DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

curauã

curauã (cu-rá-ŭã) sf curãi (cu-rắĭ) – fashi lungã shi strimtã di cheali (pãndzã, etc.) tsi sh-u bagã omlu di mesi, tra s-lj-u tsãnã shi s-nu-lj cadã pantalonea; fashi di cheali (pãndzã, spangu) tsi fatsi unã hãlati (aroatã) si s-anvãrteascã; cumatã di cheali argãsitã cu cari si struxescu xurãhili;
(expr:
1: dau xurafea di curauã = struxescu xurafea cu darea (fricarea) a ljei di curauã;
2: nu-l dau di curauã = nu-l saidisescu (sãldisescu); nu-l dau di mãnear; nu dau simasii la-atseali tsi fatsi i dzãtsi; nu-l fac mali; nu-l fac mãnicã di tãmbari;
3: nu mi (nj-u) tsãni curaua = nu cutedz; nj-easti fricã; nu nj-u tsãni; nu-nj tsãni curdeaua; nj-arãtseashti curlu (bishina); etc.;
4: nj-adunã curãili = nj-bagã frãnlu, mi nfãrneadzã, mi cãpistruseashti)
{ro: curea}
{fr: curroie}
{en: belt}
ex: tsi-i curauã njicã, aumtã, pri sum loc ascumtã? (angucitoari: sharpili); curcusura avea di mesi unã curauã largã cãt palma; bagã-li unã pristi alantã shi tsindzi-nj-li cu curãili; adu-nj dauãsprãdzatsi di curãi; paplu nu-l tsãnea curãili
(expr: nu lj-u tsãnea, s-avea mulja-tã); nu armãnlu, ma curaua; nu-l deadirã di curauã
(expr: nu-l saidisirã), nu-l cljimarã la numtã; iu da di curauã nã miliunarã di
(expr: iu s-u da di mãnear) aestã oarfãnã; s-l-adunã curãili
(expr: s-lã bagã frãnlu, s-lji cãpistruseascã)

§ cureauã (cu-reá-ŭã) sf curãi (cu-rắĭ) – (unã cu curauã)

§ curoauã (cu-rŭá-ŭã) sf curãi (cu-rắĭ) – (unã cu curauã)
ex: nu-l tsãni dip curoaua (lj-u fricã) s-ducã singur n hoarã

§ curdoni/curdone (cur-dó-ni) sf curdonj (cur-dónjĭ) – (unã cu curauã)

§ curilar (cu-ri-lárŭ) sm curilari (cu-ri-lárĭ) – omlu tsi fatsi i vindi curãi
{ro: curelar}
{fr: bourrelier}
{en: belt maker or seller}

§ curilãrii (cu-ri-lã-rí-i) sf curilãrii (cu-ri-lã-ríĭ) – loclu iu s-fac i vindu curãi
{ro: curelărie}
{fr: bourrellerie, métier de bourrelier}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

nveastã

nveastã (nveás-tã) sf nveasti/nveaste (nveás-ti) – muljari tsi easti mãrtatã pi-un bãrbat; nicuchira-a unui bãrbat; ãnveastã, niveastã, nicuchirã, muljari; (fig: nveastã = muljari tinirã (tu anj) tu ilichia tsi poati si s-mãritã; expr:
2: nveastã noauã = nveastã tsi-sh bãgã curuna atsea dzuã i cu ndauã dzãli ma ninti; mãireasã;
3: nj-u dau (feata) nveastã la cariva = lj-u dau (feata) s-u lja ti nveastã, ti muljari, ti nicuchirã;
4: mãc ca nveasta nauã = mãc dip niheamã, cum mãca nveastili nali, di-arshini, cãndu intra tu casa-a socrilor;
5: bunã-i nveasta, mash cã-i oarbã! = zbor tsi s-dzãtsi cãndu tsiva nu-ari lucrul atsel ma lipsitlu;
6: nveasta-atsea buna: nibunili, li-adarã buni = zbor tsi s-dzãtsi trã nurorli tsi s-fac buni ca s-treacã ghini cu soacrili nibuni;
7: lja-l la numtã s-tsã bashi nveasta = lj-fats un bun a unui, tra s-ts-aducã mash cripãri)
{ro: nevastă, soţie; femeie tânără; mireasă}
{fr: jeune épouse; jeune femme; nouvelle mariée}
{en: young wife; young lady; bride}
ex: “di-iu hii, nveastã?”, “di-iu nj-u bãrbatlu”; nveasta (nicuchira) al Mihali easti bunã; lja nveastã (nicuchirã) di soi sh-cãtsauã di la oi; nveasta-a ta, ca arada-a ta; nveastã di ugeachi shi cãni di la oi; u cãftai, ma nu va nj-u da ti nveastã; multi nveasti (fig: muljeri tiniri) s-adunarã n cor; nveasta (muljarea, nicuchira) easti bunã, ma nu easti-armãnã; s-acãtsã di poala-a nveastãljei; corlu-l trãdzea nveasta noauã; di-atselj tsi bagã nveasta nauã n cor; mãcã ca nveastã nauã
(expr: mãcã putsãn); arushnos ca nveastã noauã; nu escu nveastã (nveastã nauã) ca s-mi ncljin; nveasta nauã trãdzea corlu shi si ncljina; meashti nveastã (nveastã nauã), meashti sh-mãnjli bashi; u loarã nveasta-atsea nauã sh-fudzirã; va nveasta cu grambolu, lumea tutã va; s-nj-u dai nveastã
(expr: s-nj-u dai s-u ljau ti muljari); lja nveastã dit mãhãlã, tra s-ti veadã Dumnidzã

§ ãnveastã (ãn-veás-tã) sf ãnveasti/ãn-veaste (ãn-veás-ti) – (unã cu nveastã)

§ niveastã (ni-veás-tã) sf niveasti/niveaste (ni-veás-ti) – (unã cu nveastã)
ex: nj-muri ni-veasta (muljarea, nicuchira); niveastã mushatã, adratã sh-nibã-shatã; cãtsauã di cupii sh-niveastã di soi

§ nivisticã (ni-vis-tí-cã) sf nivistitsi/nivistitse (ni-vis-tí-tsi) – zbor tsi s-dzãtsi a unei muljari cãndu easti hãidipsitã; nveastã ma njicã di boi i anj

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

poalã

poalã (pŭá-lã) sf polj (póljĭ) shi poalji/poalje (poá-lji) – lucru tsi-l bagã oaminjlji (di-aradã muljerli) cãndu lucreadzã (pristi stranji, di mesi sh-ma nghios) tra s-nu s-murdãripseascã; mbrustelã, neci, necicã, peci, bistimali, pistimali, pishcimal, pudeauã, pudyeauã, puzgheauã, pureauã, puryeauã; (fig:
1: poalã = (i) partea di nghios a unui lucru (ca bunãoarã: pristi dzinuclji cãndu stai pri scamnu, partea di nghios a muntilui, etc.); (ii) furtia di lucri tsi ncap tu-unã poalã; expr:
2: poalã di poartã = cãnatã di poartã;
3: poali lundzi = muljarea;
4: li vrei n poalã = li vrei etimi; li vrei s-hibã lishor tri fãtseari;
5: nj-bag poalili di brãn = mi ndreg ta s-mi-acats di lucru, ljau unã apofasi;
6: (om) cu poalili dinãinti = huzmichearlu din casã (cã el fatsi lucru cu poala dinãinti);
7: trag di poali = lj-caftu un lucru;
8: bash poalili = (bash partea di nghios a stranjilor ca) semnu di tinjii shi ascultari;
9: mi tsãn di poala-a unui = mi duc dupã cariva;
10: sh-adunã poalili n cap = nu-ari arshini, nu-l mealã cã s-fatsi di-arshini;
11: (capra) sh-anvileashti poalili = (capra) sh-anvileashti chizda)
{ro: poală; partea de jos a unui lucru (munte)}
{fr: tablier, pan; partie inférieure du corps; giron}
{en: apron; lower part of a body (mountain), lap}
ex: ãl tradzi un di poalã; l-trãdzea ficiorlji di poali dzua tutã; cu njitslji tu poalã, plãndzea di tsã s-arupea inima; cum s-nu-nj plãngu, cãndu-s fãrã mãnj, cu njits ãn poalã, tu irnjii greauã, cari-i ca mini?; dizgroapã fluriili, lja nãscãnti n poalã sh-li-aspuni a misurarlui; s-ts-adunj poalili pãn di dzinuclju, s-tsã ved pulpili; di-arshini, di fricã, lu-anvãli cu poala-lj; s-chishe pri sum poali shi fuga s-aducã mãcãri; poala sun brãn; s-acãtsã di poala-a nveastãljei; tradzi cu cheatra, surpã unã poalã di meari (fig: mearili tsi poati s-lji ncapã tu poalã); sh-umpli poala (fig: di lucri) sh-ai s-lj-aducã acasã; si sculã mãrata shi-l lo tu poalã shi dusi mardzinea di-arãu; muljarea poali lundzi sh-minti shcurtã; poalã di sumar; l-tsãnea n poalã; lu mfãshe tu poalã tra s-nu-lj hibã arcoari; s-udã pi poali; shi surpã unã poalã di meari (fig: mearili tsi poati s-li poartã tu-unã poalã); s-nu ts-anvãleascã poalili
(expr: s-nu ts-anvãleascã chizda); nj-murdãrii poljli di fustani (fig: partea di nghios di la fustani); lj-bãshem poala-a amirãlui
(expr: partea di nghios a stranjlui ca semnu di tinjii shi ascultari); hilj di-amirã s-cãtãndisits pri hala-aestã, cu poalã dinãinti!

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn