(expr: agudit di minti, glar)

§ agudiri/agudire (a-gu-dí-ri) sf agudiri (a-gu-dírĭ) – atsea tsi fatsi icã pati cariva cari easti agudit; luviri, mprãnjiri, cruiri, pãliri, ciucutiri, lãvuiri
{ro: acţiunea de a lovi, de a atinge, de a răni; lovire, atingere; rănire}
{fr: action d’atteindre, de toucher, de frapper; de blesser}
{en: action of hitting, of striking, of wounding}

§ agudeari/agu-deare (a-gu-deá-ri) sf aguderi (a-gu-dérĭ) – (unã cu agudiri)

§ aguditurã (a-gu-di-tú-rã) sf agudituri (a-gu-di-túrĭ) – atsea cu tsi armãni (cu tsi s-amintã) cariva dupã tsi easti agudit; goadã, agudiri
{ro: lovitură}
{fr: coup}
{en: hit, stroke}

§ goadã (gŭá-dã) sf goadi/goade (gŭá-di) – (unã cu aguditurã)
ex: ma goada (aguditura, agudirea) nu eara trã sculari; nj-featsi nã goadã (mi-agudi); mi-agudii shi di goadã vrea-nj crep; unã goad (aguditurã), sh-aoa fac sotslj-a zmeului; cu tutã goada tsi-lj fãtsea, nu cãdea

§ pugudescu (pu-gu-dés-cu) (mi) vb IV shi II pugudii (pu-gu-díĭ), pugudeam (pu-gu-deámŭ), puguditã (pu-gu-dí-tã), pugudiri/pu-gudire (pu-gu-dí-ri) shi pugudeari/pugudeare (pu-gu-deá-ri) – (unã cu agudescu)

§ pugudit (pu-gu-dítŭ) adg puguditã (pu-gu-dí-tã), pugudits (pu-gu-dítsĭ), puguditi/pugudite (pu-gu-dí-ti) – (unã cu agudit)

§ pugudiri/pugudire (pu-gu-dí-ri) sf pugudiri (pu-gu-dírĭ) – (unã cu agudiri)

§ pugudeari/pugudeare (pu-gu-deá-ri) sf puguderi (pu-gu-dérĭ) – (unã cu agudiri)

§ apugudescu (a-pu-gu-dés-cu) (mi) vb IV shi II apugudii (a-pu-gu-díĭ), apugudeam (a-pu-gu-deámŭ), apuguditã (a-pu-gu-dí-tã), apugudiri/apugudire (a-pu-gu-dí-ri) shi apugudeari/apugudeare (a-pu-gu-deá-ri) – agudescu (agiungu iuva, etc.) tamam tu oara cãndu lipseashti; nj-agiungu scupolu; tihisescu
{ro: atinge (scopul); ajunge la momentul bun}
{fr: atteindre (le but); arriver au bon moment}
{en: reach (a goal); arrive at the right moment}
ex: u-apugudii (u tihisii) ghini

§ apugudit (a-pu-gu-dítŭ) adg apuguditã (a-pu-gu-dí-tã), apugudits (a-pu-gu-dítsĭ), apuguditi/apugudite (a-pu-gu-dí-ti) – tsi sh-ari agiumtã scupolu; tsi ari aguditã (agiumtã iuva, etc.) tu oara tsi lipsea; tihisit
{ro: atins (scopul); ajuns la momentul bun}
{fr: atteint (le but); arrivé au bon moment}
{en: reached (a goal); arrived at the right moment}

§ apugudi-ri/apugudire (a-pu-gu-dí-ri) sf apugudiri (a-pu-gu-dírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un apugudeashti tsiva; tihisiri
{ro: acţiunea de a atinge (scopul); de a ajunge la momentul bun}
{fr: action d’atteindre (le but); d’arriver au bon moment}
{en: action of reaching (a goal); of arriving at the right moment}
ex: ahtari apugudiri (tihisiri) tsi lj-ai faptã!

§ apugudeari/apugudeare (a-pu-gu-deá-ri) sf apuguderi (a-pu-gu-dérĭ) – (unã cu apugudiri)

§ rãnescu (rã-nés-cu) (mi) vb IV rãnii (rã-níĭ), rãneam (rã-neámŭ), rãnitã (rã-ní-tã), rãniri/rãnire (rã-ní-ri) – (unã cu arãnescu)

§ rãnit (rã-nítŭ) adg rãnitã (rã-ní-tã), rãnits (rã-nítsĭ), rãniti/rãnite (rã-ní-ti) – (unã cu arãnit)
ex: ca pulj rãnit (pliguit) stau singur; hiu cu inima rãnitã

§ rãniri/rãnire (rã-ní-ri) sf rãniri (rã-nírĭ) – (unã cu arãniri)

{ro: acţiunea de a împuşca (răni sau omorî) pe cineva cu gloanţe de puşcă}
{fr: action de fusiller (tuer ou blesser) par des balles de fusil}
{en: action of shooting someone (wounding or killing) with a rifle}

33: nj-ljau cãshtiga; nj-ljau curatili = nj-cher nãdia, umutea;
34: lj-ljau cu bunlu (arãulu) = caftu s-lu cãndãrsescu cu zboarã buni (arali);
35: lj-ljau sum aumbra-a mea = lu-apãnghisescu (?), lu-apãr (lu-afirescu) di dushmanj;
36: lj-ljau ca di diparti = nu-lj dzãc un lucru pri fatsã, diunãoarã, ma caftu s-lj-aduc ca pri deavãrliga unã hãbari arauã;
37: lj-u ljau ninti = mi duc nãintea-a lui, lu-astrec;
38: ljau anyii = aduchescu lishor sh-agonja;
39: mi ljau dupã = mi duc dupã;
40: ljau pri mini; ljau trã nãinti = escu ma ghini (cu sãnãtatea), mi mprustedz, nsãnedz, sãnãtushedz, mi ngrash;
41: nj-u ljau pri mini = adixescu s-lu fac mini lucrul;
42: nj-u ljau pri el = ãlj fac besã, am ncreadiri la el;
43: sã-nj lja sh-a njia lupata apã = si-nj s-alãxea lucrili tri ma ghini shi sã-nj njargã lucrili-ambar;
44: ljau loc multu = mi ndipãrtedz multu
{ro: lua; primi; începe; etc.}
{fr: prendre; recevoir; commencer; etc.}
{en: take; receive; start; etc.}
ex: sh-lo mirazea di la pãrintsã; lja-ts cãrãndiili sh-fudz di-aoa; lu-avea loatã (acãtsatã shi faptã) furlji sclav; s-nji loare lupata apã
(expr: s-alãxeare lucrili shi s-nji neagã-ambar); lo Budash (apruche, adixi, lj-vinj-al Budash) nã carti laie; aidi featã s-nã lom
(expr: s-nã ncurunãm); loai
(expr: mi nsurai cu unã) muljari di Bituli; hoara-a noastrã u loash tini
(expr: u bãgash tu mãnã, u cãlcash tini); tuti exudili sh-li lo pri el
(expr: sh-lo sartsina s-li plãteascã el exudili); loarã (nchisirã, acãtsarã) tuti ca s-afeatã; lja nyii
(expr: aducheashti lishor, agonja); s-lom di ureaclji
(expr: s-ascultãm); ni preftsãlj nu lja di ureclji
(expr: nu-aduchescu); doilji frats gupishanj lja di ureclji
(expr: achicãsescu) cum sta luguria; yinits tra s-lom di ureclji
(expr: s-ascultãm); crishtinj! s-loats di ureclji!
(expr: s-ascultats!); nu-sh loa di ureclji
(expr: nu-asculta, nu s-aduchea) un cu-alantu; lj-loa ocljul la tuti
(expr: aduchea, achicãsea); niscãntsã loarã (nchisirã, apucarã tri) Codurli; poarca lo (nchisi cãtrã, apucã) pãdurea; s-loarã di (nchisirã, acãtsarã s-ducã la) munti armãnjlji; s-loarã di giug (apucarã s-alinã ndzeanã); sculats-vã cã va nã lja
(expr: n-acatsã durnjindalui) dzua; cãtrã iu lja pãni?
(expr: cãtrã iu sh-amintã bana, cãtrã iu bãneadzã, psunsescu pãni sh-alti lucri tri mãcari); shtii cãtrã iu lja pãni
(expr: iu bãneadzã) atsel cãni di Barbã-Cot?; alasã caljlji s-lja anasã
(expr: s-dizvurseascã); ishirã s-lja vimtu
(expr: s-adilji vimtu curat, s-avreadzã); nu lja pri elj
(expr: nu mprusteadzã, nu easti ma ghini cu sãnãtatea, nu si ngrashi); lo trã nãinti, lo pri nãs; sh-u loarã pri nãsh
(expr: lã dãdea besã a lor); shi-l lo
(expr: sh-lu-agudi, l-pligui) trãsh tu injoarã; a hoarãljei ãlj deadirã foc shi pãdurea lo foc
(expr: s-apreasi); tufechea nu lo foc
(expr: nu s-discãrcã); lu-avea loatã di oclju
(expr: l-diuclje); ti ljai
(expr: dãmluseshti) di mãnã i di cicior; loari di lunã
(expr: agudiri di chicutã, di dãmblã); s-loarã di per
(expr: si nciuparã, si ncãcearã) trã tsiva dip; sh-au loatã perlu di-aoa
(expr: fudzirã, li cãrtsãnirã di-aoa); sh-lo ocljilj di-aclo
(expr: fudzi); lo-lj tatã-su tsi li-ari
(expr: s-lu lja neclu, draclu); lã lom torlu
(expr: fãtsem ca elj, nã dutsem dupã urma tsi u-alãsarã); va-lj lja n cicioari
(expr: va s-ducã dupã el); oili s-loarã di lapti
(expr: astrãchirã, astãmãtsirã s-da lapti); lji si loarã ocljilj
(expr: lj-acãtsarã ocljilj pãndzinã, cicãrdãsi); s-lo (dusi, fudzi) dupã caprã; s-mi loari trã nveastã
(expr: si nsurari cu mini); oili ahurhirã s-lja plailu
(expr: s-ducã pri plai); u lo seatea
(expr: u-acãtsã, ãlj si featsi seati); s-lja xeanili
(expr: s-fugã tu xeani); cãt loa
(expr: cum acãtsa, cãt eara) s-easã; lo pulitiili (dusi pri pulitii) unã cãti unã; nica nu-avea loatã (nchisitã) ghini cãnticlu; sh-loarã ahãntã vreari
(expr: s-vrea ahãntu multu); lutsea, di-ts loa ocljilj
(expr: di ti urghea); tradzi apala shi-lj lja
(expr: si-lj talji) caplu; sh-loarã perlu
(expr: fudzirã) di-aclo; veadi aclo lãludz njilji, s-tsã si lja mintea
(expr: s-glãreshti di minti); loarã di hãbari
(expr: nvitsarã, aflarã) iu lja pãni
(expr: bãneadzã) amirãlu; ahurhirã s-lja plailu (si s-ducã pri plai) nsus tu muntsã; nu mi loats pri gushi
(expr: s-nu mi stuhinats, s-nu-nj fãtsets bana amarã, s-nu mi vãtãmats); va-nj ljai fumealja pri zvercã
(expr: va-nj fãtsets fumealja s-tragã multi cripãri); sh-lo mintea la cicioari
(expr: vdzi cãtrã iu-lj videa ocljilj) sh-lj-u deadi nãpoi ãnsus; s-nã lom ocljilj
(expr: s-fudzim) di-aoatsi; bitisi polimlu shi-sh lo ocljilj nãpoi
(expr: fudzi nãpoi) ãnsus tu xeani; si-lj ljai fumlu ali Mari
(expr: fudzi, li cãrtsãni Mara); lja-ts curatili
(expr: s-nu-ai vãrã nãdii) sh-tini gione; di multu sh-loarã curatili
(expr: di multu sh-chirurã umutea tsi u-avea) tra s-veadã lumea; nã lom cãshtigã
(expr: chirum umutea) sh-di la voi; sh-loarã cãshtiga
(expr: chirurã nãdia) sh-nu ma scriarã

§ loat (lŭátŭ) adg loatã (lŭá-tã), loats (lŭátsĭ), loati/loate (lŭá-ti) –
1: (lucru) tsi easti acãtsat tu mãnã (tsi s-aflã iuva icã nj-ul da cariva) tra s-lu tsãn tu mãnã (s-lu bag altu iuva icã s-lu dau la cariva);
2: (lucru) tsi-lj s-ari datã i pitricutã di cariva shi easti aprucheat; aprucheat, adixit, dixit, etc.;
3: tsi easti acãtsat tra s-facã tsiva, ahiursit, nchisit, apucat, etc.;
(expr:
1: loat di vimtu = glar di minti;
2: loat di lunã = tsi-l lja cu arcoari, tsi ari diarei, tsi-l talji cufoarea; etc., etc.)
{ro: luat; primit; început; etc.}
{fr: pris; reçu; commencé; etc.}
{en: taken; received; started; etc.}
ex: fu loat di furi; u vidzu loatã
(expr: traptã, slabã) la fatsã; suntu loats
(expr: ncrunats) di estan; eara loat di vimtu
(expr: glar di minti); alea, loatã di vimtu
(expr: glarã); loat
(expr: dãmlusit) di mãnj shi di cicioari

§ loari/loare (lŭá-ri) sf lori (lórĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-lja tsiva; loatã, aprucheari, adixiri, dixiri, acãtsari, ahiursiri, nchisiri, apucari, etc.
{ro: acţiunea de a lua; de a primi; de a începe; etc.; luare; primire; începere, etc.}
{fr: action de prendre; de recevoir; de commencer; etc.}
{en: action of taking; of receiving; of starting; etc.}
ex: dupã isapi, nãsh isha trã dari, nu trã loari; streslu u-ari mãna trã loari, nu u-ari sh-trã dari; ndreptu ai, ma nu-ai trã loari (dixiri) tsiva; loarea-aestã di doi cusurinj
(expr: ncrunari di cusurinj) nu easti cu ncherdu; cu loarea
(expr: ncrunarea) a noastrã; di loari afoarã
(expr: dãmlusiri)

§ paraljau (pá-ra-ljĭáŭ) (mi) vb I paraloai (pá-ra-lŭáĭ), paraloam (pá-ra-lŭámŭ), paraloatã (pá-ra-lŭá-tã), paraloari/paraloare (pá-ra-lŭá-ri) –
1: ljau ma multu dicãt lipseashti (easti-ananghi, easti ghini);
2: aurlu pri cariva; vãryescu, ncaci, cãtigursescu,
3: mi-arãd, fac alatusi; alãtipsescu, alutusescu, stipsescu, ftisescu
{ro: lua prea mult; certa; se înşela; greşi}
{fr: trop prendre; reprimender, gronder, traiter rudement, rabrouer; se tromper, fauter}
{en: take too much; reprimand, scold, treat hard; err, make a mistake}
ex: nj-easti fricã s-nu mi paraljai (s-nu mi ncaci, aurli, cãtigurseshti); nu paralja (nu lj-aurlã) cãnjlji; mi paraloai (stipsii, feci unã alatusi)

§ paraloat (pá-ra-lŭátŭ) adg paraloatã (pá-ra-lŭá-tã), paraloats (pá-ra-lŭátsĭ), paraloati/paraloate (pá-ra-lŭá-ti) – tsi easti multu loat; tsi s-ari loatã multu; tsi easti aurlat (ncãceat, cãtigursit, etc.); tsi s-ari arãsã; tsi ari stipsitã (ftisitã, etc.); aurlat, vãryit, ncãceat, cãtigursit,
3: arãs, alãtipsit, alutusit, stipsit, ftisit
{ro: luat prea mult; certat; înşelat; greşit}
{fr: trop pris; reprimendé, grondé, traité rudement, rabroué; trompé, fauter}
{en: taken too much; reprimanded, scolded, treated hard; erred, made a mistake}

§ paraloari/paraloare (pá-ra-lŭá-ri) sf paralori (pá-ra-lórĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-paralja
{ro: acţiunea de a lua prea mult; de a certa; de a se înşela; de a greşi}
{fr: action de trop prendre; de reprimender, de gronder, de traiter rudement, de rabrouer; de se tromper, de fauter}
{en: action of taking too much; ofreprimanding, of scolding, of treating hard; of erring, of making a mistake}

§ loatã (lŭá-tã) sf fãrã pl – (unã cu loari)
ex: unã loatã (loari) tsi-lj featsi shi-lj dzãsi

§ lundalui (lún-da-luĭ) partitsiplu prizentu (girundziul) di la verbul ljau – lunda
{ro: luând, primind, íncepând, etc.}
{fr: en prenant, en recevant, en commençant, etc.}
{en: taking, receiving, starting, etc.}

§ lunda (lún-da) – (unã cu lundalui)
ex: lunda-sh
(expr: dãnda-sh) mãna cu aushlu, ãlj dzãsi

{ro: acţiunea de a răni (cu armă de foc); rănire}
{fr: action de blesser (par une balle)}
{en: action of wounding, of injuring (by firearm)}

§ nipliguit (ni-pli-gu-ítŭ) adg nipliguitã (ni-pli-gu-í-tã), nipliguits (ni-pli-gu-ítsĭ), nipliguiti/nipliguite (ni-pli-gu-í-ti) – tsi nu easti pliguit; tsi nu easti agudit (di-unã curshumi, di-un cãtsut, di-unã cheatrã, etc.)
{ro: nerănit (cu armă de foc, cuţit, piatră, etc.)}
{fr: qui n’est pas blessé (par une balle, couteau, etc.)}
{en: who is not wounded or injured (by firearm, knife, etc.)}
ex: ascãpã nipliguit (fãrã s-hibã pliguit)

§ nipliguiri/nipliguire (ni-pli-gu-í-ri) sf nipliguiri (ni-pli-gu-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu pligueashti icã nu easti pliguit
{ro: acţiunea de a nu răni; rănire}
{fr: action de ne pas blesser}
{en: action of not wounding, of not injuring}

§ pligusescu (pli-gu-sés-cu) (mi) vb IV pligusii (pli-gu-síĭ), pliguseam (pli-gu-seámŭ), pligusitã (pli-gu-sí-tã), pligusi-ri/pligusire (pli-gu-sí-ri) – (unã cu pliguescu)

§ pligusit (pli-gu-sítŭ) adg pligusitã (pli-gu-sí-tã), pligusits (pli-gu-sítsĭ), pligusi-ti/pligusite (pli-gu-sí-ti) – (unã cu pliguit)

§ pligusiri/pli-gusire (pli-gu-sí-ri) sf pligusiri (pli-gu-sírĭ) – (unã cu pliguiri)

§ tufichisit (tu-fi-chi-sítŭ) adg tufichisitã (tu-fi-chi-sí-tã), tufichisits (tu-fi-chi-sítsĭ), tufichisiti/tufichisite (tu-fi-chi-sí-ti) – tsi easti agudit (pliguit, vãtãmat) cu tufechea; (tufechi) tsi easti aminatã; curshumat
{ro: împuşcat (rănit sau omorât) cu gloanţe de puşcă; (puşca cu) care s-a tras}
{fr: fusillé (blessé ou tué) par des balles de fusil}
{en: shot (wounded or killed) with a rifle}

§ tufichisiri/tufichisire (tu-fi-chi-sí-ri) sf tufichisiri (tu-fi-chi-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva tufichiseashti; curshumari
{ro: acţiunea de a trage cu puşca, de a împuşca (răni sau omorî) pe cineva cu gloanţe de puşcă}
{fr: action de tirer un coup de fusil, de fusiller (tuer ou blesser) par des balles de fusil}
{en: action of shooting a rifle, of shooting someone (wounding or killing) with a rifle}

§ tuficsescu (tu-fic-sés-cu) vb IV tuficsii (tu-fic-síĭ), tuficseam (tu-fic-seámŭ), tuficsitã (tu-fic-sí-tã), tuficsi-ri/tuficsire (tu-fic-sí-ri) – (unã cu tufichisescu)

§ tuficsit (tu-fic-sítŭ) adg tuficsitã (tu-fic-sí-tã), tuficsits (tu-fic-sítsĭ), tuficsi-ti/tuficsite (tu-fic-sí-ti) – (unã cu tufichisit)

§ tuficsi-ri/tuficsire (tu-fic-sí-ri) sf tuficsiri (tu-fic-sírĭ) – (unã cu tufichisiri)

§ tuficci (tu-fic-cí) sm tuficceadz (tu-fic-ciádzĭ) – atsel tsi fatsi i vindi tufechi; atsel tsi aminã unã tufechi
{ro: puşcaş}
{fr: fusiler}
{en: fusilier}
ex: s-tradz la cutsitari sh-la tuficceadz (la-atselj tsi vindu tufechi)

§ tufichiljauã (tu-fichĭ-ljĭá-ŭã) sf tufichiljei (tu-fichĭ-ljĭéĭ) shi tuficljei (tu-fic-ljĭéĭ) – aminarea di tufechi; vrondul tsi s-fatsi cãndu s-aminã unã tufechi
{ro: împuşcătură}
{fr: coup de fusil, fusillade}
{en: rifle fire, shot, shooting}
ex: avdzãm tuficljaua

§ tuficheauã (tu-fi-chĭá-ŭã) sf tufichei (tu-fi-chĭéĭ) – (unã cu tufichiljauã)
ex: s-aprimsi tuficheaua