|
|
mpluat
mpluat (mplu-átŭ) adg – vedz tu ploai1
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: ploai1ploai1/ploae
ploai1/ploae (plŭá-i) sf ploi (plóĭ) shi ploiuri (pló-ĭurĭ) – chicuti di apã tsi cad dit niorlji din tser;
(expr:
1: apã di ploai = tsi curã shi s-cheari ca apa di ploai; zboarã goali tsi nu-ahãrzescu tsiva;
2: toarnã (da, cadi, vearsã, etc.) ploai cu gãleata = cadi ploai multã, di canda toarnã cariva cu gãleata;
3: adzã ploai, mãni grãndini = pãtsãsh adzã tsiva, mãni pots tra s-pats sh-ma multu;
4: cãndu nu-ari ploai, sh-grãndinea i bunã = cãndu ari omlu multã ananghi di-un lucru, shi nu poati s-lu aibã, va s-ifhãrãstiseascã sh-cu-un altu lucru tsi lji ndreadzi ma putsãn (nu cum u vrea) huzmetea;
5: multsã vor di ploai s-fugã shi tu lãschi s-afundã; cari fudzi di ploai, da di grãndini; fudz di ploai, shi dai tu bãltots = zboarã tsi s-dzãc tr-atsel tsi fudzi di-unã lãeatsã tra s-da di-unã altã lãeatsã, ma mari;
6: udatlu (muntili) di ploai nu s-aspari = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi easti aplucusit shi multu nvirinat di-unã mari ghideri tsi-l pãtsã, shi easti agudit diznou di-unã altã ghideri;
7: dupã ploai, tãmbãri cãti s-dzãts (cãti s-vrei) = dupã tsi omlu pati tsiva, shtii (aflã) multi cãljuri cu cari putea si s-afireascã;
8: sã s-aspãrea luplu di ploai, vrea poartã tãmbari = ma s-minduea (ma s-lj-eara fricã) cã va s-patã tsiva, va sh-loa omlu di ma ninti misurli tsi-avea ananghi ta si s-afireascã;
9: va mi scoatã dit ploai, s-mi bagã tu soari? = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi ari tsiva ascumtu shi nu va s-u scoatã tu padi ca s-u veadã tuts;
10: dupã ploai, shi soari = zbor tsi s-dzãtsi-a atsilui tsi easti apitrusit di ghideri, shi nu veadi vãrã cali s-ascapã, cã cu chirolu va sã ndreagã tuti;
11: nitsi di arinã hir, nitsi di ploai fustani = zbor tsi s-dzãtsi tr-astelj tsi vor s-facã tsiva cu lucri tsi nu s-uidisescu, tsi nu-lj si ndreg trã fãtseari;
12: ploaea tsi yini cu furtsati, nu tsãni multu = lucrili tsi yin cu multã puteari, trec agonja, nu tsãn multu)
{ro: ploaie}
{fr: pluie}
{en: rain}
ex: tsiu, tsiu, dupã casã (angucitoari: chicutili di ploai); Dumnidzale, dã nã ploai sã s-tucheascã tutã cãliva-ali moashi!; s-niura chirolu shi didea ploai; un vimtu, nã ploai greauã sh-nã grindini, cã tsã u featsi pamporea sãrmi!; na c-apãrnjashti unã ca ploai sh-ca negurã; sh-armasi omlu sh-fãrã cal, ca-atsel dit ploai, cu gura hãscatã di nu shtea tsi s-facã; vinji toamna shi cu ploili; lu-acãtsã toamna cu ploiurli; avum ploiuri tut meslu aestu; stai ca-atsel dit ploai; ts-acatsã nã ploai minutã, dultsi shi suptsãri, cã nu videai ntrã tini; ploaea minutã ti pitrundi; ploaea minutã tsãni multu; sudorli lã cura ca ploaea
§ pluinã (plu-í-nã) sf pluinj (plu-ínjĭ) – chiro cu ploai (chiro pluios, di-aradã cu ploai minutã, cu chicuti njits shi ndisati tsi cadi dipriunã di nu s-pari s-astãmãtseascã vãrnãoarã)
turbur1
turbur1 (túr-burŭ) (mi) vb I turburai (tur-bu-ráĭ), turburam (tur-bu-rámŭ), turburatã (tur-bu-rá-tã), turburari/turburare (tur-bu-rá-ri) – mintescu (apili) tra s-li fac murdari shi s-nu si s-veadã limpidi; (mi) aflu tu-unã stari di niisihii sufliteascã, mplinã di simtsãminti tsi-nj alãcescu mintea; cutrubur, cuturbur, cutulbur, mintescu, tulbur, trub
{ro: tulbura, agita}
{fr: troubler, agiter}
{en: trouble, perturb}
ex: nu turburats (alãcits) apa; cum s-nu mi turbur (s-nu nj-alãcescu mintea), tatã, cãndu shtiu, tsi mi-ashteaptã?; minduirli u turburã (ãlj mintescu mintea shi inima) dipriunã; s-turburã la minti di la moartea-a hilji-sai
§ turburat (tur-bu-rátŭ) adg turburatã (tur-bu-rá-tã), turburats (tur-bu-rátsĭ), turburati/tur-burate (tur-bu-rá-ti) – (apa) tsi easti alãcitã; cari ari minduiri greali shi niisihii tsi-l fac pri cariva s-nu u-aibã mintea limpidi shi isihã; alãcit, cutruburat, cuturburat, cutulburat, mintit, tulburat, trubat
{ro: tulburat, agitat}
{fr: troublé; agité}
{en: troubled; agitated, perturbed}
ex: tsi ai, more hilj, di eshti ahãt turburat?
§ turbura-ri/turburare (tur-bu-rá-ri) sf turburãri (tur-bu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un s-turburã; alãciri, cutruburari, cuturburari, cutul-burari, mintiri, tulburari, trubari
{ro: acţiunea de a tulbura; tulburare, agitare}
{fr: action de troubler, d’agiter}
{en: action of troubling someone (himself), of perturbing}
§ nturbur (ntúr-burŭ) (mi) vb I nturburai (ntur-bu-ráĭ), nturburam (ntur-bu-rámŭ), nturburatã (ntur-bu-rá-tã), nturburari/nturburare (ntur-bu-rá-ri) – (unã cu turbur1)
ex: tãlaza di aeri nturburã apa; s-avea nturburatã niheamã
§ nturburat (ntur-bu-rátŭ) adg nturburatã (ntur-bu-rá-tã), nturburats (ntur-bu-rátsĭ), nturburati/nturburate (ntur-bu-rá-ti) – (unã cu turburat)
ex: nturburatã lj-eara mintea
§ nturbura-ri/nturburare (ntur-bu-rá-ri) sf nturburãri (ntur-bu-rắrĭ) – (unã cu turburari)
§ tulbur1 (túl-burŭ) (mi) vb I tulburai (tul-bu-ráĭ), tulburam (tul-bu-rámŭ), tulburatã (tul-bu-rá-tã), tulburari/tulburare (tul-bu-rá-ri) – (unã cu turbur1)