DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

apandisi/apandise

apandisi/apandise (a-pán-disi) sf apãndisi (a-pắn-disĭ) – zborlu tsi-l lja nãpoi cariva, la ntribarea tsi u fatsi; giuvapi, giueapi, apocrisi, cãrshilãchi
{ro: răspuns}
{fr: réponse}
{en: answer}
ex: apandisea datã di nãs

§ apãndisescu (a-pãn-di-sés-cu) vb IV apãndisii (a-pãn-di-síĭ), apãndiseam (a-pãn-di-seámŭ), apãndisitã (a-pãn-di-sí-tã), apãndisiri/apãndisire (a-pãn-di-sí-ri) – lj-tornu zbor a unui tsi-nj bagã nã ntribari; dau unã apandisi; tornu zborlu; apocrisescu, apucrisescu
{ro: răspunde}
{fr: répondre}
{en: answer}

§ apãndisit (a-pãn-di-sítŭ) adg apãndisitã (a-pãn-di-sí-tã), apãndisits (a-pãn-di-sítsĭ), apãndisiti/apãndisite (a-pãn-di-sí-ti) – (atsel) a cui ãlj si deadi unã apandisi; (atsel) tsi da unã apan-disi; (ntribarea) trã cari s-da unã apandisi; tsi toarnã zborlu a unui tsi-lj bagã unã ntribari; apocrisit, apucrisit
{ro: care a răspuns, a cui i s-a răspuns, (întrebarea) la care se dă un răspuns}
{fr: qui a répondu; à qui on a répondu, (question) à laquelle on a répondu}
{en: who answered; who received an answer; (question) answered}
ex: lucru apãndisit (a curi lji s-ari datã unã apandisi)

§ apãndisi-ri/apãndisire (a-pãn-di-sí-ri) sf apãndisiri (a-pãn-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-apãndiseashti tsiva; turnari di zbor; ipocrisiri, ipucrisiri, apandisi
{ro: acţiunea de a răspunde}
{fr: action de répondre}
{en: action of answering}

§ pãndisescu (pãn-di-sés-cu) vb IV pãndisii (pãn-di-síĭ), pãndiseam (pãn-di-seámŭ), pãn-disitã (pãn-di-sí-tã), pãndisiri/pãndisire (pãn-di-sí-ri) – (unã cu apãndisescu)

§ pãndisit (pãn-di-sítŭ) adg pãndisitã (pãn-di-sí-tã), pãndisits (pãn-di-sítsĭ), pãndisiti/pãndisite (pãn-di-sí-ti) – (unã cu apãndisit)

§ pãndisiri/pãndisire (pãn-di-sí-ri) sf pãndisiri (pãn-di-sírĭ) – (unã cu apãndisiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

apocrisi/apocrise

apocrisi/apocrise (a-pó-cri-si) sf apocrisi (a-pó-crisĭ) – zborlu tsi-lj si da a unui (tsi-l lja nãpoi cariva), la ntribarea tsi u fatsi; apandisi, giuvapi, giueapi, cãrshilãchi
{ro: răspuns}
{fr: réponse}
{en: answer}
ex: Daniil deadi apocrisi (apandisi)

§ apucrisescu (a-pu-cri-sés-cu) vb IV apucrisii (a-pu-cri-síĭ), apucriseam (a-pu-cri-seámŭ), apucrisitã (a-pu-cri-sí-tã), apucrisiri/apucrisire (a-pu-cri-sí-ri) – lj-tornu zbor a unui tsi-nj bagã nã ntribari; dau unã apandisi (giueapi); tornu zborlu; apocrisescu, apãndisescu
{ro: răspunde}
{fr: répondre}
{en: answer}

§ apucrisit (a-pu-cri-sítŭ) adg apucrisitã (a-pu-cri-sí-tã), apucrisits (a-pu-cri-sítsĭ), apucrisi-ti/apucrisite (a-pu-cri-sí-ti) – (atsel) a cui ãlj si deadi unã apocrisi; (atsel) tsi da unã apocrisi; (ntribarea) trã cari s-da unã apocrisi; tsi toarnã zborlu a unui tsi-lj bagã unã ntribari; apocrisit, apãndisit
{ro: care a răspuns, a cui i s-a răspuns, (întrebarea) la care se dă un răspuns}
{fr: qui a répondu; à qui on a répondu, (question) à laquelle on a répondu}
{en: who has answered; who received an answer; (question) answered}

§ apucrisiri/apucrisire (a-pu-cri-sí-ri) sf apucrisiri (a-pu-cri-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-apucriseashti tsiva; turnari di zbor; apocrisiri, apãndisiri, apocrisi, apandisi
{ro: acţiunea de a răspunde, răspundere, răspuns}
{fr: action de répondre; réponse}
{en: action of answering, answer}

§ apocrisescu (a-po-cri-sés-cu) vb IV apocrisii (a-po-cri-síĭ), apocriseam (a-po-cri-seámŭ), apocrisitã (a-po-cri-sí-tã), apocrisi-ri/apocrisire (a-po-cri-sí-ri) – (unã cu apucrisescu)

§ apocrisit (a-po-cri-sítŭ) adg apocrisitã (a-po-cri-sí-tã), apocrisits (a-po-cri-sítsĭ), apocrisiti/apocrisite (a-po-cri-sí-ti) – (unã cu apucrisit)

§ apocrisiri/apocrisire (a-po-cri-sí-ri) sf apocrisiri (a-po-cri-sírĭ) – (unã cu apucrisiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

astalj

astalj (as-táljĭŭ) (mi) vb I astãljai (as-tã-ljĭáĭ), astãljam (as-tã-ljĭámŭ), astãljatã (as-tã-ljĭá-tã), astãljari/astãljare (as-tã-ljĭá-ri) – stalj;
1: mi-adun (mi aflu) cu cariva (acasã, n cali, etc.); dau di cariva; talj calea-a unui; andãmusescu, alãhãescu, astãhisescu, tihisescu, cunushtusescu, stãvrusescu, mi-adun cu, mi aflu cu, mpichi, etc.;
2: trec naparti di cariva i di tsiva; trec nintea-a unui; lu-astrec pri cariva; ascapit dupã dzeanã; am ma nsus di…; nj-u njicshuredz (talj) calea; nãstrec, artisescu, shcurtedz, njicshuredz, etc.;
3: fac pri cariva si s-nãireascã, s-chicuseascã, sã-lj parã-arãu di tsi lj-am dzãsã, etc.; cãrtescu, chicusescu, etc.;
4: l-fac si s-aspargã laptili cãndu-l herbu (s-fatsi ca cashlu), supa (cãtivãrãoarã) cãndu-lj bag limonji, etc.; frimintu aloatlu cu umtu tra s-fac peturi trã pitã; etc.;
(expr:
1: astalj bãclãvãlu = talj bãclãvãlu tu cumãts (tra s-pot s-chirnisescu oaspitslji);
2: om s-nu lu-astalj ãn cali = om anapud, arãu, cu cari nu vrei s-ai vãrã huzmeti, etc.)
{ro: întâlni, încrucişa; depăşi, scurta; supăra, certa; strica}
{fr: rencontrer, entrecroiser; dépasser, passer au delà, se raccourcir; se fâcher; gâter, cailler}
{en: meet, intersect, cross; pass beyond, shorten; get angry; spoil, curdle}
ex: u-astãlje (u-astãhisi) ãn cali; lj-astalji calea (lj-inshi ninti) un pondu di-arap; s-astãlje (s-andãmusi) cu-un aush; preftul, preftu macã astalji, un alantu vai arãdã; lj-astãlje calea (lj-inshi nãinti) a featãljei; s-lu-astãljari n cali, s-fudz, hilje, shi cu gura s-nu-lj greshti dip; lu-astãljai (lu-astricui) la imnari; oi, cãpri, astalji di (ari ma nsus, tricu di) shasi suti; cãrvãnjli astãljarã la (tricurã naparti di) munti; astãlje (shcurtã) ma multu calea; pri-aclo ma astalji (s-ma shcurteadzã) calea; s-astãlje (chicusi) multu sh-nu mi zburashti dip; el easti om tsi s-astalji (fig: chicuseashti, s-cãrteashti) di-aclo iu sta; aestã eara muljari s-nu u-astalj ãn cali
(expr: arauã, anapudã); laptsili nji s-astãlje (s-featsi ca cashlu)

§ astãljat (as-tã-ljĭátŭ) adg astãljatã (as-tã-ljĭá-tã), astãljats (as-tã-ljĭátsĭ), astãljati/astãljate (as-tã-ljĭá-ti) – stãljat;
1: tsi s-ari aflatã (adunatã) cu cariva; alãhãit, astãhisit, andãmusit, cunushtusit, tihisit, stãvrusit, mpicheat, etc.;
2: tsi ari tricutã naparti di tsiva i cariva; tsi ari shcurtatã (calea); nãstricut, artisit, shcurtat, njicshurat, etc.;
3: tsi s-ari nãiritã; tsi-lj pari-arãu di tsi-lj s-ari dzãsã; chicusit, cãrtit, etc.;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dau

dau (dáŭ) (mi) vb I ded (dédŭ), dam (dámŭ) shi dãdeam (dã-deámŭ), datã (dá-tã), dari/dare (dá-ri) shi dãdeari/dãdeare (dã-deá-ri) – ãlj tindu cu mãna un lucru tra s-lu lja; ãlj bag tu mãnã un lucru; nchisescu (acats, caftu, etc.) s-fac un lucru;
(expr:
1: cu adãvgarea-a unui altu zbor, verbul “dau” agiutã la fãtsearea di alti verbi ca, bunãoarã: (i) dau cu nichi = nichisescu, anichisescu; (ii) dau urnimii (minti) = urnipsescu; (iii) nj-dau cu mintea = minduescu, lugursescu; (iv) dau agiutor = agiut; (v) dau apandisi = apãndisescu; (vi) dau tinjii = tinjisescu; (vii) da frundza = nfrundzashti; (viii) dau cu mprumut = mprumut, mprumutedz; (ix) dau nãpoi = nãpuescu; etc.;
2: zborlu tsi yini dupã verbul “dau” aspuni noima-a zburãriljei, ca bunãoarã: (i) nj-dau suflitlu (bana) = mor; (ii) dau di mãcari = hrãnescu; (iii) dau cali = alas s-fugã, sãlghescu; (iv) dau nã cali (nã minti) = aspun cum (tsi) s-facã, dau urnimii, urnipsescu; (v) dau cap = mi-alãncescu; (vi) dau ocljilj cu el = ãl ved; (vii) dau plãngu = mi plãngu; (viii) mi dau dupã = mi duc (alag) dupã cariva; (ix) dau dupã (oi) = avin oili, li pingu di dinãpoi, etc.; (x) lj-u dau (ninti, cãtrã) = nchisescu, njergu, mi duc, fug ninti (cãtrã); (xi) dãm tu earnã (primuvearã, Yinar, etc.) = intrãm tu earnã (primuvearã, Yinar, etc.); (xii) dau zbor = tãxescu; mi leg cã va s-fac tsiva, cã va s-dau un lucru; (xiii) dau hãbari = dzãc (fac) unã hãbari tra si sã shtibã (cã nu si shtea ma nãinti); pitrec unã hãbari; (xiv) dau di padi (loc) = aruc cu puteari mpadi; zdupunescu; (xv) dau un shcop (pãrjinã, pãparã, pipiritsã, etc.) = l-bat, lu-agudescu (cu shcoplu, pãrjina, etc.); (xvi) lj-dau cu ciciorlu (lj-dau unã shclotsã, clutsatã, etc.) = lu-agudescu cu ciciorlu, lu-agunescu, lu mpingu; (xvii) da (ploai, neauã, grindinã, etc.) = cadi di nsus (ploai, neauã, grindinã, etc.); (xviii) da auã (ayinea), da poami (pomlu), da lilici (lilicea) etc. = fatsi auã (ayinea), fatsi poami (pomlu), fatsi lilici (lilicea), etc.; (xix) da cãmbana (sãhatea, uruloyea) = asunã cãmbana (sãhatea, uruloyea sh-aspuni oara); (xx) dau cu dauãli mãnj = dau multu sh-di tuti; (xxi) nj-da di mãnã = hiu bun sh-pot s-lu fac un lucru, lishor sh-ghini; nj-acatsã mãna; (xxii) cara-ts da mãna = ma s-cutedz; ma s-pots; (xxiii) nu nj-ari datã mãna = nu-nj s-ari ndreaptã lucrul, huzmetea; etc.
3: da (soarili, luna, stealili) = (stealili, soarili, luna) s-alãnceashti pri tser, si scoalã, s-analtsã, easi, arsari, apirã;
4: da (earba, lilicea, etc.) = (earba, lilicea, etc.) easi dit loc, fitruseashti;
5: dau di tsiva i di cariva = (i) bag mãna pri cariva tra s-lu-aduchescu cum easti; ahulescu, pusputescu, agudescu; (ii) mi-andãmusescu cu cariva, lu-astalj, lu-aflu, etc.; (iii) lu-agudescu;
6: dau cheptu = andãmãsescu, mi-aflu n cali;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dipun

dipun (di-púnŭ) (mi) vb III, II shi I dipush (di-púshĭŭ) shi dipunai (di-pu-náĭ), dipuneam (di-pu-neámŭ) shi dipunam (di-pu-námŭ), dipusã (di-pú-sã) shi dipunatã (di-pu-ná-tã), dipuniri/dipunire (di-pú-ni-ri) shi dipuneari/dipuneare (di-pu-neá-ri) shi dipunari/dipunare (di-pu-ná-ri) – mi min (njergu, yin, arunic, etc.) cãtrã nghios dit un loc ma-analtu; mi duc hima (hambla); lu-adar un lucru si scadã; scad pãhãlu (tinjia) a unui lucru tsi-l vindu; ljau valea; hãmblusescu, hlãmbusescu, nãvãlescu, (mi) uselescu, cad; scad
(expr:
1: dipun boatsea = zburãscu ma peagalea, cu boatsea ma peanarga, slabã, tra nu mi avdã multu lumea ca s-u cãrteascã;
2: dipun budzãli; dipun dzeanili; dipun mutrili = nu-nj pari ghini, nu mi-ariseashti, mi cãrteashti, mi nvirinedz;
3: dipun nãrli = (i) mi-aspun cama tapin, mi tãpinusescu, ãnj scadi tinjia, lu-aspindzur caplu, u-adun coada, etc.; (ii) nu-nj pari ghini, mi cãrtescu; dipun budzãli (dzeanili, mutrili);
4: dipun armili = mi prudau;
5: dipun minti = mi fac fronim (cu minti, fruminescu); mi-ashternu; bag minti; nj-yini mintea; giudic ma ghini, nvitsai minti; nj-adun minti n cap;
6: dipuni arãulu = yini apã multu (di ploai multã, di tuchirea-a neauãljei, etc.) shi s-vearsã arãulu pristi mardzinea-a lui, pristi cãmpul di deavãrliga;
7: dipun tinjia (pãhãlu-a unui lucru tsi vindu) = scad tinjia, pãhãlu-a lucrului; (amirã) dipun di pi scamnu = alas lucrul tsi lu-am sh-lu dau la altu; dau paretisi)
{ro: coborî}
{fr: descendre, baisser}
{en: descend, go down}
ex: dipuni (dã-ti nghios, discali-cã) di pri cal; dipuni-ti (yinu nghios) di pri mer; dipunãndalui di pri gortsu, mutrea s-aflã gortsã coapti; ea, dipuni-ti, tsi-ashteptsã?; dipunea scara (yinea nghios pri scarã); dipusi (nãvãli) di pi arburi; unã caprã dipunea (nãvãlea) dighios tu hãu; nu dipunets di tru tsitati; iu duts turma picurare sh-iu dipunj (ljai valea)?; fumeljli dipusirã (dusirã nghios, la cãmpu) tu arniu; cãntã di dipuni puljlji di pi arburi; furlji dipusirã armili (discãrcarã armili) di pri cal; furlji dipusirã armili
(expr: s-prudeadirã); dipusirã (s-alãsãrã cãtrã nghios, uselirã) muntsãlj shi s-alinarã cupriili; ea, dipuni-l tãmbãrãlu
(expr: fã-l s-asunã ma peagalea, asunã-l ma putsãn); el dipusi minti
(expr: s-featsi fronim, frunimi); nacã dipuni minti
(expr: nacã-lj yini mintea, nacã bagã minti); pãnã nu u pati, omlu nu dipuni minti
(expr: nu nveatsã, nu bagã minti); di minti multã tsi-lj dipusi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dzeamit

dzeamit (dzeá-mítŭ) sn dzeamiti/dzeamite (dzeá-mi-ti) – boatsea fãrã noimã tsi u scoati omlu dit gurã cãndu aducheashti unã dureari (trupeascã i sufliteascã) tsi nu poati s-u-aravdã tãcut; dzeamiri, dzimeari, dzimut, scljim, shcljim, shcljimur, ncãniri, etc.
{ro: geamăt}
{fr: gémissement}
{en: groan(ing), moan(ing), wail}
ex: acãtsã s-treamurã, si scoatã dzeamiti (ncãniri); vãrtoasi eara dzeamitli (shcljimurli) a ljei; cari poati s-lji avdã dzeamitli?; avdzam mash plãngu, dzeamiti, blãsteami

§ dzem (dzémŭ) vb III shi II dzimui (dzi-múĭ), dzimeam (dzi-méamŭ), dzimutã (dzi-mú-tã), dzeamiri/dzeamire (dzeá-mi-ri) shi dzimeari/dzimeare (dzi-meá-ri) – scot bots surdi sh-fãrã noimã dit gurã, di itia cã aduchescu unã dureari (trupeascã i sufliteascã) tsi nu pot s-u-aravdu tãcut; ncãnescu, ancãnescu, ãncãnescu, shcljimuredz, shcljumuredz, schimur, scljimbur, shcljimur, nilsescu, nãlsescu;
(expr: dzeami di oaminj (lao, lumi, etc.) = suntu-adunats stog, multsã oaminj (lao, lumi, etc.)
{ro: geme}
{fr: gémir}
{en: groan, moan, wail}
ex: acãtsã s-dzeamã (s-ancãneascã); “oarã bunã”! dzimu (ncãni, shcljimurã) ea; dzimu tutã noaptea, fãrã-acumtinari; dzimea (ncãnea) shi angãnea (shi-sh loa greu anasa); “pondu Crã-ciun”! dzimu Stamuli; inima-nj tsi dzeami; gura-aestã cari-sh dzeami; dzimea adãncos muntili ntreg; dzimãnda nincã nãoarã; dzimea di multã lumi tsi eara
(expr: avea multã lumi)

§ dzimut (dzi-mútŭ) adg dzimutã (dzi-mú-tã), dzimuts (dzi-mútsĭ), dzimu-ti/dzimute (dzi-mú-ti) – tsi scoati dzeamiti (bots surdi shi fãrã noi-mã) dit gurã; boatsea fãrã noimã scoasã dit gurã cãndu omlu dzeami; ncãnit, ancãnit, ãncãnit, schimurat, scljimburat, shclji-murat, nilsit, nãlsit
{ro: gemut}
{fr: gémi}
{en: groaned, moaned, wailed}

§ dzeamiri/dzeamire (dzeá-mi-ri) sf dzeamiri (dzeá-mirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva dzeami; dzimeari, ncãniri, ancãniri, ãncãniri, scljimburari, schimurari, shcljimurari, nilsiri, nãlsiri; dzeamit, scljim, shcljim, shcljimur
{ro: acţiunea de a geme; gemere, geamăt}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ermu

ermu (ér-mu) adg ermã (ér-mã), ernji (ér-nji), ermi/erme (ér-mi) – tsi ari tuti hãrili a unei pundii (pustilii, irnjii, etc.); cu locuri goali iu nu creashti mari lucru; erim, pondu, pustu, irnjit, axolit, singur, shuncru, cob, manoleac, munolcu; (fig: ermu = (i) tsi bãneadzã singur sh-diparti di lumi; aschitiu, schitiu; (ii) tsi nu-avu tihi shi ari traptã multi tu banã; mãrat, corbu, shcret, scurpisit, uryisit, etc.)
{ro: pustiu; pustnic, sihastru; dezolat, nenorocit}
{fr: désert, inhabité; anachorète, ermite, solitaire; désolé, infortuné}
{en: solitary, desert}
ex: loc ermu (pondu, irnjiu); u-alãsã tu pãdurea fricoasã sh-ermã; earã muntsãlj va s-armãnã ernji (singuri, pondzã); apãrghisit tu un cãmpu ermu, iu nu s-videa cipit di om; om ermu (singur, manoleac); bãneadzã singuri ca ernjilj (aschitiilji); armasi muma singurã, ca ermã (ca un aschitiu) ncljisã n casã; ermã (singurã) s-u ved; si-lj da sh-a ljei un ficior i nã featã, s-nu hibã ca ermili sh-ca corbili tu lumi; cavai di ernjilj (mãratslji, tsi bãneadzã singuri) picurari; plãndzi, ermã (corbã, scurpisitã), plãndzi; lu-agudi erma (blãstimata) di eapã; nu-avea ermu biutura; mor singuri sh-ernji (axolits), tu ermi (pondi) locuri, di un ascumtu di ermu (pustu) dor

§ erim (é-rim) adg erimã (é-ri-mã), erinj (é-rinjĭ), erimi/erime (é-ri-mi) – (unã cu ermu)
ex: tu-aestu erim (pondu) di loc

§ irnjii/irnjie (ir-njí-i) sf irnjii (ir-njíi) – locuri goali (multi ori acupiriti mash cu-arinã) pri cari nu creashti tsiva (icã aproapea tsiva) di itia cã da putsãnã ploai; cãmpuri goali iu nu bãneadzã multã dunjai; urnjii, irnjiu, pustilii, pustiliu, erimii, pundii, chiritã; singureatsã, singurami, singuritati;
(expr: mutrea-ts di irnjii = mutrea-ts di lucrul a tãu shi nu ti-ameasticã tu lucrili-a altor, lucri cu cari nu-ai s-fats tsiva; mutrea-ts urfanja)
{ro: pustiu, stepă; singurătate}
{fr: désert, lande, steppe; solitude}
{en: desert, steppe; solitude}
ex: s-dusi s-bãneadzã tu irnjii (pustilii, singureatsã) shi s-facã schitiu; cum treatsi vimtul tu irnjii (pustilii); irnjiili s-fricueshti; ishirã tu irnjii, tu mesea di pãduri; trapsirã dit irnjia-atsea di pãduri; ishirã tu irnjii, iu nitsi puljlju nu bãtea; nãs armasi pali singur tu irnjii, di nu shtea cãtrã iu s-facã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

fet1

fet1 (fétŭ) (mi) vb I fitai (fi-táĭ), fitam (fi-támŭ), fitatã (fi-tá-tã), fitari/fitare (fi-tá-ri) –
1: (pravdã) amintã (fatsi) njic; afet;
2: (muljari) amintu (njic);
3: (pulj) uedz, fac oauã;
(expr: nj-featã mintea (caplu) = (i) hiu dishteptu, pot s-aduchescu, s-achicãsescu; nj-talji mintea; (ii) scot dit mintea-a mea lucri tsi nu s-au faptã;
2: nj-fitarã cãprili = hiu hãrãcop; nj-si dusirã lucrili-ambar; am hãrãcupilji n casã;
3: ãnj fitã gumara = mi hãrsescu di un lucru njic, cã avui tihi, cã amintai tsiva tsi nu fatsi caishti tsi;
4: iu featã puljlji = loc multu ndipãrtat, “dupã soari”)
{ro: făta; naşte; oua}
{fr: mettre bas, agneler, vêler; naître; pondre}
{en: give birth, to lamb; lay eggs}
ex: aveam nã eapã shi fitã (featsi, amintã) un mãndzu; oili-nj fitarã; multi cãpri fitarã cãti doi edz; s-apruche vahtea tra s-featã oili; vaca fitã un yitsãl mascur; ursa avea fitatã; gione, di-iu aushlj-a noshtri s-fitarã (s-amintarã); gãljinjli cãndu featã (fac) oauã; purunghilj featã multi ori tru an; dit loclu iu featã puljlji
(expr: dit un loc multu ndipãrtat); lj-fita mintea
(expr: eara dishteaptã, lj-tãlja caplu) cãt patru filózuhi, ma tsi s-lji fats, cã cãsmeti nu-avea!; nu-lj featã caplu
(expr: nu-aducheashti, nu-lj talji caplu); nu-ts featã mintea
(expr: nu-aducheshti)

§ fitat (fi-tátŭ) adg fitatã (fi-tá-tã), fitats (fi-tátsĭ), fitati/fitate (fi-tá-ti) – tsi-ari amintatã (faptã) njic, afitat, uuat
{ro: fătat, născut; ouat}
{fr: mis bas, agnelé, vêlé; né; pondu}
{en: gave birth (animals), lambed; born; layed eggs}
ex: njel fitat (tsi fitã); cãpri fitati (cari fitarã)

§ fitari/fitare (fi-tá-ri) sf fitãri (fi-tắrĭ) – fãtseari njic, afitari, uuari
{ro: acţiunea de a făta, de a naşte, de a oua; fătare, naştere; ouare}
{fr: action de mettre bas, d’agneler, de vêler; de naître, de pondre}
{en: action of giving birth of laying eggs}
ex: mi duc la fitari; lji lishurã fitarea, ashi cum shtea el di la eapi

§ afet (a-fétŭ) vb I afitai (a-fi-táĭ), afitam (a-fi-támŭ), afitatã (a-fi-tá-tã), afitari/a-fitare (a-fi-tá-ri) – (unã cu fet1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mulchi/mulche

mulchi/mulche (múl-chi) sf mulchi (múl-chi) – unã parti dit aveari (casã, loc, paradz, etc.) icã ntreaga aveari avutã di cariva; nicuchiratã cu casã sh-loc multu (cu agri, prãvdzã, pãshuni i pãduri)
{ro: proprietate, domeniu}
{fr: propriété, domaine}
{en: property, domain}
ex: om cu mulchi (nicuchiratã, casi, agri, prãvdzã)

§ mulãlichi/mulãliche (mu-lã-lí-chi) sf mulãlichi (mu-lã-líchĭ) – loc (padi) mari sh-tes fãrã vãljuri, dzenj shi ohturi, di-aradã cu agri shi pãshuni; unã mulchi mari cu cãmpu avut, cu biricheti multã, bun trã arniulu-a oilor; cãmpu, padi, pãdinã
{ro: câmpie; domeniu}
{fr: contrée, champ, plaine; région riche qui est également un bon quartier d’hiver pour les troupeaux}
{en: field, flat open country, plain; rich plains suitable for cattle wintering quarters}
ex: tu pondul arniu, tu pusta mulãlichi; neaua s-tucheashti curundu tru mulãlichi; trec cãmpul di mulãlichi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ou1

ou1 (óŭ) sn oauã (ŭá-ŭã) – atsea tsi fatsi gãljina, gurguljitos (aru-cutos, stronghil) shi mari cãt un mer njic, cu coaji albã, bun trã mãcari sh-dit cari, dupã tsi easti clucit di gãljinã, easi un pulj; ghelã dit cur;
(expr:
1: oauã oclji; oauã mproasti = oauã fapti tu tigani (tu apã i grãsimi), di-aradã, cu gãlbinushlu moali tsi-armãni ntreg, neaspartu sh-albushlu ncljigat deavãrliga);
2: curlu-a oului = partea di nghios sh-ma umflatã a oului;
3: canda tini featsish oulu-atsel aroshlu? = zbor tsi s-dzãtsi a atsilui tsi s-alavdã cã ari faptã un lucru greu trã fãtseari shi sã shtii ghini cã el nu-ari putearea s-lu facã;
4: dit oauã hearti, pot ca s-easã vãrãoarã pulj? = zbor tsi s-dzãtsi cãndu si shtii cã un lucru nu-ari cum si s-facã, easti adinaton;
5: shed (stau) pri oauã = stau tu loclu-a meu; nj-mutrescu lucurlu (a meu); nu mi-ameastic tu lucri xeani;
6: calcu ca pi oauã = imnu cu multã cãshtigã, cu multu-angãtan, peagalea, cu multã fricã, ca furlu, ca unã vulpi;
7: furã oauãli di sum cloci = (i) zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi easti mastur bun, tsi lj-acatsã multu mãna; (ii) easti-ahãntu bun fur, cã nitsi clocea nu lu-aducheashti cãndu-lj furã oauãli di sum ea;
8: ca scos dit ou = chischin, curat, ndreptu;
9: easti di doauã oauã = easti tivichel, glar;
10: nu-nj si vãpsi oulu = nu u scosh ãn cap, nu u scosh naparti cu-atseali tsi cãftam s-adar;
11: cu bishinj nu s-vãpsescu oauãli = fãrã atseali tsi tsã lipsescu, nu pots s-lu fats un lucru;
12: trã oauã-aroshi = ncot, digeaba;
13: sta ca oulu-arosh = sta mprostu, ca un par plãntat tu loc, cari nu fatsi tsiva, tsi nu s-minã;
14: l-tsãn ti oauã-aroshi = l-tsãn tri mostrã, mash ashi “tra s-lu-am, s-lu-aspun, si s-veadã, etc.”, cã nu-am ananghi di el;
15: nj-yini oulu la gurã = nj-si disfatsi orixea;
16: di ou lu-adarã bou = s-alavdã cu lucrili njits, di njicã simasii, tsi li fatsi mãri; s-mãreashti multu cu lucri tsi nu-ahãrzescu multu;
17: cama ghini az un ou dicãt mãni un bou = easti ma ghini s-hii ifhãrãstisit cu tsi ai tu mãnã, dicãt s-ti nyisedz cã va s-ai ma nclo un lucru mari trã cari nu eshti sigur;
18: azã furi un ou, mãni va furi bou = macã nchiseshti s-furi lucri njits fãrã simasii, va s-agiundzi ma nãpoi s-hii fur mari;
19: oulu-a vitsinlui, totna ma mari easti = totna lucrul a altui tsã si pari ma bun di-atsel a tãu;
20: cu un ou nu s-saturã omlu = omlu nu s-saturã cu putsãn, va s-aibã cãt ma multu;
21: dã oulu s-ljai gãljina = lipseashti s-fats njits curbãnj tra s-pots s-amintsã lucri mãri;
22: oulu nu s-lja cu curlu = nu s-aflã etim, nu s-amintã singur parãlu)
{ro: ou}
{fr: oeuf}
{en: egg}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn