DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

amurtsãt2

amurtsãt2 (a-mur-tsắtŭ) sm fãrã pl – unã lãngoari di plimunj (tsi u-acatsã omlu di-aradã cãndu sta tu multã arãtsimi), iu “pleura” (saclu, punga, chealea tu cari s-aflã bãgat plimunlu) ari adunatã (shi scoati unã soi di dzamã i pronj); plivrit, pondã, pundziri, ãndultsit, amurtsãt
{ro: pleurezie}
{fr: pleurésie}
{en: pleuresy}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cicmacã

cicmacã (cic-má-cã) sf cicmãts (cic-mắtsĭ) – loc prit cari treatsi cariva tra si s-ducã dit unã cali tu altã (dit unã casã tu altã, etc.); loc strimtu shi lungu (ca un udã) faptu tra s-treacã dunjaea dit un loc a casãljei (udã) tu-un altu (udã); cali fãrã ishiri (ncljisã la un capit) adratã maxus tra s-treacã dunjaea shi s-ducã la casili di pi-aestã cali
{ro: gang, ungher, culoar}
{fr: recoin; couloir; passage}
{en: corridor, passage(-way)}
ex: cicmacã pondã shi arcuroasã; s-ascumsi tu cicmacã; am casã tu cicmacã (unã cali fãrã ishiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ndultsit2

ndultsit2 (ndul-tsit) sm pl(?) – unã lãngoari di plimunj (tsi poati s-u-acatsã un om cãndu sta tu multã arãtsimi), iu “pleura” (saclu, punga tu cari s-aflã bãgat plimunlu) ari adunatã (shi scoati unã soi di dzamã i pronj); ãndultsit, andultsit, plivrit, pondã, pundziri
{ro: pleurezie}
{fr: pleurésie}
{en: pleuresy}
ex: dzãcu di ndultsit (plivrit) multu chiro; lu-agudi ndultsitlu

§ andultsit2 (an-dul-tsit) sm pl(?) – (unã cu ndultsit2)

§ ãndultsit2 (ãn-dul-tsit) sm pl(?) – (unã cu ndultsit2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

plivrit

plivrit (pli-vrítŭ) sn plivrituri (pli-vrí-turĭ) – unã lãngoari di pli-munj (tsi u-acatsã omlu, di-aradã, cãndu sta tu multã arãtsimi), cãndu saclu, icã punga tu cari s-aflã bãgat plimunlu, ari adunatã shi scoati unã soi di dzamã i pronj; plivit, pondã, pundziri, ãndultsit, amurtsãt
{ro: pleurezie}
{fr: pleurésie}
{en: pleuresy}

§ plivit2 (pli-vítŭ) sn plivituri (pli-ví-turĭ) – (unã cu plivrit)
ex: eara s-moarã di plivit; ti plivit ãnj dzãsi yeatrul sã-lj bag dzatsi suliutsi

§ pliyit (pli-yítŭ) sn pliyituri (pli-yí-turĭ) – (unã cu plivrit)

§ plivricescu (pli-vri-cés-cu) vb IV plivricii (pli-vri-cíĭ), plivriceam (pli-vri-cĭámŭ), plivricitã (pli-vri-cí-tã), plivriciri/plivricire (pli-vri-cí-ri) –
1: acats unã heavrã (cã shidzui tu arãtsimi), cu dureari di cap, cu tusi, cu curarea-a nãrilor, etc.; ljau arcoari; arãtsescu, hivrescu, arcuredz;
2: lãndidzãscu di plivrit; plivircescu, plivritusescu, plirutusescu
{ro: răci, face pleurezie}
{fr: prendre froid; gagner une pleurésie}
{en: catch a cold, a pleuresy}

§ plivricit (pli-vri-cítŭ) adg plivricitã (pli-vri-cí-tã), plivricits (pli-vri-cítsĭ), plivriciti/plivricite (pli-vri-cí-ti) –
1: cari ari lãndidzãtã (di itia cã ari shidzutã tu arãtsimi); tsi ari loatã (lu-ari acãtsatã) unã arcoari; tsi ari hivritã; arãtsit, arcurat, hivrit;
2: tsi ari lãndidzãtsã di plivrit; plivircit, plivritusit, plirutusit
{ro: răcit; cari a făcut pleurezie}
{fr: qui a pris froid; qui a gagné une pleurésie}
{en: cooled, chilled; caught a cold, sick of pleuresy}

§ plivriciri/plivricire (pli-vri-cí-ri) sf plivriciri (pli-vri-círĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva plivriceashti; plivirciri, plivritusiri, plirutusiri, arãtsiri, arcurari, hivriri
{ro: acţiunea de a răci, de a face pleurezie}
{fr: action de prendre froid; de gagner une pleurésie}
{en: action of catching a cold, a pleuresy}

§ plivircescu (pli-vir-cés-cu) vb IV plivircii (pli-vir-cíĭ), plivir-ceam (pli-vir-cĭámŭ), plivircitã (pli-vir-cí-tã), plivirciri/plivircire (pli-vir-cí-ri) – (unã cu plivricescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pondã

pondã (pón-dã) sf fãrã pl – unã lãngoari di plimunj (tsi u-acatsã omlu di-aradã cãndu sta tu multã arãtsimi), iu “pleura” (saclu, punga tu cari s-aflã bãgat plimunlu) ari adunatã (shi scoati unã soi di dzamã i pronj); plivrit, pundziri, ãndultsit
{ro: pneumonie, pleurezie}
{fr: pleurésie}
{en: pleuresy}
ex: multsã avea pondã (plivrit)

§ pundziri1/pundzire (pún-dzi-ri) sf pundziri (pún-dzirĭ) – (unã cu pondã)

§ pundziri2/pundzire (pún-dzi-ri) sf pundziri (pún-dzirĭ) – dureari yii shi tãljitoasã tsi ti-agudeashti iuva tu trup, dinãcali, ca unã sulã; sulã, giunglju, amurtsãt, stihiptu, mãshcari, mushcari, ntsãpãturã
{ro: junghi}
{fr: point de côté}
{en: sudden sharp pain (stitch) in one’s side}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pundii/pundie

pundii/pundie (pun-dí-i) sf pundii (pun-díĭ) – locuri goali iu nu creashti aproapea tsiva (icã dip tsiva, multi ori acupiriti mash cu-arinã) di itia cã nu da ploai; singuramea tu cari s-aflã atsel tsi caftã s-bãneadzã singur, diparti sh-ahoryea di-alantã lumi; irnjii, urnjii, irnjiu, erimii, pustilii, pustiliu, chiritã; singureatsã, singurami, singuritati;
(expr: du-ti tu pundii! =du-ti la drats!)
{ro: pustiu}
{fr: désert}
{en: desert}
ex: tu pundii (irnjii, singureatsã) s-ti ved; va s-mi duc tru pundii (irnjii); s-ducã tu pundii
(expr: s-ducã la drats), s-nu-l ved tru oclji; aclo i mash noapti sh-pundii (pustilii); pitrundi noaptea tu pundii; ngrupat ca tru pundii

§ pondu (pón-du) adg pondã (pón-dã), pondzã (pón-dzã), pondi/ponde (pón-di) – tsi ari tuti hãrili a unei pundii (pustilii, irnjii, etc.); tsi easti singur sh-caftã s-bãneadzã diparti di lumi; pundiu, ermu, erim, pustu, axolit, singur, shuncru, cob, manoleac, munolcu; (fig: pondu = nvirinat, blãstimat, etc.)
{ro: solitar}
{fr: solitaire, désert, triste, maudit}
{en: solitary, desert, sad, damned, cursed}
ex: armash pondu (singur); casili n hoarã armasirã pondi (singuri, apãrãtsiti) sh-ermi; s-mi vedz cum armash ermã, cum armash pondã (singurã, apãrãtsitã di lumi); lj-armasirã pondi (ca tu irnjii) pãputsãli tsi tsã li-acumpãrai ti Crãciun; tãsh tu ponda di nã vali; nj-easti dultsi laea pondã (erma) di banã; cãsherli plãngu pondi (singuri, ermi) cã fug tu-arniu cupiili; aurlã pondul (pustul) di cãni; nu-avdzã pondzãlj di cucots?; tu pondili (irnjitili) ljanuri; pondi suntu xeanili; tsi s-caftsã shi tsi s-adari tu pondili di xeani?; cãnticlu atsel pondul (fig: jilos, nvirinat); scoasi un pondu (fig: blãstimat) cutsut; ponda-lj (fig: blãstimata-lj) di tihi lu-avina shi nu-lj dãdea banã; pri-iu va s-intrã ponda di moarti, tra s-lu-aflã?; ditu ponda (fig: blãstimata) di zundani, scoati-nj om, tsi-i ca fidani; lj-astalji calea un pondu (fig: blãstimat) di-arap; cu aestã ascãpã vulpea di pondul (fig: blãstimatlu) di lup; ea sh-ea tsi pat di un pondu di pulj; nu hãrsii nits di ponda (fig: blãstimata) di nipãrtica aestã; ponda (fig: blãstimata) di neaveari u featsi s-lu lja di bãrbat; iu-lj mãcã pondzãlj yernji; iu tu pondu
(expr: iu la drats) ti duts?

§ pundiu (pun-díŭ) adg pundii/pundie (pun-dí-i), pundii (pun-díĭ), pundii (pun-díĭ) – (unã cu pondu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sãtãnã

sãtãnã (sã-tã-nắ) sm sãtãnadz (sã-tã-nádzĭ) – hiintsã dit pistea crishtinã cari easti ntrupusharea-a duhlui arãu (easti dushmanlu-al Dumnidzã, bãneadzã tu colasi shi easti multi ori aspus a laolui ca un om cu coarni, cu coadã, cu cupiti di pravdã, etc.); dyeavul, deaul, gheavol, drac, darac, demun, gatsal, shaitan, stimpinat, tartacuti, triscatarat, zarzavuli, dzardzavuchi, dzardzavuli, zarzavul, carcandzal, carcalandzu, caracandzu, calacandzu, shut, curnut, atsel cu-un cicior, aclo si-lj hibã, atsel din vali, shutlu din vali, si-lj creapã numa, s-lu ncljidã loclu, atsel cu coadã, atsel cu un cornu, atsel di sum punti, etc.
{ro: satana}
{fr: diable}
{en: devil}
ex: di cãndu sãtãnãlu (draclu) nj-u-adusi ponda n casã; sãtãnã (drac) s-featsi; alãsats-lu, gri sãtãnãlu, aestu va shtibã limba-a muljari-meai; toarnã sãtãnãlu di-avinari, veadi metura tu mari tinjii; sãtãnãlu, diznou s-creapã di-arãsuti sh-altã nu!; dusi la Eusforlu, sãtãnãlu atsel ma marili shi acãtsã sã-sh plãngã mira-atsea laea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã