachi (di her) cu cari s-acoapirã pãnea (mãcarea, pita) cãndu easti bãgatã si s-coacã pi vatra arsã; gastrã, pointsã, pontsã, ponjtsã, pondzã, cirche, ciriche, circhelj, circhen
{ro: ţăst}
{fr: ustensile (four de campagne) en forme de couvercle}
{en: oven in the form of a lid}
ex: arap pisuprã, arap dinghios, nveastã tu mesi (angucitoari: gastrul)

§ gastrã (ghás-trã) sf gastri/gastre (ghás-tri) – (unã cu gastru)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ghiveci

ghiveci (ghi-vécĭŭ) sn ghiveci (ghi-vé-ci) – oalã di loc coptu tu cari s-crescu lilici (multi ori trã tsãneari n casã); glastrã, ghiuveci, pontsã, pondzã, pointsã, ponjitsã, ljastrã
{ro: ghiveci de flori}
{fr: pot à fleurs}
{en: flower pot}
ex: ari multi flori pit ghiveci

§ ghiuveci (ghĭu-vécĭŭ) sn ghiuveci (ghĭu-vé-ci) – (unã cu ghiveci)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

glastrã

glastrã (ghlás-trã) sf glastri/glastre (ghlás-tri) – oalã di loc coptu tu cari s-crescu lilici (multi ori trã tsãneari n casã); ghiuveci, ghiveci, pontsã, pondzã, pointsã, ponjitsã, ljastrã, gãvãnos
{ro: ghiveci de flori}
{fr: pot à fleurs}
{en: flower pot}

§ ljastrã (ljĭás-trã) sf ljastri/ljastre (ljĭás-tri) – (unã cu glastrã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pundii/pundie

pundii/pundie (pun-dí-i) sf pundii (pun-díĭ) – locuri goali iu nu creashti aproapea tsiva (icã dip tsiva, multi ori acupiriti mash cu-arinã) di itia cã nu da ploai; singuramea tu cari s-aflã atsel tsi caftã s-bãneadzã singur, diparti sh-ahoryea di-alantã lumi; irnjii, urnjii, irnjiu, erimii, pustilii, pustiliu, chiritã; singureatsã, singurami, singuritati;
(expr: du-ti tu pundii! =du-ti la drats!)
{ro: pustiu}
{fr: désert}
{en: desert}
ex: tu pundii (irnjii, singureatsã) s-ti ved; va s-mi duc tru pundii (irnjii); s-ducã tu pundii
(expr: s-ducã la drats), s-nu-l ved tru oclji; aclo i mash noapti sh-pundii (pustilii); pitrundi noaptea tu pundii; ngrupat ca tru pundii

§ pondu (pón-du) adg pondã (pón-dã), pondzã (pón-dzã), pondi/ponde (pón-di) – tsi ari tuti hãrili a unei pundii (pustilii, irnjii, etc.); tsi easti singur sh-caftã s-bãneadzã diparti di lumi; pundiu, ermu, erim, pustu, axolit, singur, shuncru, cob, manoleac, munolcu; (fig: pondu = nvirinat, blãstimat, etc.)
{ro: solitar}
{fr: solitaire, désert, triste, maudit}
{en: solitary, desert, sad, damned, cursed}
ex: armash pondu (singur); casili n hoarã armasirã pondi (singuri, apãrãtsiti) sh-ermi; s-mi vedz cum armash ermã, cum armash pondã (singurã, apãrãtsitã di lumi); lj-armasirã pondi (ca tu irnjii) pãputsãli tsi tsã li-acumpãrai ti Crãciun; tãsh tu ponda di nã vali; nj-easti dultsi laea pondã (erma) di banã; cãsherli plãngu pondi (singuri, ermi) cã fug tu-arniu cupiili; aurlã pondul (pustul) di cãni; nu-avdzã pondzãlj di cucots?; tu pondili (irnjitili) ljanuri; pondi suntu xeanili; tsi s-caftsã shi tsi s-adari tu pondili di xeani?; cãnticlu atsel pondul (fig: jilos, nvirinat); scoasi un pondu (fig: blãstimat) cutsut; ponda-lj (fig: blãstimata-lj) di tihi lu-avina shi nu-lj dãdea banã; pri-iu va s-intrã ponda di moarti, tra s-lu-aflã?; ditu ponda (fig: blãstimata) di zundani, scoati-nj om, tsi-i ca fidani; lj-astalji calea un pondu (fig: blãstimat) di-arap; cu aestã ascãpã vulpea di pondul (fig: blãstimatlu) di lup; ea sh-ea tsi pat di un pondu di pulj; nu hãrsii nits di ponda (fig: blãstimata) di nipãrtica aestã; ponda (fig: blãstimata) di neaveari u featsi s-lu lja di bãrbat; iu-lj mãcã pondzãlj yernji; iu tu pondu
(expr: iu la drats) ti duts?

§ pundiu (pun-díŭ) adg pundii/pundie (pun-dí-i), pundii (pun-díĭ), pundii (pun-díĭ) – (unã cu pondu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pustu

pustu (pús-tu) adg pustã (pús-tã), pushtsã (púsh-tsã), pusti/puste (pús-ti) – tsi ari tuti hãrili a unei pundii (pustilii, irnjii, etc.); tsi easti singur; ermu, erim, pondu, axolit, singur, shuncru, cob, manoleac, munolcu; (fig: tsi s-aflã tu-unã halã urutã; cari nu-ari tihi tu banã; tsi ari mash cripãri shi taxirãts; mãrat, corbu, curbisit, blãstimat, scurpisit, buisit, vãpsit, etc.)
{ro: pustiu, solitar, blestemat}
{fr: solitaire, désert, maudit, infortuné}
{en: solitary, desert, damned, cursed, unfortunate}
ex: hoara armasi pustã (ca unã pundii); o, lai munts, armasit pushtsã (singuri, pondzã) tuts; pusti astãdz suntu-armasi; bãna nã pustã (corbã) moashi, singurã ca cuclu; xeani pusti (pondi, blãstimati), xeani greali; tra sã-nj plãngu pustul (pondul) dor; ditru pusta (blãstimata) di ncljisoari; pusta di cãtushi

§ pustilii/pustilie (pus-ti-lí-i) sf pustilii (pus-ti-líĭ) – locuri goali iu nu creashti tsiva (icã aproapea tsiva, multi ori acupiriti mash cu-arinã) di itia cã nu cadi ploai; locuri goali sh-fãrã dunjai; starea tu cari s-aflã omlu tsi bãneadzã singur; pustiliu, irnjii, urnjii, irnjiu, erimii, pundii, chiritã; singureatsã, singurami, singuritati
{ro: pustiu, singurătate}
{fr: désert, solitude}
{en: desert, solitude}
ex: ãn casa ntunicoasã ca tu muntsã-i pustilii

§ pustiliu (pus-ti-líŭ) sn pustiliuri (pus-ti-lí-urĭ) – (unã cu pustilii)
ex: io mi aflai tru-un pustiliu (irnjiu)

§ pustixescu (pus-tic-sés-cu) (mi) vb IV pustixii (pus-tic-síĭ), pustixeam (pus-tic-seámŭ), pustixitã (pus-tic-sí-tã), pustixiri/pustixire (pus-tic-sí-ri) – li-aspargu locurli avuti cu biricheti multã shi mplini di lumi sh-li fac s-hibã ca pundiili; pundescu, punduxescu, pundixescu, pustuxescu, pustuescu, ermuxescu, irmuxescu, rimuxescu, shcrituescu, bãstisescu, afãnsescu
{ro: pustii, devasta}
{fr: rendre désert, transformer en désert, dévaster, ravager}
{en: lay waste, make it like a desert}
ex: s-pustixirã (s-asparsirã, s-afãnsirã) ahãti mãnãstiri

§ pustixit (pus-tic-sítŭ) adg pustixitã (pus-tic-sí-tã), pustixits (pus-tic-sítsĭ), pustixiti/pustixite (pus-tic-sí-ti) – tsi s-ari aspartã shi agiumsi s-hibã ca unã pustilii; pundit, punduxit, pundi-xit, pustuxit, pustuit, ermuxit, irmuxit, rimuxit, shcrituit, bãstisit, afãnsit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

yermu

yermu (yĭér-mu) sm yernji (yĭér-nji) – yeatsã cu truplu moali, lungu, fãrã cicioari, tsi s-minã cu trãdzearea azvarnã sh-cari poati s-bãneadzã tu loc (apã, poami, carni putridã, matsãli-a omlui, etc.); cãciumolj
(expr:
1: yermu di cufal = yermul tsi aroadi, fatsi guvi tu lemnu;
2: am yernji la cur; am yermu la inimã, mi mintescu ca yermul = escu sirsen, pirudrum; mi min tut chirolu, nu-am isihii sh-nu pot sã stau tu-un loc; nu mi tsãni (nu mi-ari, nu mi-acatsã) loclu; am furnits la cicioari;
3: l-mãcã yernjilj = bãneadzã multu murdar, dip canda va s-acatsã yernji di murdãrilji;
4: s-nu-l mãcã yernjilj tu groapã = blãstem: s-nu-lj putridzascã oasili tu groapã)
{ro: vierme}
{fr: ver}
{en: worm}
ex: l-mãcã yernjilj; va u mãcarã tsiva yernji, dzãsi ghiftul; suntu poami cu yernji; yermul atsel njiclu, pescul atsel mari acatsã; casa-a ljei taha easti mplinã di yernji; tu loc di yernji, mash chetri shi chitritseali di yeamãndzã; va s-lu mãcã yernjilj
(expr: va ducã nã banã multu murdarã) fãrã nãsã; s-nu-l mãncã yernjilj tu groapã
(expr: s-nu-lj putridzascã oasli tu murmintu); tuts atselj dzac tu laea tsarã, iu-lj mãcã pondzãlj yernji
(expr: iu va-lj putridzascã oasili); ved cã ficiorlu-ts ari yermu la inimã
(expr: nu-l tsãni loclu); timbelu, yernjilj ãl mãcã
(expr: va ducã nã banã multu murdarã)

§ yirminos (yir-mi-nósŭ) adg yirminoasã (yir-mi-nŭá-sã), yirminosh (yir-mi-nóshĭ), yirminoasi/yirminoase (yir-mi-nŭá-si) – tsi easti cu yernji; tsi ari (featsi, acãtsã) yernji; cu yernji;
(expr:
1: om yirminos = om tsi nu-i bun ti tsiva, pezevenghiu, tihilai, arãu;
2: dinti yirminos = dinti tsi ari unã guvã, tsi easti cufchiu)
{ro: viermănos}
{fr: vereux, qui contient des vers}
{en: wormy}
ex: unã cãciubã yirminoasã, sum cãciubã nã livadi, sum livadi dauã-arveli, sum arveli doi purunghi, sum purunghi un shoput cu dauã shulinari, sum shoput unã moarã, sum moarã un cioc (angucitoari: caplu-a omlui); cireashili lãi suntu yirminoasi (cu yernji); cara bumbunã ti Sãnt Ilii, nutsli ishirã yirminoasi (cu yernji); di-afoarã arosh, di nuntru yirminos; lji s-ari umflatã falca di la unã mãseauã yirminoasã
(expr: cufchi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn