DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

aspru2

aspru2 (ás-pru) sm aspri (ás-pri) – ploci njits (ascuri shi nyili-cioasi) cari, ashtirnuti unã pisti alantã, acoapirã truplu-a pescului (a nipãrticãljei, a cicioarilor di pulj, etc.); fludhã, ljushpã, pãrdzic, soldzu
{ro: solz (peşte, şarpe, etc.)}
{fr: écaille (poisson, serpent, etc.)}
{en: scale (fish, snake, etc.)}
ex: asprilj (soldzãlj) a pescului eara-lj hrisusits

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ciupilar

ciupilar (cĭu-pi-lárŭ) sm ciupilari (cĭu-pi-lárĭ) – numã datã la ma multi turlii di prici (gushturi) njits (niheamã ma mari di deadzitlu di mãnã a omlui), cu truplu ca un chelindru sh-chealea veardi-psarã-pestrã, cu caplu shi pãntica acupiriti di ploci ca di cornu, cu patru cicioari shcurti sh-cu-unã coadã lungã tsi u-alasã s-cadã cãndu easti acãtsatã di cariva (coadã tsi-lj creashti diznou); ciupular, gushtir, gushtur, gushtiritsã, gushturitsã;
(expr:
1: s-ti mãshcã (s-ti chipurã) ciupilarlu = s-ti lja draclu; s-ti duts la drats; s-ti lja neclu, s-pats nipãtsãtili;
2: avinã ciupilari = dzãtsi mash zboarã, nu fatsi tsiva, cã nu easti salami)
{ro: şopârlă}
{fr: lézard}
{en: lizard}
ex: noi nu him ciupilari s-bãnãm tu chetri, noi vulturi him

§ ciupular (cĭu-pu-lárŭ) sm ciupulari (cĭu-pu-lárĭ) – (unã cu ciupilar)
ex: eu mi fac ciupular veardi (gushtir); ciupularlu triirã; ciupularlji nu mãshcã; ti mãshcã ciupilarlu, ti chipirã ciupularlu
(expr: ti lo draclu)

§ ciupulic (cĭu-pu-lícŭ) sm ciupulits (cĭu-pu-lítsĭ) – unã soi di pulj ghigantu dit pãrmiti (cu trup di ciupilar) tsi s-alipida din tser tra s-arãcheascã njitslji dit sãrmãnitsã; (fig:
1: ciupulic = atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti afãnisit; afãnizmo, halazmo, afãnisiri, cãtãstrãpsiri, prãpãdiri, pustixiri, sutrupsiri, cãipusiri, chirdãciuni, chiriri; expr:
2: va mi mãcã (va mi-adunã, va mi lja) ciupuliclu = va mi furã ciupuliclu (dit pãrmiti); va pat nipãtsãtili; va hibã cavai di mini; va mor, va mi-afãnsescu, va hiu cãtãstrãpsit, etc.)
{ro: pasăre uriaşă din basme care fură copiii}
{fr: oiseau géant des histoires d’enfants}
{en: huge bird fron children’s stories}
ex: ciupulic veardi va ti mãcã
(expr: va pats nipãtsãtili, va mori); ciupulic lai va ti mãcã
(expr: va ti-afãniseshti, va hii cãtãstrãpsit); ciupuliclu (fig: afãnizmolu) va ti mãcã; ciupuliclu vrea n-adunã
(expr: va hibã cavai di noi)

§ ciupãlic (cĭu-pã-lícŭ) sm ciupãlits (cĭu-pã-lítsĭ) – (unã cu ciupulic)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

crucudil

crucudil (cru-cu-dílŭ) sm crucudilj (cru-cu-díljĭ) – prici tsi bãnea-dzã prit apili dit locurli caldi, multu mari, ca unã gushtiritsã ghigantã (easti di soea-a ljei) tsi poati s-aibã suti di chiladz, cu truplu lungu di vãrã 4-5 metri (sh-ma multu poati) acupirit di ploci usoasi, cu-unã coadã lungã, cu-un cap mari sumigos sh-cu dintsã mãri vãrtosh cari pot s-disicã pãnã sh-oaminj
{ro: crocodil}
{fr: crocodile}
{en: crocodile, alligator}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dushimei/dushimee

dushimei/dushimee (du-shi-mé-i) sf dushimei (du-shi-méĭ) partea teasã di nghios a unui udã, pri cari imnã lumea (acupiritã di-aradã cu scãnduri, cimentu, ploci, etc.) sh-pri cari sta lucrili dit udã (patlu, scamnili, measa, etc.); dushume, pãtunji, patumã, pat
{ro: duşumea}
{fr: plancher}
{en: floor (of room)}
ex: ma-lj bat dushimeea (lj-fac patlu, pãtunja)

§ dushume (du-shĭu-mé) sf dushumeadz (du-shĭu-meádzĭ) – (unã cu dushimei)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dzeadit

dzeadit (dzĭá-ditŭ) sn dzeaditi/dzeadite (dzĭá-di-ti) – unã di tsintsili pãrtsã tsi es cãtã nafoarã dit unã mãnã (unã ningã-alantã, suptsãri sh-cu unglji la un capit) sh-cu cari omlu poati s-acatsã lucri; dzeadzit, deazit, dezet;
(expr:
1: nj-bag dzeaditlu (pi-unã carti) = nj-bag ipugrãfia (pi-unã carti), ipugrãpsescu unã carti;
2: nj-bãgai dzeaditlu (tu lucri); am dzeaditlu tu-un lucru; nj-am dzeaditlu anamisa di arburi sh-di coaja-a lui = hiu amisticat tu-un lucru; mi-amisticai, mi-anãcãtusii tu lucri tsi nu lipsea s-mi-ameastic;
3: tuti dzeaditli nu-s unã = nu-s tuti lucrili (nu-s tuts) unã soi;
4: lu-aspun cu dzeaditlu = spun cã cariva nu easti ca tuts alantsã, cã easti ahoryea, altãsoi;
5: li shtiu pri dzeaditi = li shtiu multu ghini)
{ro: deget}
{fr: doigt}
{en: finger, toe}
ex: lu-aspun tuts cu dzeaditlu
(expr: tuts lu-aspun cu dzeaditlu cã easti ahoryea, cã nu easti ca-alantsã); nu-ts bagã dzeaditlu anamisa di arburi shi di coaja-a lui
(expr: nu ti-ameasticã tu lucri xeani); sh-bãgã dzeaditlu pri
(expr: ipugrãpsi) cartea iu dzãtsea cã-nj va paradz; cai dzeadit va talj, di nu va ti doarã?; tsintsi dzeaditi tu mãnã, sh-un cu-alantu nu sunt unã; s-tsã fac unã, tsi s-tsã mushti dzeaditli; cari-sh bagã mãna tu njari, dzeaditlu va sh-alingã

§ dzeadzit (dzĭá-dzitŭ) sn dzeadziti/dzeadzite (dzĭá-dzi-ti) – (unã cu dzeadit)
ex: yinghits frats cu plocili n cap (angucitoari: dzeadzitli); tsintsi nveasti cu tasurli n cap (angucitoari: dzeadzitli); shi s-hidzi singur tu silã tu nãsi, cu dzeadziti

§ deadzit (deá-dzitŭ) sn deadziti/deadzite (deá-dzi-ti) – (unã cu dzeadit)

§ deazit (deá-zitŭ) sn deaziti/deazite (deá-zi-ti) – (unã cu dzeadit)

§ dezet (dé-zetŭ) sn deziti/dezite (dé-zi-ti) – (unã cu dzeadit)
ex: lumea va s-lu spunã cu dezetlu

§ dziditic (dzi-di-tícŭ) sn dzidititsi/dziditititse (dzi-di-tí-tsi) – dzeadit njic;
(expr: nu lu-am nitsi la dziditic = lj-u pot fãrã s-fac mari copus; nu lu-am trã dip tsiva; nu-ari simasii trã mini)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

gardu

gardu (gár-du) sn garduri (gár-durĭ) – adãrãmintu (di scãnduri, di stizmã, di metal, etc.) sculat di-un nicuchir deavãrliga di-un loc (avlii, grãdinã, etc.) tra s-nu-alasã prãvdzãli i oaminjlji s-intrã i s-easã di-aclo fãrã izini; ngãrditurã, ploc, tãracã
(expr: am gardu s-ansar = am unã cheadicã, ambodyiu tra s-trec)
{ro: gard}
{fr: clôture. haie}
{en: fence}
ex: feci la-ayinji un gardu di schinj, acasã di tãrãts; aflãm mãrata-nã featã tu culupani aspindzuratã di gardu; u lo di un cicior s-u-arucã pristi gardu, n vali; cara s-tritsea di gardu eara ascãpatã; gardul ari oclji, murlu ari ureclji; s-trapsi pãnã ningã gardu; di unã njilji pulj pri gardu, cama ghini un tru mãnã; lu-arsãri gardul (tricu pristi gardu; icã expr: tricu pristi cheadicã, ambodyiu); nica un gardu avea s-antrisarã;
(expr: avea ninga unã cheadicã s-treacã)

§ ngãrdescu (ngãr-dés-cu) vb IV ngãrdii (ngãr-díĭ), ngãrdeam (ngãr-deámŭ), ngãrditã (ngãr-dí-tã), ngãrdiri/ngãrdire (ngãr-dí-ri) – analtsu un gardu (di scãnduri, di stizmã, di metal, etc.) deavãrliga di-un loc (avlii, grãdinã, etc.) tra s-nu-alas prãvdzã i oaminj s-intrã i s-easã fãrã izini; ncljid cu-un gardu un loc; ntãrac
{ro: îngrădi}
{fr: clôturer, enclore}
{en: fence in; enclose}
ex: ngãrdeam grãdina; ngãrdii un loc trã grãdinã

§ ngãrdit (ngãr-dítŭ) adg ngãrditã (ngãr-dí-tã), ngãrdits (ngãr-dítsĭ), ngãrditi/ngãrdite (ngãr-dí-ti) – (loc, gãrdinã, ubor, etc.) tsi easti ncljis cu-un gardu; ntãrãcat
{ro: îngrădit}
{fr: clôturé, enclos}
{en: fenced in; enclosed}

§ ngãrdiri/ngãrdire (ngãr-dí-ri) sf ngãrdiri (ngãr-dírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si ngãrdeashti un loc; ntãrãcari
{ro: acţiunea de a îngrădi; îngrădire}
{fr: action de clôturer, d’enclore; enclos}
{en: action of fencing in; of enclosing; enclosure}

§ ngãrditurã (ngãr-di-tú-rã) sf ngãrdituri (ngãr-di-túrĭ) – gardul cu cari si ncljidi un loc (ubor, gãrdinã, etc.); ngãrdiri; gardu, tãracã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

greasã

greasã (greá-sã) sf greasi/grease (greá-si) – unã soi di cheatrã faptã, aoa sh-multi miliunj di anj, dit ashtirnearea sh-alichirea di peturi pristi peturi di-arinã; ploaci dit aestã cheatrã di-arinã tsi easti bunã trã turyisirea-a hãlãtslor tsi talji (cutsuti, foartits, etc.) shi trã acupirirea-a casilor
{ro: gresie}
{fr: grés, pierre a aiguiser}
{en: sandstone}
ex: lja cheaptinili, greasa sh-untulemnul sh-tradzi cama-agonja di-aoa; arucã shi greasa mpadi

§ greasi/grease (greá-si) sf gresi (grésĭ) – (unã cu greasã)
ex: casi acupiriti cu albi ploci di greasi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gushtir

gushtir (gúsh-tirŭ) sm gushtiri (gúsh-tirĭ) – unã soi di prici njicã (ciupilar) veardi tsi s-hrãneashti cu bubulits sh-mushti, cu truplu ca un chelindru, cu caplu shi pãntica acupiriti di ploci ca di cornu, cu patru cicioari shcurti sh-cu-unã coadã lungã tsi u-alasã s-cadã cãndu easti acãtsatã di cariva (coadã tsi-lj creashti diznou); gushtiritsã, gushtur, gushturitsã, ciupilar, ciupular;
(expr:
1: gushtur s-featsi = s-featsi veardi di inati, s-cãrti multu, etc., s-gushturã;
2: gushtir veardi va ti mãcã = va pats nipãtsãtili, va hibã cavai di tini)
{ro: guşter}
{fr: lézard vert}
{en: green lizard}

§ gushtur (gúsh-turŭ) sm gushturi (gúsh-turĭ) – (unã cu gushtir)
ex: acãtsai un gushtur veardi

§ gushtiritsã (gush-ti-rí-tsã) sf gushtiritsã (gush-ti-rí-tsã) – gushtir njic (di boi i ilichii);
(expr:
1: gioni di giuneapini, cãcat di gushtiritsã = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi s-alavdã mash cã easti gioni, cã atumtsea cãndu easti zborlu si sh-aspunã giuneatsa, lj-easti multã fricã;
2: easti gushtiritsã = s-minã agonja sh-lishor, easti sarpit, sertu, yiu;
3: avinã gushtiritsili = easti mash zboarã, dzãtsi sh-nu fatsi tsiva, nu easti salami)
{ro: guşter mic}
{fr: petit lézard}
{en: little green lizard}

§ gushturitsã (gush-tu-rí-tsã) sf gushturitsã (gush-tu-rí-tsã) – (unã cu gushtiritsã)
ex: gushturitsa nu mushcã

§ gushturedz (gush-tu-rédzŭ) (mi) vb I gushturai (gush-tu-ráĭ), gushturam (gush-tu-rámŭ), gushturatã (gush-tu-rá-tã), gushturari/gushturare (gush-tu-rá-ri) – (mi-)acatsã inatea; mi portu arãu cu cariva; cãrtescu, afurnjisescu, asplinsescu, etc.
{ro: (se) supăra, (se) purta rău, (se) irita (ca guşterul)}
{fr: (se) courroucer, (se) fâcher, (s’)irriter (comme un lézard)}
{en: grow angry, become irritated (like a lizard)}
ex: ca multu ti gushturash (ti-acãtsã inatea, ti cãrtish)

§ gushturat (gush-tu-rátŭ) adg gushturatã (gush-tu-rá-tã), gushturats (gush-tu-rátsĭ), gushturati/gushturate (gush-tu-rá-ti) – tsi lu-acãtsã inatea; tsi s-ari purtatã arãu cu cariva; cãrtit, afurnjisit, asplinsit, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ljushpã

ljushpã (ljĭúsh-pã) sf ljushpi/ljushpe (ljĭúsh-pi) – ploci njits (ascuri shi nyilicioasi) cari, ashtirnuti unã pisti alantã, acoapirã truplu-a pescului (a nipãrticãljei, a cicioarilor di pulj, etc.); aspru, fludhã, pãrdzic, soldzu
{ro: solz (peşte, şarpe, etc.)}
{fr: écaille (poisson, serpent, etc.)}
{en: scale (fish, snake, etc.)}
ex: chealea s-dizbileashti ca ljushpi (soldzã) njits; ca ljushpili (soldzãlj) di sharpi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã