|
|
ploaci
RO:dală de piatră … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:43301>2014-05-14 22:31:10.726251 »
ploaci1/ploace
ploaci1/ploace (plŭá-ci) sf ploci (plócĭ) shi plociuri (pló-cĭurĭ) – soi di cheatrã mari tsi s-talji ndreaptã tra si s-facã cãljuri, si s-facã ploci di murmintsã, etc.; soi di cheatrã tsi s-disfatsi lishor tu peturi suptsãri tsi pot si s-bagã pri casã tra s-facã unã citii di cheatrã, icã, si s-adarã pinatsi tra sã scrii pri eali njitslji la sculii, etc.; (fig:
1: ploaci = (i) murminti, moarti; (ii) pinac, pãnãchidã; expr:
2: bãgai ploci pri pãnticã = hiu (escu) agiun)
{ro: ardezie, tăbliţă de scris, lespede, placă, piatră de mormânt}
{fr: ardoise, tablette d’ardoise; dalle, pierre plate; pierre tumulaire, tombeau}
{en: slate; paving stone, floor tile; ledger, flatstone}
ex: yinghits frats cu plocili n cap (angucitoari: dzeadzitli); di sum plocili (chetsrãli) di murmintsã strigã-a noshtri bunj pãrintsã; ashtirnurã ploci di mirmer tu bisea-ricã; multi lucri nu s-agãrshescu pãnã la ploaci (fig: murminti); tsi pãtsãi, pãn la ploaci (fig: moarti, mirminti) va u spun; plãndzea pi ploacea (ploacea di mirmintu; la mirmintul) a tatã-sui; ficiorlu freadzi ploacea (fig: panachida); casi anvãliti cu ploci; plocili di pi casã s-frãngu; ear fumealja sh-nicuchira ploci pri pãnticã bãgarã
(expr: cã suntu multu-agiunj, bãgarã ploci pri pãnticã tra s-lã curmã foamea)
§ plucicã (plu-cí-cã) sf plucitsi/plucitse (plu-cí-tsi) – ploaci njicã
§ plãciusescu (plã-cĭu-sés-cu) vb IV plãciusii (plã-cĭu-síĭ), plãciuseam (plã-cĭu-seámŭ), plãciusitã (plã-cĭu-sí-tã), plãciusiri/plãciusire (plã-cĭu-sí-ri) – cu agudirea (apitrusirea, zmuticarea, ciucutirea, etc.) a unui lucru ãl fac s-hibã tes ca unã ploaci; pliciutedz, plãciutedz, plãsedz, nturtedz, turtescu
{ro: turti}
{fr: aplatir}
{en: flatten}
ex: l-plãciusii narea (lj-u feci ca unã ploaci)
§ plãciusit (plã-cĭu-sítŭ) adg plãciusitã (plã-cĭu-sí-tã), plãciusits (plã-cĭu-sítsĭ), plãciusiti/plãciusite (plã-cĭu-sí-ti) – tsi easti faptu s-hibã tes ca unã ploaci; plãciutat, pliciutat, plãsat, nturtat, turtit
ploaci2/ploace
ploaci2/ploace (plŭá-ci) sf ploci (plócĭ) shi plociuri (pló-cĭurĭ) – luguria (faptã di dauã cumãts teasi tsi s-acatsã unã di-alantã) di la curaua-a oaminjlor, cu cari sã ncljidi curaua tsi-u poartã di mesi; paftã, paptã, pahtauã, plangã, palangã, gube, culari
{ro: placă, pafta}
{fr: ceinture a boucles}
{en: buckle, clasp}
ex: featili trã mãrtari shi nveastili poartã di mesi ploci (pafti, culãri)
buimatcu
buimatcu (buĭ-mát-cu) adg buimatcã (buĭ-mát-cã), buimattsi (buĭ-mát-tsi), buimattsi/buimattse (buĭ-mát-tsi) – tsi easti ndreptu shi tes ca un cãmpu fãrã oahti i vãljuri; tsi easti ischiu ca unã ploaci; ischiu, duzi
{ro: neted, plat}
{fr: plat, grossier}
{en: flat}
ex: ca buimatcu-nj pari torlu
cetcã
cetcã (cét-cã) sf cettsi/cettse (cét-tsi) – hãlati faptã di-unã ploaci njicã (di lemnu, os, metal, etc.) di cari suntu-acãtsats peri (di prãvdzã, metal, etc.), sh-cu cari s-freacã fatsa-a lucrilor (stranjilor, etc.) tsi vor curari; vurtsã, fãrci, furci
{ro: perie}
{fr: brosse}
{en: brush}
ex: scuturã-nj stranjili cu cetca
cheaptini/cheaptine
cheaptini/cheaptine (chĭáp-ti-ni) sm cheaptsãnj (chĭáp-tsãnj) – hãlati (ca unã ploaci suptsãri di os, metal, plasticã cu dintsã di-unã parti), faptã maxus tri discãcearea-a hirilor di per din cap (cu cari perlu easti adunat shi faptu s-aspunã ndreptu); hãlati di metal cu dintsã (tsi sh-u-adutsi cu ploacea di ma nsus) cu cari s-discaci itsi soi di hiri; hãlati (ma multu la plural) cu cari s-discaci, s-dizmeasticã hirili (di lãnã) dit arãzboi (scamnu di-arãzboi); cheptini, chiptinici, zornã, zugranã, dzugranã, discãcitor, discãcior, gribã, griblã, glibã;
(expr:
1: cheaptinili-a cucotlui = unã parti cãrnoasã tsi u-ari cucotlu tu partea di nsus a caplui, di-aradã aroshi sh-cu dintsã ca un cheaptini; creasta-a cucotlui, cresã, giufcã);
2: cheaptini di tradziri = cheaptini di discãceari, di scãrminari (lãna);
3: intru tu cheaptsãnj = mi-acats s-dizmeastic, s-discaci lãna)
{ro: pieptene}
{fr: peigne, carde}
{en: comb, card}
ex: doi cãlugri s-trag di barbã (angucitoari: cheaptinli di lãnã); hartsa, fartsa, fãrã njilã (angucitoari: cheaptinli di lãnã); la cicioari-arãshcljitoari, dinãpoi poartã cusoari shi pri cap un cheaptini sh-ari (angucitoari: cucotlu); cari sh-ari barba, sh-ari sh-cheaptinili; cheaptini di fildish; cheaptinã-ti cu cheaptini di os; nu-nj dai cheaptinili?; s-trãdzem tu cheaptsãnj (scamnul di la-arãzboi); di cheaptsãnj ma s-plãndzi unã altã
§ cheptini/cheptine (chĭép-ti-ni) sm cheptsãnj (chĭép-tsãnj) – (unã cu cheaptini)
§ chiptinici (chip-ti-nícĭŭ) sn chipti-nici/chiptinice (chip-ti-ní-ci) – cheaptini njic
{ro: pieptene mic}
{fr: petite peigne}
{en: little comb}
§ chiptinar (chip-ti-nárŭ) sm chiptinari (chip-ti-nárĭ) – atsel tsi fatsi i vindi cheaptsãnj; atsel tsi cheaptinã (discaci, dizmeasticã) hirili di lãnã
{ro: pieptănar}
{fr: peigneur, cardeur}
{en: comb, carder}
§ cheaptin (chĭáp-tinŭ) (mi) vb I chiptinai (chip-ti-náĭ), chiptinam (chip-ti-námŭ), chiptinatã (chip-ti-ná-tã), chiptinari/chiptinare (chip-ti-ná-ri) – trec cu cheaptinili prit per tra s-lu-adun shi s-lu ndreg; dau cu cheaptsãnjlji tra s-dizmeastic hirili di lãnã
cheatrã
cheatrã (chĭá-trã) sf chetri (chĭé-tri) shi chetsrã (chĭé-tsrã) shi chetsãri (chĭé-tsãrĭ) shi chetsuri (chĭé-tsurĭ) – lucru tsi s-aflã tu loc shi nu s-aspardzi lishor cã easti multu vãrtos shi apa nu poati s-intrã tu el tra s-lu moalji; bãrtsiri, bizbilji, shcãmbã, scarpã, shcarpã, pishtireauã, hãlichi, hãlitsã;
(expr:
1: cheatrã albã; cheatrã acrã = stipsi;
2: cheatrã aroshi = cãrbuni multu curat (tsi easti ca crustalu);
3: cheatra-a calui = cheatrã vinitã;
4: cheatrã miracuni = cheatrã cu cari si sturyisescu cutsutili;
5: cheatrã di moarã = aroatã mari di cheatrã cu cari s-matsinã grãnili la moarã;
6: cheatrã di mirminti (cheatrã) = ploaci di mirminti;
7: cheatrã scumpã = chetsrã njits scoasi dit loc (tsi suntu ca-ageamea di multi hromi) cari suntu lucrati di masturi giuvairgeadz shi ufilisiti la adrarea giuvaricadzlor;
8: (ari cap, easti) ca cheatra = (ari cap, easti) vãrtos, sãnãtos ca cheatra;
9: (om cu) inimã di cheatrã = (om cu) inimã di her, tsi nu-aducheashti vãrã njilã, vreari, etc. ti cari tsi s-hibã; (om cu) inimã di her;
10: sh-chetsrã! = sh-altu tsi; sh-altu tsi vrei!; sh-tsiva dip (zburãri cãndu nu vrei s-dai i s-fats tsiva);
11: aruc chetri = (i) bag zizanji (ntsãpãturi, muzavirlãchi, anghidã, ngrãnji, etc.); (ii) aruc stepsu, cãtigurii pri cariva;
12: bag nã cheatrã n gurã = nu-am tsi s-dzãc, nu scot un zbor dit gurã, ncljid gura, amutsãscu;
13: mãc chetsrã = zburãscu glãrinj, zburãscu-arãu di cariva, dzãc minciunj, cacuzburãscu;
14: yin ca di cheatrã = nu yin dip, nu va yin;
15: ca di cheatrã = (i) tsi easti mash tu (tsi easi mash dit) mintea-a omlui, calpu, minciunos; (ii) vãrnãoarã, mash atumtsea cãndu va mi fac cheatrã;
16: canda li dzãc la chetri zboarãli, canda zburãscu cu chetsrãli; ca di pri cheatrã canda dau = geaba zburãscu cã nu va si s-facã tsi dzãc mini, zburãscu mash ca sã zburãscu cã vãrnu nu mi avdi sh-nu mi-ascultã, etc.;
17: fug sh-va s-aruc cheatra dupã mini; aruc cheatra nãpoi = fug sh-nu va mi tornu nãpoi vãrnã-oarã;
18: nu-armãni cheatrã pristi cheatrã = tuti suntu fapti padi, suntu-azvãrnuiti, nu-armãni dip tsiva dit-un lucru (casã, agru, hoarã, etc.);
19: cheatrã n casã = featã nimãrtatã;
20: am unã cheatrã pi inimã (tu suflit) = am unã mari cripari, hiu multu nvirnat;
21: nj-si lo cheatra di pi inimã = isihãsii, ascãpai di criparea tsi nj-u-aveam tu inimã;
22: fug di-ascapirã chetrili = fug multu-agonja, tra s-nu mi-acatsã atsel tsi mi-avinã;
23: creapã che-tsrãli di-arcoari = easti multã-arcoari;
24: nj-dau caplu di cheatrã = nj-pari arãu di tsi am faptã, mi fac pishman;
25: pãnã sh-chetrili l-plãngu = s-dzãtsi trã un om tsi s-plãndzi tut chirolu, di nai ma njiclu lucru, cã pãnã sh-chetrili-l plãngu!;
chirãmidã
chirãmidã (chi-rã-mí-dã) sf chirãmidz (chi-rã-mídzĭ) –
1: lucru (ca un cheatrã tetragunã, adrat di clisã amisticatã cu arinã sh-apã, uscatã la soari i coaptã tu cireap), cu cari s-analtsã unã casã, cãndu s-bagã multi di eali, unã ningã-alantã sh-unã pisti-alantã, cum s-bagã chetrili, etc.;
2: lucru (adrat di clisã amisticatã cu arinã sh-apã, uscat la soari i coptu tu cireap), ca unã ploaci i ca giumitati di sulinã (tra s-intrã unã tu-alantã) cu cari s-acoapirã citia-a casãljei; chirimidã, tuvlã, tulã, ciurunjidã, cirinjidã, ciurnjidã, cirnjidã;
(expr: dusi s-adarã chirãmidz = muri; dusi s-adarã oali; mãshcã loclu)
{ro: cărămidă, olan}
{fr: brique, tuile}
{en: brick, (roofing) tile}
ex: alts pri dintsã, alts pri pãltãri, cãtrã nsus, cãtrã nghios, cãrãri, cãrãri (angucitoari: chirãmidzli); tsi-s nã njilj di cãlugreali cari pri dints, cari pri pãltari? (angu-citoari: chirãmidzli); un mur adrat cu chirãmidz; cãsi acupiriti cu chirãmidz; acumpãr nã mãndilã tr-ashtirdzeari narea, cã nj-u suflam tu chirãmidz
§ chirimidã (chi-ri-mí-dã) sf chirimidz (chi-ri-mídzĭ) – (unã cu chirãmidã)
§ cirinjidã (ci-ri-njí-dã) sf ciri-njidz (ci-ri-njídzĭ) – lucru (adrat di clisã amisticatã cu arinã sh-apã, uscat la soari i coptu tu cireap), ca unã ploaci i ca giumitati di sulinã (tra s-intrã unã tu-alantã) cu cari s-acoapirã citia-a casãljei; cirnjidã, ciurunjidã, chirãmidã, chirimidã
{ro: ţiglă, olan}
{fr: tuile}
{en: (roofing) tile}
ex: casã acupiritã cu cirinjidz
§ ciuru-njidã (cĭu-ru-njí-dã) sf ciurunjidz (cĭu-ru-njídzĭ) – (unã cu ciri-njidã)
ex: s-cadã pristi ciurunjidz
§ cirnjidã (cir-njí-dã) sf cirnjidz (cir-njídzĭ) – (unã cu cirinjidã)
ex: frãmsesh tuti cirnjidzli di pri casã
§ ciurnjidã (cĭur-njí-dã) sf ciurnjidz (cĭur-njídzĭ) – (unã cu cirinjidã)
ex: s-alinã pri ciurnjidz (pri citia-a casãljei)
§ chirãmidar (chi-rã-mi-dárŭ) sm chirãmidari (chi-rã-mi-dárĭ) – omlu tsi fatsi i vindi chirãmidz; ciurnjidar, tuvlar
chirseni/chirsene
chirseni/chirsene (chir-sé-ni) sf chirsenj (chir-sénjĭ) – lucru (hãlati) tsi sh-u-adutsi cu unã ploaci (tserclju mplin) suptsãri shi arucutoasã; furcutash, discu
{ro: roată, disc}
{fr: roue, disque}
{en: wheel, disk}
ex: luna arãsãrea ca unã chirseni di amalamã
cipchen
cipchen (cip-chĭén) sn cipcheni/cipchene (cip-chĭé-ni) –
1: unã soi di cundushi cu mãnitsli disicati;
2: fatsa di dinuntru a unui stranj;
3: cioarã (mplititã i shutsãtã) icã hir di metal (di-aradã bãgat i cusut pri-un stranj tra s-lu stulseascã); cipcheni, ceapchen, ceapraz, cipraz, gãitan, gãitani
{ro: cepchen; rever; găitan}
{fr: sorte de veste courte à manches ouvertes; revers d’un habit; ganse}
{en: short coat with split sleeves; reverse; braid}
ex: shulivãri chindisiti cu-atsel cipchen (gãitan) di hrisafi
§ cipcheni/cip-chene (cip-chĭé-ni) sf cipchenj (cip-chĭénjĭ) – (unã cu cipchen)
ex: mãnicã cu cipcheni
§ ceapchen (cĭap-chĭén) sn ceapche-ni/ceapchene (cĭap-chĭé-ni) – unã soi di cundushi cu mãnitsli disicati; cipchen, cipcheni
{ro: cepchen}
{fr: sorte de veste courte à manches ouvertes}
{en: short coat with split sleeves}
ex: ceapchen cu ibrisimi
§ ceapraz (cĭa-prázŭ) sn ceaprazi/ceapraze (cĭa-prá-zi) –
1: cioarã (mplititã i shutsãtã) icã hir di metal (di-aradã bãgat i cusut pri-un stranj tra s-lu stulseascã);
2: ploaci di-asimi; gãitan, gãitani, cipchen, cipcheni, ceapchen
{ro: găitan; placă de argint}
{fr: ganse; plaque d’argent}
{en: braid; silver plate}
ex: cu ceaprazili ca soari
§ cipraz (ci-prázŭ) sn ciprãzi (ci-prắ-zi) – (unã cu ceapraz)
ex: multi ciprãzi suntu pi stranjili dit Turchii
§ ciprãzar (ci-prã-zárŭ) sm ciprãzari (ci-prã-zárĭ) – omlu tsi fatsi i vindi ciprãzi
{ro: omul ce face sau vinde “ciprãzi”}
{fr: vendeur de “ciprãzi”}
{en: “ciprãzi” vendor}
citii/citie
citii/citie (ci-tí-i) sf citii (ci-tíĭ) – luguria tsi acoapirã unã casã; ceatii, cupirish, acupirãmintu
{ro: acoperiş}
{fr: toit}
{en: roof}
ex: citia di scãnduri putridzã; canda cãdzu citia pi caplu-lj; n hoarã suntu sh-citii di scãnduri sh-citii cu ploaci; tu citii nã guvã cãtu ncapi un om; na iu yin trei dzãni prit guva dit citii; mi-alinai pi citii, ca s-ved disi easti astimtu ugeaclu
§ ceatii/ceatie (cĭa-tí-i) sf ceatii (cĭa-tíĭ) – (unã cu citii)
ex: cãdzu ceatia pisti nãsh; tora analtsã ceatia (acupirãmintul)
ciuplescu
ciuplescu (cĭu-plés-cu) (mi) vb IV ciuplii (cĭu-plíĭ), ciupleam (cĭu-pleámŭ), ciuplitã (cĭu-plí-tã), ciupliri/ciuplire (cĭu-plí-ri) – zmoatic unã hiintsã cu apitrusirea (plãciutarea, strindzearea, chisarea, etc.) tsi lj-u fac; alas urmi pi trup cu agudirea tsi nj-u fac; zmoatic, zmurtic, zdrumin, stulcinedz, stultsin, plãciutedz, chisedz, etc.; (fig: u ciuplescu = (i) u fur, u spãstrescu, u-agudescu, u sec, u bag tu tastru, etc.; (ii) u ngljit, u-ascapit, u bucusescu, u ciucutescu, u-arucutescu (tu gãrgãlan), u-adun (tu fuljinã), etc.)
{ro: stâlci, zdrobi}
{fr: contussionner, aplatir, écraser}
{en: crush, flatten, bruise}
ex: cãdzu nã ploaci shi-nj ciupli mãna; mi ciuplii la unglji; va s-ducã s-ciupleascã (fig: s-furã, s-agudeascã, si spãstreascã) fluriili; el n-avea ciuplitã (fig: furatã, aguditã, spãstritã) cãpeastrili; nj-ciupli (fig: nj-furã) unã caprã; edlu-aestu fridzets-lu shi ciuplits-lu (fig: mãcats-lu, arucutits-lu tu gãrgãlan)
§ ciuplit (cĭu-plítŭ) adg ciuplitã (cĭu-plí-tã), ciuplits (cĭu-plítsĭ), ciupliti/ciuplite (cĭu-plí-ti) – tsi easti zmuticat cu apitrusirea (plãciutarea, strin-dzearea, chisarea, etc.) tsi lj-u fac; tsi easti cu urmi pi trup di agudirea tsi sh-u featsi; zmuticat, zmurticat, zdruminat, stulcinat, stultsinat, plãciutat, chisat, etc.
{ro: stâlcit, zdrobit}
{fr: contussionné, aplati, écrasé}
{en: crushed, flattened, bruised}
§ ciupliri/ciuplire (cĭu-plí-ri) sf ciupliri (cĭu-plírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ciupleashti tsiva; zmuticari, zmurticari, zdru-minari, stulcinari, stultsinari, plãciutari, chisari, etc.
{ro: acţiunea de a stâlci, de a zdrobi; stâlcire, zdrobire}
{fr: action de contussionner, d’aplatir, d’écraser}
{en: action of crushing, of flattening, of bruising}
§ niciuplit (ni-cĭu-plítŭ) adg niciuplitã (ni-cĭu-plí-tã), niciuplits (ni-cĭu-plítsĭ), niciupliti/niciuplite (ni-cĭu-plí-ti) – tsi nu easti zmuticat cu apitrusirea (plãciutarea, strindzearea, chisarea, etc.) tsi lj-u fac; tsi nu easti ciuplit
(expr: om niciuplit = om di la oi, aplo, nipilichisit, badzara, tsi nu shtii cum si s-poartã tu lumi)
{ro: nestâlcit, nezdrobit}
comboli
comboli (com-bó-li) sm(?) pl(?) – cashlu ca unã ploaci arucutoasã, ashi cum easi dit stricãtoari
{ro: caş rotunjit în strecurătoare}
{fr: fromage arrondi dans une passoire}
{en: cheese as rounded by the process of taking out its whey}
ploaci
RO:lespede, placă
EN:
FR:
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015