2: singiri, alsidã, altsu, alis, nel di-alsidã
{ro: cinghel, igliţă, cârlig de croşetat; lănţişor}
{fr: pendoir, croc, crochet, anneau, chaîne}
{en: hook, hook for hanging meat, crochet-hook; chain, link of a chain}
ex: bagã cãldãrusha pri cinghelj; u spindzurai pi cinghelj; eara spindzurati pri cingheali cãrnuri di om; lj-tricurã cingheljlu (cãrliglu, singirea) di nãri

§ cenghiu (cĭén-ghĭu) sm cenghi (cĭén-ghi) – (unã cu cinghelj)
ex: acatsã-l (spindzurã-l) di cenghiu (cinghelj)

§ cinghilac (cin-ghi-lácŭ) sn cinghilatsi/cinghilatse (cin-ghi-lá-tsi) – hãlati di mplitiri lãna i bumbaclu tra si s-facã faneli, pãrpodz, etc. (tsi sh-u-adutsi cu un cinghelj njic icã un ac mari, lungu shi suptsãri, fãrã guvã sh-cu-unã soi di cãrlig la un cap); tsinghilac, cinghelj, cãrligar, cãrlig
{ro: igliţă, cârlig de croşetat}
{fr: crochet à tricoter des bas}
{en: crochet-hook}

§ tsinghilac (tsin-ghi-lácŭ) sn tsinghilatsi/tsinghilatse (tsin-ghi-lá-tsi) – (unã cu cinghilac)

§ cãrligar (cãr-li-gárŭ) sn cãrligari/cãrligare (cãr-li-gá-ri) – (unã cu cinghilac)

§ cãnghelj (cãn-ghĭéljĭŭ) sn cãngheali/cãngheale (cãn-ghĭá-li) –
1: cãrlig, cinghelj;
2: cali tsi nu easti ndreaptã sh-ari multi shutsãturi di-unã parti sh-di altã
{ro: cinghel; (drum) întortocheat}
{fr: pendoir, croc; (chemin) tortueux}
{en: hook; tortuous, winding (road)}

§ ncãrlighedz (ncãr-li-ghĭédzŭ) (mi) vb I ncãrligai (ncãr-li-gáĭ), ncãrligam (ncãr-li-gámŭ), ncãrligatã (ncãr-li-gá-tã), ncãrligari/ncãrligare (ncãr-li-gá-ri) – acats un lucru cu-un cãrlig; nduplic un lucru sh-lu fac s-undzeascã cu un cãrlig; mplitescu (faneli, pãrpodz, etc.); ancãrlighedz, ãncãrlighedz;
(expr: si ncãrligheadzã = s-alumtã cu cãrlidzili i bãstunjli)
{ro: încârliga, încăiera}
{fr: (se) courber; s’embarasser; en venir aux mains}
{en: bend; fight with their hooks or canes}
ex: ma nãpoi, si ncãrligarã (acãtsarã si s-batã cu cãrlidzili) picurãreashti; bratsãli sã ncãrligheadzã, ma trupurli shi cicioarli nu s-bãtea ici dit loc

§ ncãrlig (ncãr-lígŭ) (mi) vb I ncãrligai (ncãr-li-gáĭ), ncãrligam (ncãr-li-gámŭ), ncãrligatã (ncãr-li-gá-tã), ncãrligari/ncãrligare (ncãr-li-gá-ri) – (unã cu ncãrlighedz)
ex: ncãrligã (acatsã) latsãli di la pãrpodz

§ ncãrligat (ncãr-li-gátŭ) adg ncãrligatã (ncãr-li-gá-tã), ncãrligats (ncãr-li-gátsĭ), ncãrligati/ncãrligate (ncãr-li-gá-ti) – tsi easti acãtsat cu un cãrlig; tsi s-ari nduplicatã shi faptã ca un cãrlig, ancãrligat, ãncãrligat
{ro: încârligat, încăierat}
{fr: courbé, tordu, vrillé; venus aux mains}
{en: bent, fought with their hooks or canes}
ex: cu mãri unglji ncãrligati (ca cãrlidzili)

§ ncãrliga-ri/ncãrligare (ncãr-li-gá-ri) sf ncãrligãri (ncãr-li-gắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva si ncãrligheadzã; ancãrligari, ãncãrligari
{ro: acţiunea de a se încârliga, de a se încăiera; încârligare, încăierare}
{fr: action de (se) courber; de s’embarasser; d’en venir aux mains; de s’accrocher, de se prendre aux cheveux}
{en: action of bending, of fighting with their hooks or canes}

§ ancãrlighedz (an-cãr-li-ghĭédzŭ) (mi) vb I ancãrligai (an-cãr-li-gáĭ), ancãrligam (an-cãr-li-gámŭ), ancãrligatã (an-cãr-li-gá-tã), ancãrligari/an-cãrligare (an-cãr-li-gá-ri) – (unã cu ncãrlighedz)

§ ancãrligat (an-cãr-li-gátŭ) adg ancãrligatã (an-cãr-li-gá-tã), ancãrligats (an-cãr-li-gátsĭ), ancãrligati/ancãrligate (an-cãr-li-gá-ti) – (unã cu ncãrligat)
ex: ancãrligatã, anvãrligatã, di tsutsur moali aspindzuratã (angucitoari: vearea, minghiushlu); ancãrligatã, anvãrligatã, tu guvã di featã bãgatã (angucitoari: vearea, minghiushlu)

§ ancãrligari/ancãrligare (an-cãr-li-gá-ri) sf ancãrligãri (an-cãr-li-gắrĭ) – (unã cu ncãrligari)

§ ãncãr-lighedz (ãn-cãr-li-ghĭédzŭ) (mi) vb I ãncãrligai (ãn-cãr-li-gáĭ), ãncãrligam (ãn-cãr-li-gámŭ), ãncãrligatã (ãn-cãr-li-gá-tã), ãncãr-ligari/ãncãrligare (ãn-cãr-li-gá-ri) – (unã cu ncãrlighedz)

§ ãncãrligat (ãn-cãr-li-gátŭ) adg ãncãrligatã (ãn-cãr-li-gá-tã), ãncãrligats (ãn-cãr-li-gátsĭ), ãncãrligati/ãncãrligate (ãn-cãr-li-gá-ti) – (unã cu ncãrligat)

§ ãncãrligari/ãncãrligare (ãn-cãr-li-gá-ri) sf ãncãrligãri (ãn-cãr-li-gắrĭ) – (unã cu ncãrligari)

§ cãrlighedz (cãr-li-ghĭédzŭ) (mi) vb I cãrligai (cãr-li-gáĭ), cãrli-gam (cãr-li-gámŭ), cãrligatã (cãr-li-gá-tã), cãrligari/cãrligare (cãr-li-gá-ri) – (unã cu ncãrlighedz)

§ cãrligat (cãr-li-gátŭ) adg cãrligatã (cãr-li-gá-tã), cãrligats (cãr-li-gátsĭ), cãrligati/cãrligate (cãr-li-gá-ti) – (unã cu ncãrligat)

§ cãrligari/cãrligare (cãr-li-gá-ri) sf cãrligãri (cãr-li-gắrĭ) – (unã cu ncãrligari)

§ discãrlig (dis-cãr-ligŭ) (mi) vb I discãrligai (dis-cãr-li-gáĭ), dis-cãrligam (dis-cãr-li-gámŭ), discãrligatã (dis-cãr-li-gá-tã), dis-cãrligari/discãrligare (dis-cãr-li-gá-ri) – disfac cãrliglu cu cari easti acãtsat un lucru; ndreptu un lucru tsi eara nduplicat ca un cãrlig; disfac unã fanelã (pãrpodi, etc.) mplititã
{ro: descârliga}
{fr: défaire un crochet}
{en: unhook, unbend a hook}

§ discãrligat (dis-cãr-li-gátŭ) adg discãrligatã (dis-cãr-li-gá-tã), discãrligats (dis-cãr-li-gátsĭ), discãrligati/discãrligate (dis-cãr-li-gá-ti) – tsi-lj s-ari disfaptã cãrliglu; (cãrlig nduplicat) tsi s-ari ndriptatã; (fanelã, pãrpodi, etc.) tsi s-ari displititã
{ro: descârligat}
{fr: (crochet) défait}
{en: unhooked, (hook) unbent}

§ discãrliga-ri/discãrligare (dis-cãr-li-gá-ri) sf discãrligãri (dis-cãr-li-gắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-discãrligã un lucru (cãrlig)
{ro: acţiunea de a descârliga}
{fr: action de défaire un crochet}
{en: action of unhooking, of unbending a hook}

ex: mama shidea shi amplãtea; mplãtescu lãpudz

§ amplãtit1 (am-plã-títŭ) adg amplãtitã (am-plã-tí-tã), amplãtits (am-plã-títsĭ), amplãtiti/amplãtite (am-plã-tí-ti) – (unã cu mpiltit)

§ amplãtiri1/amplãtire (am-plã-tí-ri) sf amplãtiri (am-plã-tírĭ) – (unã cu mpiltiri)

§ mplã-tescu1 (mplã-tés-cu) vb IV mplãtii (mplã-tíĭ), mplãteam (mplã-teámŭ), mplãtitã (mplã-tí-tã), mplãtiri/mplãtire (mplã-tí-ri) – (unã cu mpiltescu)

§ mplãtit1 (mplã-títŭ) adg mplãtitã (mplã-tí-tã), mplãtits (mplã-títsĭ), mplãtiti/mplãtite (mplã-tí-ti) – (unã cu mpiltit)
ex: pitritsea feata sã nveatsã la sculjo, sã mplãteascã shi s-chindiseascã; lucra feata la pãlthiri, mplãtinda sh-chindisinda

§ mplãtiri1/mplãtire (mplã-tí-ri) sf mplãtiri (mplã-tírĭ) – (unã cu mpiltiri)

§ mpiltiturã (mpil-ti-tú-rã) sf mpiltituri (mpil-ti-túrĭ) – lucrul tsi easi dit mpiltirea cu hiri; amplãtiturã, mplãtiturã, mplititurã
{ro: împletitură}
{fr: natte, tresse}
{en: mat, braid}
ex: rugozlu-a vostru ari nã mushatã mpiltiturã

§ mplititurã (mpli-ti-tú-rã) sf mplitituri (mpli-ti-túrĭ) – (unã cu mpiltiturã)
ex: cari ti nvitsã ahtari mplititurã mushatã?

§ amplãtiturã (am-plã-ti-tú-rã) sf amplãtituri (am-plã-ti-túrĭ) – (unã cu mpiltiturã)

§ mplãtiturã (mplã-ti-tú-rã) sf mplãtituri (mplã-ti-túrĭ) – (unã cu mpiltiturã)

§ apumplãtescu (a-pum-plã-tés-cu) vb IV apumplãtii (a-pum-plã-tíĭ), apumplãteam (a-pum-plã-teámŭ), apumplãtitã (a-pum-plã-tí-tã), apumplãtiri/apumplãtire (a-pum-plã-tí-ri) – aproapea cã bitisescu di mpiltiri; mpiltescu acabeti
{ro: terminat de împletit; împletit în fine}
{fr: tressé enfin; natté (presque) intégralement}
{en: finally braided; braided (almost) entirely}

§ apumplãtit (a-pum-plã-títŭ) adg apumplãtitã (a-pum-plã-tí-tã), apumplãtits (a-pum-plã-títsĭ), apumplãtiti/apumplãtite (a-pum-plã-tí-ti) – bitisit (aproapea) di mpiltiri
{ro: termina de împletit; împleti în fine}
{fr: tresser enfin; natter (presque) intégralement}
{en: braid finally; braid (almost) entirely}

§ apum-plãtiri/apumplãtire (a-pum-plã-tí-ri) sf apumplãtiri (a-pum-plã-tírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un apumplãteashti
{ro: acţiunea de a termina de împletit; de a împleti în fine}
{fr: action de tresser enfin; de natter (presque) intégralement}
{en: of braiding finally; of braiding (almost) entirely}

§ dispiltescu (dis-pil-tés-cu) vb IV dispiltii (dis-pil-tíĭ), dispilteam (dis-pil-teámŭ), dispiltitã (dis-pil-tí-tã), dispiltiri/dispiltire (dis-pil-tí-ri) – disfac (scot) hirili (perlji, paljili, lumãchili, etc.) di la un lucru mpiltit (mpiltiturã, pãrpodz, cãnestrã, per cãrshiljat, perlu di la cusitsi, etc.); displitescu, dispãltescu, displãtescu, displec;
(expr: dispiltescu loclu (casa) = cu paradzlji tsi-lj dau, ascap di borgea tsi u-aveam pri loc (casã))
{ro: despleti, despieptăna, descurca}
{fr: dénatter, décoiffer, dépeigner, débrouiller}
{en: unplait, unbraid (hair, straw, etc.)}

§ dispiltit (dis-pil-títŭ) adg dispiltitã (dis-pil-tí-tã), dispiltits (dis-pil-títsĭ), dispiltiti/dispiltite (dis-pil-tí-ti) – (mpiltiturã, pãrpodi, cãnestrã, cusitsã, etc.) tsi-lj s-ari disfaptã (hirili, paljili, lumãchili, perlji, etc.); displitit, dispãltit, displãtit, displicat
{ro: despletit, despieptănat, descurcat}
{fr: dénatté, décoiffé, dépeigné, débrouillé; les cheveux défaits}
{en: unplaited, unbraided (hair, straw, etc.)}
ex: s-dirina cu perlji dispiltits; curats eara sh-dispiltits (disfaptsã di borgi) di pri loc

§ dispiltiri/dispiltire (dis-pil-tí-ri) sf dispiltiri (dis-pil-tírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru mpiltit s-diapilteashti; displitit, dispãltit, displãtit, displicari
{ro: acţiunea de a despleti, de a despieptăna, de a descurca; despletire, despieptănare, descurcare}
{fr: action de dénatter, de décoiffer, de dépeigner, de débrouiller}
{en: action of unplaiting, of unbraiding (hair, straw, etc.)}

§ dispãltescu (dis-pãl-tés-cu) vb IV dispãltii (dis-pãl-tíĭ), dispãlteam (dis-pãl-teámŭ), dispãltitã (dis-pãl-tí-tã), dispãltiri/dispãltire (dis-pãl-tí-ri) – (unã cu dispiltescu)

§ dispãltit (dis-pãl-títŭ) adg dispãltitã (dis-pãl-tí-tã), dispãltits (dis-pãl-títsĭ), dispãltiti/dispãltite (dis-pãl-tí-ti) – (unã cu dispiltit)

§ dispãltiri/dispãltire (dis-pãl-tí-ri) sf dispãltiri (dis-pãl-tírĭ) – (unã cu dispiltiri)

§ displitescu (dis-pli-tés-cu) vb IV displitii (dis-pli-tíĭ), displiteam (dis-pli-teámŭ), displititã (dis-pli-tí-tã), displitiri/displitire (dis-pli-tí-ri) – (unã cu dispiltescu)
ex: sh-displiti perlu; s-ari displititã crina

§ displitit (dis-pli-títŭ) adg displititã (dis-pli-tí-tã), displitits (dis-pli-títsĭ), displititi/displitite (dis-pli-tí-ti) – (unã cu dispiltit)
ex: cu perlu albu, dip displitit; cu cusitsili displititi plãndzea mãrata

§ displitiri/displitire (dis-pli-tí-ri) sf displitiri (dis-pli-tírĭ) – (unã cu dispiltiri)

§ displã-tescu (dis-plã-tés-cu) vb IV displãtii (dis-plã-tíĭ), displãteam (dis-plã-teámŭ), displãtitã (dis-plã-tí-tã), displãtiri/displãtire (dis-plã-tí-ri) – (unã cu dispiltescu)

§ displãtit (dis-plã-títŭ) adg displãtitã (dis-plã-tí-tã), displãtits (dis-plã-títsĭ), displãtiti/displãtite (dis-plã-tí-ti) – (unã cu dispiltit)
ex: perlji lj-ari displãtits

§ displãti-ri/displãtire (dis-plã-tí-ri) sf displãtiri (dis-plã-tírĭ) – (unã cu dispiltiri)

§ displec (dis-plécŭ) vb I displicai (dis-pli-cáĭ), displicam (dis-pli-cámŭ), displicatã (dis-pli-cá-tã), displica-ri/displicare (dis-pli-cá-ri) – (unã cu dispiltescu)

§ displicat (dis-pli-cátŭ) adg displicatã (dis-pli-cá-tã), displicats (dis-pli-cátsĭ), displicati/displicate (dis-pli-cá-ti) – (unã cu dispiltit)

§ displicari/displicare (dis-pli-cá-ri) sf displicãri (dis-pli-cắrĭ) – (unã cu dispiltiri)

{en: warp}
ex: tsi s-toarcã si shtibã usturã; urdzã doi ucadz di usturã