DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

arugoz

arugoz (a-ru-gózŭ) sn arugoazi/arugoaze (a-ru-gŭá-zi) – numã datã la ma multi turlii di erburi tsi pot s-creascã multu analti (pãnã la 4-5 metri) tu locuri vãltoasi (tu mardzinea di lacuri i arãuri), cu tru-plu veardi, suptsãri, corcan sh-cu noduri tu locuri-locuri, cu frãndzã lundzi, cu lilicili adunati stog tu-unã soi di schic dit chipita-a truplui, sh-dit cari s-fac mplitituri, ma multu aruguzinj shi meturi; trãscã, trescã, cãlami, rugoz, arãgoz, arugosh, arãgosh, stuf, shuvar
{ro: trestie, rogoz, papură, stuf}
{fr: roseau à balai}
{en: reed}

§ arãgoz (a-rã-gózŭ) sn arãgoazi/arãgoaze (a-rã-gŭá-zi) – (unã cu arugoz)

§ arugosh (a-ru-góshĭŭ) sn arugoashi/arugoashe (a-ru-gŭá-shi) – (unã cu arugoz)

§ arã-gosh (a-rã-góshĭŭ) sn arãgoashi/arãgoashe (a-rã-gŭá-shi) – (unã cu arugoz)

§ rugoz (ru-gózŭ) sn rugoazi (ru-gŭá-zi) – (unã cu arugoz)
ex: s-apleacã rugozlu (tresca); avea ashtirnutã oda tutã cu rugoazi

§ rãgoz (rã-gózŭ) sn rãgoazi (rã-gŭá-zi) – (unã cu arugoz)

§ rãgazi/rãgaze (rã-ghá-zi) sf rãgãzi (rã-ghắzĭ) – (unã cu arugoz)

§ rogosh (ro-góshĭŭ) sn rogoshuri (ro-gó-shĭurĭ) – (unã cu arugoz)

§ aruguzinã (a-ru-gu-zí-nã) sf aruguzinj (a-ru-gu-zínjĭ) – mplititurã di trupuri (shi frãndzã) di arugoz faptã ca unã chilimi tsi s-ashtearni mpadi; psanthã, psathã
{ro: rogojină}
{fr: natte de roseau, paillason}
{en: mat made of reeds, door mat}
ex: arucutits pri unã aruguzinã veaclji; lji nvãrti doilji tu unã aru-guzinã; u umsi aruguzina cu cãtrani; nitsi-aruguzinã nu-avea n casã, di oarfãnj tsi eara

§ ruguzãrii/ruguzãrie (ru-gu-zã-rí-i) sf ruguzãrii (ru-gu-zã-ríĭ) – loclu iu crescu shi s-aflã arugoazi; ducheani iu s-fac i s-vindu aruguzinj
{ro: loc unde cresc trestii; loc unde se fac sau vând rogojini}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãlami1/cãlame

cãlami1/cãlame (cã-lá-mi) sf cãlãnj (cã-lắnjĭ) – soi di earbã tsi poati s-creascã multu mari (pãnã la 4-5 metri), cu truplu corcan, cu trei muclji sh-cu noduri tu locuri-locuri, dit cari s-fac mplitituri; trescã, trãscã, etc.
{ro: trestie}
{fr: roseau}
{en: reed}
ex: cãntã cu flueara di cãlami

§ calemi1/caleme (ca-lé-mi) sf calenj (ca-lénjĭ) shi calenuri (ca-lé-nurĭ) – cundilj (veclju, nturtsescu) di cãlami; cundilj, peanã;
(expr: am calemi bunã = ngrãpsescu ghini)
{ro: condei de trestie}
{fr: plume de roseau}
{en: reed pen}

§ calemgi (ca-lem-gi) sm calemgeadz (ca-lem-gĭádzĭ) – om tsi shtii sã ngrãp-seascã (cu calemea); om a curi tehni easti sã ngrãpseascã
{ro: care ştie să scrie; scriitor}
{fr: qui sait comment écrire; ecrivain}
{en: who knows how to write; writer}

§ calemi2/caleme (ca-lé-mi) sf calenj (ca-lénjĭ) – cãlami ndreaptã trã lucrarea-a bumbaclui cãndu s-deapinã hirili; hãlati cu cari s-deapinã hirili di lãnã; dipinãtor
{ro: haspel}
{fr: dévidoir, chevillette}
{en: reeling machine}
ex: feci tsindzãts di calenj ca s-deapin bumbac

§ cãlimisescu (cã-li-mi-sés-cu) vb IV cãlimisii (cã-li-mi-síĭ), cãlimiseam (cã-li-mi-seámŭ), cãlimisitã (cã-li-mi-sí-tã), cãlimisiri/cãlimisire (cã-li-mi-sí-ri) – ndreg urdzãtura di la arãzboi trã tsãseari
{ro: prepara urzitura pentru ţesut}
{fr: préparer l’ourdissage de la chaîne pour la toile}
{en: prepare the warp for weaving}

§ cãlimisit (cã-li-mi-sítŭ) adg cãlimisitã (cã-li-mi-sí-tã), cãlimisits (cã-li-mi-sítsĭ), cãlimisi-ti/cãlimisite (cã-li-mi-sí-ti) – (urdzãtura) tsi easti ndreaptã trã tsãseari
{ro: (urzitura) preparată pentru ţesut}
{fr: (l’ourdissage de la chaîne) préparé pour la toile}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãlatã

cãlatã (cã-lá-thã) sf cãlãti (cã-lắthĭ) – hãlati adratã di mplitituri di verdzi suptsãri (palji, etc.) trã purtari lucri di mãnã (zãrzãvãts, poami, etc.); cosh, cãnestrã, cushori, cãrinã, cãnistealã, cushelj, cufinã, shportã, zãmbilã
{ro: coş}
{fr: corbeille, panier}
{en: basket}
ex: acumpãrai nã cãlatã cu frandzã; cãlatã di cãshcãval; adutsea aua di la-ayinji, cãlãtili mplini

§ cãlãticã (cã-lã-thí-cã) sf cãlãtitsi/cãlãtitse (cã-lã-thí-tsi) – cãlatã njicã; cãlãtici
{ro: coşuleţ}
{fr: petite corbeille, petit panier}
{en: small basket}

§ cãlãtici/cãlãtice (cã-lã-thí-ci) sf cãlãtici/cãlãtice (cã-lã-thí-ci) – (unã cu cãlãticã)

§ cãlãtar (cã-lã-thárŭ) sm, sf, adg cãlãtarã (cã-lã-thá-rã), cãlãtari (cã-lã-thárĭ), cãlãtari/cãlãtare (cã-lã-thá-ri) – atsel (atsea) tsi fatsi i vindi cãlãti
{ro: împletitor sau vânzător de coşuri}
{fr: fabricant ou marchand de corbeilles}
{en: basket maker or seller}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cãmãgelã

cãmãgelã (cã-mã-gé-lã) sf cãmãgeli/cãmãgele (cã-mã-gé-li) – stranj mplitit tsi s-poartã di-aradã pisti cãmeashi, tu partea di nsus a truplui, cu mãnits i fãrã mãnits, tra s-tsãnã cãldurã; cãmigeanã, fanelã, flanelã, sãlnicã, selnicã, silinicã, catasarcu, catasarcã, coaci, gãdzoafã
{ro: flanelă}
{fr: flanelle}
{en: sweater}

§ cãmigeanã (cã-mi-gĭá-nã) sf cãmigeani/cãmigeane (cã-mi-gĭá-ni) – (unã cu cãmãgelã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cãrlig

cãrlig (cãr-lígŭ) sn cãrlidzi/cãrlidze (cãr-lí-dzi) –
1: hãlati njicã di her i cilechi, lungã shi suptsãri, nduplicatã tu-un capit tra s-poatã si sã spindzurã lucri (cãrnuri) di ea icã si s-acatsã lucri (peshtsã, cicioari di oi) cu ea, icã sã mpliteascã (faneli, pãrpodz), etc.; cãrligar, cinghelj, cinghilac;
2: lemnu lungu sh-suptsãri (puljan, pulean) cu un cãrlig di her tu-un capit adrat maxus tra s-acats lucri (ca un cicior di oai, unã pampurachi) di diparti shi s-li tradz cãtrã tini; cljoagã, cãngichi, cangi;
3: unã soi di ac lungu shi suptsãri (fãrã guvã sh-cu caplu nduplicat ca un cãrlig) cu cari sã mpliteashti lãna i bumbaclu tra si s-facã faneli, pãrpodz, etc.; cãrligar, cinghilac; (fig: cãrlig = dipãrtarea tsi s-acatsã cu doauãli bratsã teasi dit-unã parti tu-alantã; brãtsat; expr:
2: sh-cu cãrliglu s-ti ntreghi = s-ti mindueshti ghini, “sã zburãshti sh-cu cãrliglu” nãinti ca s-ljai unã apofasi)
{ro: cârlig; cange, caţă; cârlig de croşetat}
{fr: grappin, houlette; crochet, crochet a tricoter des bas}
{en: hook; shepherd’s crook; crochet-hook}
ex: pãdurea-nj mi-avu, pãdurea-nj mi chiru, sh-cu tini sh-fãrã tini (angu-citoari: cãrliglu); tsintsi surãritsã tu-unã ghiurdinitsã, s-avinã, tut s-avinã shi nu pot sã s-agiungã (angucitoari: cãrlidzli di mpiltiri); tsintsi frats un puts adarã da s-agiungã sh-nu pot earã (angucitoari: cãrlidzli di mpiltiri); picurar cu cãrlig (cãrlibanã); sh-fatsi crutsea, lja un cãrlig; loai cãrliglu (cãngichea) cu tãmbarea; mash cãrlidzili (cãngichili) nã-avem; li bãgã oili nãinti cu cãrliglu shi nchisi cãtrã n hoarã-lj; ãlj fatsi aushlu unã cu cãrliglu pristi zvercã; lutseafirli s-avea anãltsatã trei cãrlidzi (fig: cãt trei brãtsati) sti tser; aspindzurã carnea di cãrlig; cu cãrlidzli mplitim pãrpodz; dã-nj cãrlidzili (cinghilatsili) di mplãtiri; a bãrbatslor lã si bagã shi cãrliglu (cãngi-chea, cãrlibana) tu groapã

§ cãrlibanã (cãr-li-bá-nã) sf cãrlibãnj (cãr-li-bắnjĭ) – cumatã di lemnu i di her cari s-adavgã la caplu di nsus a cãrliglui cu cari picurarlu acatsã ciciorlu-a oailjei s-u tragã cãtrã el; clici
{ro: un fel de caţă aromânească}
{fr: sorte de houlette aroumaine}
{en: kind of Aromanian shepherd’s crook}

§ cinghelj (cin-ghĭéljĭŭ) sn cingheali/cingheale (cin-ghĭá-li) –
1: cãrlig trã spindzurari carni; unã soi di ac lungu shi suptsãri (fãrã guvã sh-cu caplu nduplicat ca un cãrlig) cu cari sã mpliteashti lãna i bumbaclu tra si s-facã faneli, pãrpodz, etc.; cãrlig, cãrligar, cinghilac, cenghiu;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

chicã2

chicã2 (chí-cã) sf chitsi/chitse (chí-tsi) – perlu lungu a muljerlor, ãmplitit ca unã i dauã cusitsi tsi spindzurã; cusitsã, coadã, pãltãnitsã, pultãnitsã, plitencã, cuseauã
{ro: cosiţă}
{fr: tresse}
{en: braid}
ex: am nã perci sh-chicã (cusitsã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cilengã

cilengã (ci-lén-gã) sf cilendzi/cilendze (ci-lén-dzi) – unã mplititurã i mãnuclju di hiri ndreapti mushat cu cari si stulsescu mardzinjli di la un stranj (pirde, chilimi, etc.); pischiuli, fundã, fljongu, fhiongu, fiongu
{ro: canaf, ciucure, fundă}
{fr: boufette}
{en: bow (of ribbon), rosette}
ex: nã cãciulã cu cilengã di peri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cipari/cipare

cipari/cipare (ci-pá-ri) sf cipãri (ci-pắrĭ) – fashi (tsãsãturã, coardã di hiri mplititi, etc.) strimtã sh-lungã di bumbac (lãnã, catife, metal, etc.) purtatã ca stulii pi stranji (capeli, di gushi, etc.); fashã di metal tsi u poartã ufitserlji pi bratslu, cheptul icã umirli-a stranjilor di stratiot, tra s-aspunã scara tsi u au tu-ascheri; tsipari, ciupari, tsupari, pantlicã, pãtlicã, curdelã, curdeauã, curdilachi, coardã; galon, galoni
{ro: panglică, şiret, galon}
{fr: ruban; tresse, soutache}
{en: ribbon, hatband, lace; braid, stripes}
ex: purta chiurcu cu cipãri (panglits) di hrisozmã; tu zãmani s-purta multu cipãrli (panglitsli, curdelili)

§ ciupari1/ciupare (cĭu-pá-ri) sf ciupãri (cĭu-pắrĭ) – (unã cu cipari)

§ tsipari/tsipare (tsi-pá-ri) sf tsipãri (tsi-pắrĭ) – (unã cu cipari)

§ tsupari1/tsupare (tsu-pá-ri) sf tsupãri (tsu-pắrĭ) – (unã cu cipari)

§ ciupari2/ciupare (cĭu-pá-ri) sf ciupãri (cĭu-pắrĭ) – soi di capelã purtatã di muljerli fãrshiroati
{ro: un fel de pălărie purtată de fărşiroate}
{fr: couvre-chef des femmes des “fãrshirots”}
{en: head-gear worn by the “fãrshirots” women}

§ tsupari2/tsupare (tsu-pá-ri) sf tsupãri (tsu-pắrĭ) – (unã cu ciupari2)

§ ghiubec2 (ghĭu-bécŭ) sn ghiubetsi (ghĭu-bé-tsi) shi ghiubecuri (ghĭu-bé-curĭ) – (unã cu cipari)
ex: cu ghiubecuri (cipãri) shi cu ghiurdãnj

§ tãpari/tãpare (tã-pá-ri) sf tãpãri (tã-pắrĭ) – stulii di-asimi purtatã di muljeri pri cap pristi fesi; ambrunã, tepe, tipe
{ro: podoabă de cap}
{fr: parure d’argent portée par les femmes au-dessus du fez}
{en: silver adorning worn by women over the hat}

§ tepe (te-pé) sm tepedz (te-pédzĭ) – (unã cu tãpari)

§ tipe (ti-pé) sm tipedz (ti-pédzĭ) – (unã cu tãpari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cipchen

cipchen (cip-chĭén) sn cipcheni/cipchene (cip-chĭé-ni) –
1: unã soi di cundushi cu mãnitsli disicati;
2: fatsa di dinuntru a unui stranj;
3: cioarã (mplititã i shutsãtã) icã hir di metal (di-aradã bãgat i cusut pri-un stranj tra s-lu stulseascã); cipcheni, ceapchen, ceapraz, cipraz, gãitan, gãitani
{ro: cepchen; rever; găitan}
{fr: sorte de veste courte à manches ouvertes; revers d’un habit; ganse}
{en: short coat with split sleeves; reverse; braid}
ex: shulivãri chindisiti cu-atsel cipchen (gãitan) di hrisafi

§ cipcheni/cip-chene (cip-chĭé-ni) sf cipchenj (cip-chĭénjĭ) – (unã cu cipchen)
ex: mãnicã cu cipcheni

§ ceapchen (cĭap-chĭén) sn ceapche-ni/ceapchene (cĭap-chĭé-ni) – unã soi di cundushi cu mãnitsli disicati; cipchen, cipcheni
{ro: cepchen}
{fr: sorte de veste courte à manches ouvertes}
{en: short coat with split sleeves}
ex: ceapchen cu ibrisimi

§ ceapraz (cĭa-prázŭ) sn ceaprazi/ceapraze (cĭa-prá-zi) –
1: cioarã (mplititã i shutsãtã) icã hir di metal (di-aradã bãgat i cusut pri-un stranj tra s-lu stulseascã);
2: ploaci di-asimi; gãitan, gãitani, cipchen, cipcheni, ceapchen
{ro: găitan; placă de argint}
{fr: ganse; plaque d’argent}
{en: braid; silver plate}
ex: cu ceaprazili ca soari

§ cipraz (ci-prázŭ) sn ciprãzi (ci-prắ-zi) – (unã cu ceapraz)
ex: multi ciprãzi suntu pi stranjili dit Turchii

§ ciprãzar (ci-prã-zárŭ) sm ciprãzari (ci-prã-zárĭ) – omlu tsi fatsi i vindi ciprãzi
{ro: omul ce face sau vinde “ciprãzi”}
{fr: vendeur de “ciprãzi”}
{en: “ciprãzi” vendor}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

clapã2

clapã2 (clá-pã) sf clapi/clape (clá-pi) – tserclju di lemnu cu mplititurã tu mesi cu cari (bãgati tu cicioari) omlu poatã s-imnã pri neauã fãrã si s-afundã
{ro: cercuri de lemn de mers pe zăpadă}
{fr: lacets attachés aux pieds et à l’aide desquels on évite l’enfoncement dans la neige}
{en: sort of snowshoes}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã