DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

pljashcã

pljashcã (pljĭásh-cã) sf pljashchi/pljashche (pljĭásh-chi) shi pljeshcuri (pljĭésh-curĭ) – loari di lucri di la cariva (furtu) faptã cu zorea; lucrili tsi s-lja (s-furã) di-atselj tsi amintarã un polim di la-atselj tsi-l chirurã polimlu (i lumea-a lor); pleashcã, pleacicã, pradã, pridãciuni, spolji, alimurã, eamã, yeaghmã, yeamã, gengã, ghengã, zulumi
{ro: pradă}
{fr: pillage, proie, butin}
{en: looting, plunder}
ex: nyiseadzã dupã pljashcã (pradã, spolji); di-iu cumbarã, di-iu, Marã, cu pleashca-aestã?

§ pleashcã1 (pleásh-cã) sf pleashchi/pleashche (pleásh-chi) shi pleshcuri (plésh-curĭ) – (unã cu pljashcã) featsim mari pleashcã

§ pleacicã1 (pleácĭ-cã) sf pleacichi/pleaciche (pleácĭ-chi) – (unã cu pljashcã1)
ex: trei luchi s-featsirã sots s-alagã deadun dupã pleacicã

§ pljacicã1 (pljĭácĭ-cã) sf pljacichi/pljaciche (pljĭácĭ-chi) – (unã cu pljashcã1)

§ pljashcagi (pljĭash-ca-gí) sm, sf, adg pljashcagioani/pljash-cagioane (pljĭash-ca-gĭŭá-nji), pljashcageadz (pljĭash-ca-gĭádzĭ), pljashcagioani/pljashcagioane (pljĭash-ca-gĭŭá-nji) – (atsel) tsi fatsi pljashcã (pradã, spolji, etc.); un tsi intrã n casã noaptea sh-furã lucri njits (ca, bunãoarã, stranji, curdelji, pheati, etc.); pleashcagi, zulumgi, zulumchear
{ro: jefuitor, borfaş}
{fr: pillard}
{en: looter, plunderer}

§ pleashcagi (pleash-ca-gí) sm, sf, adg pleashcagioa-ni/pleashcagioane (pleash-ca-gĭŭá-nji), pleashcageadz (pleash-ca-gĭádzĭ), pleashcagioani/pleashcagioane (pleash-ca-gĭŭá-nji) (unã cu pljashcagi)

§ pleacicagi (pleacĭ-ca-gí) sm, sf, adg pleaci-cagioani/pleacicagioane (pleacĭ-ca-gĭŭá-nji), pleacicageadz (pleacĭ-ca-gĭádzĭ) pleacicagioani/pleacicagioane (pleacĭ-ca-gĭŭá-nji) (unã cu pljashcagi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

zulumi/zulume

zulumi/zulume (zu-lú-mi) sf zulunj (zu-lúnjĭ) – starea tu cari s-aflã (shi apitrusirea tsi u-aduchescu) oaminjlji dit tu-un stat iu caplu easti un tiran shi elj lipseashti s-facã (fãrã s-cãtigurseascã) tut tsi lã si caftã; loari di lucri cu zorea (di la oaminj); lucrili tsi s-lja (s-furã) di-atselj tsi amintã un polim di la-atselj tsi-l chirurã; pljashcã, pleashcã, pleacicã, pradã, pridãciuni, eamã, yeamã, yeaghmã, gengã, ghengã
{ro: pradă, oprimare}
{fr: proie, oppression}
{en: looting, plunder, oppression}
ex: zulumea (apitrusirea) shi avinãrli a crishtinjlor; cari trã bun, cari trã zulumi (pradã); easti an, nu-ari faptã zulumi ca altsã anj

§ zulumgi (zu-lum-gí) sm, adg zulumgeadz (zu-lum-gĭádzĭ) – (atsel) tsi fatsi zulumi (pljashcã, pradã, spolji, etc.); un tsi furã; zulumchear, pleashcagi, pljashcagi
{ro: jefuitor}
{fr: pillard}
{en: looter, plunderer}

§ zulumchear (zu-lum-chĭárŭ) adg zulumchearã (zu-lum-chĭá-rã), zulumcheari (zu-lum-chĭárĭ), zulumcheari/zulum-cheare (zu-lum-chĭá-ri) – (omlu) tsi caftã s-aibã tsiva cu itsi trop, cã ari i nu ari ananghi; tsi fatsi zulumi (pljashcã, pradã, spolji, etc.); zulumgi, pleashcagi, pljashcagi
{ro: hrăpăreţ, jefuitor}
{fr: rapace, pillard}
{en: rapacious, looter, plunderer}
ex: tuts cãts s-featsirã urtats cu-aestu zulumchear armasirã fãrã cãmeashi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã