DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

polieleu

polieleu (po-li-ĭé-leŭ) sn polielei/polielee (po-li-ĭé-le-i) – unã soi di shindani mari, aspindzuratã di tãvani (tu bisearicã i tu casi); pulieleu
{ro: candelabru}
{fr: grand chandelier suspendu; candélabre}
{en: large suspended candlestick; candelabrum}

§ pulieleu (pu-li-ĭé-leŭ) sn pulielei/pulielee (pu-li-ĭé-le-i) – (unã cu polieleu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

polilog

polilog (po-lí-loghŭ shi po-li-lóghŭ) sm, adg poliloyi (po-lí-loyĭ shi po-li-lóyĭ) – om tsi lu-ariseashti sã zburascã multu; tsi nu-lj tatsi gura dip; tsi lãfuseashti (bãndureadzã, bãbãleashti, fãrfã-readzã, dãrdãreashti) tut chirolu; limbar, limbutsescu, zburyearcu, zburyearic, lafãzan, bãbãljar, fafaljar, farfaljar, farfara, farafurã, fãrfar, fãrfãrã, dãrdãrã, dãrdãros; (fig: polilog = un tsi zburashti multi limbi)
{ro: vorbăreţ}
{fr: loquace, bavard}
{en: talkative, loquacious}

§ poliloyii/poliloyie (po-li-lo-yí-i) sf poliloyii (po-li-lo-yíĭ) – muabeti namisa di oaspits tsi zburãscu ti lucri njits tsi nu-au mari simasii; zburãri multã sh-fãrã astãmãtsiri; lafi, muabeti, cuvendã, zbor, lãcãrdii, umilii, bãndurari, bãbãliri
{ro: vorbărie}
{fr: bavardage}
{en: idle talk, chattering}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

polim

polim (pó-limŭ) sn pulemati/pulemate (pu-lé-ma-ti) – alumta tsi s-fatsi cãndu doauã i ma multi stati (populi, oaminj, partii di oaminj, etc.) sã ncaci shi s-bat, di-aradã multsã anj sh-cu multsã mortsã; alumtã, bãtii, ljuftã, etc. (fig:
1: polim = alumtã (bãteari, ncãceari, etc.) namisa di doi oaminj (di doauã minduiri, di dauã pisti, etc.); expr:
2: trag tu polim = mi duc tu polim;
3: mutã polim; scoalã polim = mutã dunjaea contra-a-atsilor tsi suntu tu caplu-a unui stat; mutã lumea, ximutã lumea, scoalã lumea)
{ro: război}
{fr: guerre}
{en: war}
ex: a amirãlui ãlj vinji sã s-ducã tu polim; tatã-tu dusi tu polim shi mi-alãsã sartsinã tamam la tini; ninti ta s-acatsã polimlu, si ncljinã la Dumnidzã; adunã cama aleptsãlj shi ai tu polim; nveashti nã pãreaclji di stranji, sh-tsindzi armatli sh-isea la polim; atsel orbu tsi lu-avea agiutatã tu polim; mini tora trag tu polim
(expr: mi duc tu polim); featsi numta shi trapsi sh-nãs tu polim
(expr: s-dusi sh-el tu polim)

§ apulimsescu (a-pu-lim-sés-cu) (mi) vb IV apulimsii (a-pu-lim-síĭ), apulimseam (a-pu-lim-seámŭ), apulimsitã (a-pu-lim-sí-tã), apulimsiri/apulimsire (a-pu-lim-sí-ri) – mi-alumtu tu-un polim sh-caftu s-nj-azvingu dushmanlu; alumtu, mi bat, ljuftuescu, etc.
{ro: se război}
{fr: combattre, guerroyer}
{en: war, wage war, fight against}

§ apulimsit (a-pu-lim-sítŭ) adg apulimsitã (a-pu-lim-sí-tã), apu-limsits (a-pu-lim-sítsĭ), apulimsiti/apulimsite (a-pu-lim-sí-ti) – tsi s-ari alumtatã tu-un polim; alumtat, bãtut, ljuftuit, etc.
{ro: războit}
{fr: guerroyé}
{en: who fought in a war}
ex: oaminj apulimsits (tsi s-alumtarã tu polim)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

poli/pole

poli/pole (pó-li) sf pl(?) – unã adunari mari di casi (ca unã hoarã multu mari) tu cari oaminjlji lucreadzã sh-bãneadzã cu fumeljli a lor; pulitii, apulitii, cãsãbã, hãsãbã, hãsãpã, misiri
{ro: oraş}
{fr: ville}
{en: city}

§ Polea sf fãrã pl – marili cãsãbã Custandinopuli (adzã Istambul) iu shidea, aoa sh-un chiro sultanlu; Istambul, Tsarigrad;
(expr:
1: cu ntribarea n Poli agiundzi = pots s-aflji itsi vrei macã shtii cum sã ntreghi;
2: cara-lj trapsish unã, trãsh ãn Poli s-avdzã = cara-lj cãrtsãnish unã bishinã sãnãtoasã, s-avdzã multu diparti)
{ro: Constantinopol}
{fr: Istambul}
{en: Istambul}
ex: lu pitricu n Poli tra si s-facã yeatru

§ pulitii/pulitie (pu-li-tí-i) sf pulitii (pu-li-tíĭ) – (unã cu poli)
ex: intrãm di cu seara tu pulitii (cãsãbã); vai agiundzets sãnãtosh tu pulitia iu vrets; unã cali isha tu-unã mari pulitii, alantã tu pulitii sh-cama mari; agiumsi imnãnda, imnãnda tu-unã mari pulitii; cum ishi prit pulitii, lumea tutã s-lo dupã nãs; fudzi ditu-atsea pulitii shi s-dutsi la-amari; ncãlicarã caljlji shi s-dusirã tu alti pulitii mãri; agiumsirã tu-unã pulitii shi trapsirã la hani

§ apulitii/apulitie (a-pu-li-tí-i) sf apulitii (a-pu-li-tíĭ) – (unã cu poli)
ex: cãlive, hori sh-apulitii (cãsãbadz); trapsi tu-unã apulitii; aclo iu va s-ti duts tu vãrã apulitii, mutrea ghini, ai-tsã cãshtiga; easti apulitii (fig: dunjai) multã; el trapsi tu-unã apulitii; cara nu lu-aflã ficiorlu acasã, lo apulitiili unã cãti unã tra s-lu-aflã

§ pulit (pu-lítŭ) sm, sf pulitã (pu-lí-tã), pulits (pu-lítsĭ), puliti/pulite (pu-lí-ti) – om tsi bãneadzã tu-unã pulitii; cãsãbunj
{ro: orăşan}
{fr: habitant d’une ville, citadin}
{en: inhabitant of a city}

§ puliticã1 (pu-lí-ti-cã) sf pulitits (pu-li-titsĭ) – lucrili tsi li fac oaminjlji tra s-nicuchirseascã bana tsi u au tuts deadun tu-un loc (crat, cãsãbã, hoarã, etc.)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

acumtin1

acumtin1 (a-cúm-tinŭ) sm fãrã pl – andoapir, aradzãm, astã-mãtsiri, agiutor, apanghiu, etc.
{ro: încetare, oprire, adăpost, reazem, etc.}
{fr: cesse, trève, arrêt, apaisement, abri, approch, accueil, appui, etc.}
{en: stop, reception, support, etc.}
ex: acum-tinlu (aradzimlu) a tãu s-hibã lilicea-atsea mushata; schiclu a muntsilor Carpats eara acumtinlu (andoapirlu) a lor; plãmtã fãrã acumtin (astãmãtsiri)

§ acumtil (a-cúm-tilŭ) sm fãrã pl – (unã cu acumtin1)
ex: nu-am acumtil (andoapir, agiutor) acasã

§ acumtin2 (a-cúm-tinŭ) (mi) vb I acumtinai (a-cum-ti-náĭ), acum-tinam (a-cum-ti-námŭ), acumtinatã (a-cum-ti-ná-tã), acumtina-ri/acumtinare (a-cum-ti-ná-ri) – acumtinescu, acundin, acundises-cu, ascumtin; astãmãtsescu, dãnãsescu, curmu, pupsescu, pãpsescu, pãfsescu, pãxescu; agãlisescu; apãnghisescu; aprochi; fac cunachi, chindruescu, chindurescu, pupusescu, etc.
{ro: înceta, conteni, primi, rezema, opri, poposi, etc.}
{fr: cesser, arrêter, faire halte, apaiser, abriter, approcher, accueillir, appu-yer, etc.}
{en: stop, make a halt, quiet, receive, support, etc.}
ex: s-acumtinarã (dãnãsirã, astãmãtsirã) niheam alumtãrli; nj-acumtinã (pupsi) sãndzili; aestu s-acumtinã (s-curmã) din cali; fãrã s-acumtinã (astãmãtseascã); nu s-avea acumtinatã (nu-avea faptã cunachi) iuva; ploaea avea acumtinatã (dãnãsitã, agãlisitã); s-nj-acumtin (sã-nj dizvursescu) caplu pri cãpitãnj; mãyistra lj-acljimã si s-acumtinã (apãnghiuseascã, dizvurseascã) tu cãlivã-lj; chilii tra si s-acumtinã (apãnghiuseascã) cãlugãrlji; nu mi-acumtinã (nu mi-aproachi) vãrnu

§ acumtinat (a-cum-ti-nátŭ) adg acumtinatã (a-cum-ti-ná-tã), acumtinats (a-cum-ti-nátsĭ), acumtinati/acumtinate (a-cum-ti-ná-ti) – acumtinit, acundinat, acundisit, ascumtinat; astãmãtsit, dãnãsit, curmat, pupsit, pãpsit, pãfsit, pãxit, agãlisit, apãnghisit, aprucheat; chindruit, chindurit, pupusit, etc.
{ro: încetat, oprit, poposit, rezemat, etc.}
{fr: cessé, arrêté, retenu, apaisé, abrité, approché, accueilli, appuyé, etc.}
{en: stopped, halted, quieted, received, supported, etc.}
ex: Sufie, cãrtsãli furã acumtinati (loati, tsãnuti) di zabitlãcã (pulitsii)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

alimurã

alimurã (a-li-mú-rã) sf alimuri/alimure (a-li-mú-ri) – loari di lucri cu zorea (furtu); lucrili tsi s-lja (s-furã) di-atselj tsi amintarã un polim di la-atselj tsi-l chirurã polimlu (i lumea-a lor); pradã, spolji, pljashcã, pleashcã, pleacicã, eamã, yeamã, yeaghmã, gengã, ghengã, zulumi
{ro: jaf}
{fr: pillage}
{en: looting}
ex: u featsirã alimurã (u featsirã pradã = u mprãdarã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

alumtã

alumtã (a-lúm-tã) sf alumti/alumte (a-lúm-ti) – bãteari (i ncãceari) tsi s-fatsi namisa di doauã (i ma multi) pãrtsã (partii, oaminj, etc.) iu unã parti (i ma multi) caftã s-u-azvingã pi-alantã (i pri-alanti, i un lucru); atsea tsi s-fatsi cãndu s-alumtã cariva; alumtatic, lumtã, lumptã, aluptã, luptã, ljuftã, bãteari, bãtii, bãtichi, bãtic, polim, cãvgã
{ro: luptă, bătălie}
{fr: combat, lutte}
{en: combat, fight}
ex: la-alumtã turtsilj s-duc cu harauã; cari-i cama bun tu-alumtã; Vuscopulea eara partidz shi eara alumtã mari; sh-nãs s-amisticã tu atsea alumtã

§ alumtatic (a-lum-tá-ticŭ) sn alumtatitsi/alum-tatitse (a-lum-tá-ti-tsi) – (unã cu alumtã)

§ lumtã1 (lúm-tã) sf lumti/lumte (lúm-ti) – (unã cu alumtã)
ex: bãrbãteasca lumtã (alumtã); s-himusescu la lumtã (alumtã) ndreaptã; trã nãtheam di oarã bitisi lumta (bãtia)

§ aluptã (a-lúp-tã) sf alupti/alupte (a-lúp-ti) – (unã cu alumtã)

§ luptã (lúp-tã) sf lupti/lupte (lúp-ti) – (unã cu alumtã)

§ lumptã (lúmp-tã) sf lumpti/lumpte (lúmp-ti) – (unã cu alumtã)

§ ljuftã1 (ljĭúf-tã) sf ljufti/ljufte (ljĭúf-ti) – (unã cu alumtã)
ex: fu tu loclu-atsel nã ljuftã mari iu chirurã njilj di sufliti

§ alumtu (a-lúm-tu) (mi) vb I alumtai (a-lum-táĭ), alumtam (a-lum-támŭ), alumtatã (a-lum-tá-tã), alumtari/alumtare (a-lum-tá-ri) –
1: acats s-mi bat (s-mi ncaci, etc.) cu un (i ma multsã, oaminj i lucri) sh-caftu s-lj-azvingu; aluptu, lumtu, luptu, ljuftu, apulimsescu, mi bat;
2: (mi) alumtu cu chetsrãli; cilistisescu, cilãstisescu, agunsescu; ambulisescu, tirinsescu; etc.;
(expr:
1: mi-alumtu dzua sh-noaptea = lucredz dzuã sh-noapti, tut chirolu, nu-astãmãtsescu dip; lucredz multu greu tra s-amintu i s-fac tsiva;
2: mi-alumtu cu casa = mintescu, arãspãndescu, pispilescu, etc. lucrili din casã;
3: alumtu locuri (hori, cãsãbadz, etc.) = mi duc (mi priimnu) prit locuri multi; cutriyir, alag; cutriyir, alag horli (cãsãbadzlji);
4: mi-alumtã minduirli = nj-trec multi prit minti, minduiri sh-cripãri, mi frimintã multu mintea;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

anichisescu1

anichisescu1 (a-ni-chi-sés-cu) vb IV anichisii (a-ni-chi-síĭ), ani-chiseam (a-ni-chi-seámŭ), anichisitã (a-ni-chi-sí-tã), anichisi-ri/anichisire (a-ni-chi-sí-ri) – hiu ma cu puteari (ma vãrtos, ma dishteptu, ma ghini armãtusit, etc.) sh-amintu tu-unã alumtã (polim); hiu ma bunlu sh-amintu tu unã astritseari; lj-bag mãnã; l-bag mpadi; lj-u pot; nichisescu, anixescu, azvingu, ãnvingu, nvingu, bat, amintu, frãngu, surpu, astrec
{ro: învinge, câştiga (jocuri de noroc, concurs)}
{fr: vaincre, gagner (jeux de chance, competition)}
{en: defeat, win (games, competition)}

§ anichisit1 (a-ni-chi-sítŭ) adg anichisitã (a-ni-chi-sí-tã), anichisits (a-ni-chi-sítsĭ), anichisiti/anichisite (a-ni-chi-sí-ti) – tsi chiru alumta; tsi chiru la un gioc di cãrtsã; tsi nu-amintã unã astreatsiri; atsea tsi-ari amintatã cariva la unã astreatsiri (la un agioc); nichisit, anixit, azvimtu, azvimsu, ãnvinsu, nvinsu, bãtut, frãmtu, surpat, astricut
{ro: învins}
{fr: vaincu}
{en: defeated}

§ anichisiri1/anichisire (a-ni-chi-sí-ri) sf anichisiri (a-ni-chi-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva anichiseashti; nichisiri, anixiri, azvindziri, azvindzeari, ãnvindziri, ãnvindzeari, nvindziri, nvindzeari, bãteari, amintari, frãndzeari, surpari, astreatsiri, astritseari
{ro: acţiunea de a învinge, de a câştiga (jocuri de noroc, concurs)}
{fr: action de vaincre, de gagner (jeux de chance, competition)}
{en: action of defeating, of winning (games, competition)}

§ nichisescu1 (ni-chi-sés-cu) vb IV nichisii (ni-chi-síĭ), nichiseam (ni-chi-seámŭ), nichisitã (ni-chi-sí-tã), nichisiri/nichisire (ni-chi-sí-ri) – (unã cu anichisescu1)

§ nichisit1 (ni-chi-sítŭ) adg nichisitã (ni-chi-sí-tã), nichisits (ni-chi-sítsĭ), nichisiti/nichisite (ni-chi-sí-ti) – (unã cu anichisit1)

§ nichisiri1/nichisire (ni-chi-sí-ri) sf nichisiri (ni-chi-sírĭ) – (unã cu anichisiri1)

§ anixescu (a-nic-sés-cu) vb IV anixii (a-nic-síĭ), anixeam (a-nic-seámŭ), anixitã (a-nic-sí-tã), anixiri/anixire (a-nic-sí-ri) – (unã cu anichisescu1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn