DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

aurãscu

aurãscu (a-u-rắs-cu) (mi) vb IV aurãi (a-u-rắĭ), auram (a-u-rámŭ), aurãtã (a-u-rắ-tã), aurãri/aurãre (a-u-rắ-ri) –
1: am unã sãmtsãri vãrtoasã di dushmãnilji fatsã di cariva; lj-am mari inati a unui tsi-l lugursescu ca un dushman; am tu hazmã, hãzmusescu, urãscu, uryisescu;
2: nji s-aurashti = nu shtiu tsi s-adar tra sã-nj treacã oara; avursescu sh-mi satur di-atseali tsi fac; mi plictisescu, buhtisescu, bizirsescu, sãcãldisescu
{ro: urî, (se) plictisi}
{fr: haïr, s’ennuyer}
{en: hate, be bored}
ex: el mi-aurashti (nj-ari inati sh-mi dushmãneashti multu), voi nu mi-aurãts; elj s-aurãscu; nji s-aurã (bizirsii) cu fisuljlu; lji s-aura sh-a lui (bizirsea sh-el) shi-lj dzãsi; ãlj s-aura (bizirsea, s-plictisea) di shideari; shidzum tu sãrbãtori fãrã lucru shi nã s-aurã multu; pãnã lji s-aurã (s-sãturã) di banã tu lumea-aestã; si shteari tini, cum nji s-ari aurãtã bana aestã zãmãratã?!

§ aurãt1 (a-u-rắtŭ) adg aurãtã (a-u-rắ-tã), aurãts (a-u-rắtsĭ), aurãti/aurãte (a-u-rắ-ti) –
1: tsi nu easti vrut shi easti hãzmusit di un dushman (tsi lu-ari cariva tu hazmã); urãt, hãzmusit, uryisit;
2: tsi-lj s-aurashti; plictisit, buhtisit, bizirsit, sãcãldisit
{ro: urât, plictisit}
{fr: haï, ennuyé}
{en: hated, bored}

§ aurãri/aurãre (a-u-rắ-ri) sf aurãri (a-u-rắrĭ) –
1: atsea tsi fatsi un cãndu aurashti; urãri, hãzmusiri, uryisiri;
2: plictisiri, buhtisiri, bizirsiri, sãcãldisiri
{ro: acţiunea de a urî, de a se plictisi}
{fr: action de haïr, de s’ennuyer}
{en: action of hating, of being bored}

§ aurãt2 (a-u-rắtŭ) adg aurãtã (a-u-rắ-tã), aurãts (a-u-rắtsĭ), aurãti/aurãte (a-u-rắ-ti) – tsi easti multu slab, urut shi tri aurãri; salchiu
{ro: urât, odios}
{fr: odieux}
{en: odious}
ex: arali multi shi aurãti

§ urãscu (u-rắs-cu) (mi) vb IV urãi (u-rắĭ), uram (u-rámŭ), urãtã (u-rắ-tã), urãri/urãre (u-rắ-ri – (unã cu aurãscu)
ex: lj-urãscu giunarlji cãts jilescu sh-atselj tsi plãngu earã lj-urãscu; ãlj s-avea urãtã bana (avea bizirsitã, s-avea sãturatã di banã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bizirsescu

bizirsescu (bi-zir-sés-cu) vb IV bizirsii (bi-zir-síĭ), bizirseam (bi-zir-seámŭ), bizirsitã (bi-zir-sí-tã), bizirsiri/bizirsire (bi-zir-sí-ri) – nu shtiu tsi s-fac tra sã-nj treacã oara; avursescu sh-mi satur di-atseali tsi fac; nji s-aurashti; plictisescu, buhtisescu, sãcãldisescu
{ro: plictisi}
{fr: s’ennuyer, s’embêter}
{en: be bored, annoy}
ex: sh-di shideari bizirseshti (tsi s-aurashti); cari bizirsi (lji s-aurã, s-sãturã) Dumnidzãlu di cãftãrli-a lor

§ bizirsit (bi-zir-sítŭ) adg bizirsitã (bi-zir-sí-tã), bizirsits (bi-zir-sítsĭ), bizirsiti/bizirsite (bi-zir-sí-ti) – tsi-lj s-aurashti; plictisit, buhtisit, sãcãldisit
{ro: plictisit}
{fr: ennuyé, embêté}
{en: bored, (be) annoyed}

§ bizirsiri/bizirsire (bi-zir-sí-ri) sf bizirsiri (bi-zir-sírĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu bizirseashti; plictisiri, buhtisiri, sãcãldisiri; bizeryiu
{ro: acţiunea de a se plictisi; plictiseală}
{fr: action de s’ennuyer, de s’embêter; ennui}
{en: action of being bored, of being annoyed; bother, boredom}
ex: bizirsiri greauã avem

§ bizeryiu (bi-zér-yĭu) sf bizeryiuri (bi-zér-yĭurĭ) – starea (catastisea) tu cari s-aflã cariva tsi lji s-aurashti (tsi bizirseashti); plixi, plictisiri, buhtisiri, sãcãldisiri, bizirsiri
{ro: plictiseală}
{fr: ennui}
{en: boredom}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

buhtiri/buhtire

buhtiri/buhtire (buh-tí-ri) sf buhtiri (buh-tírĭ) – atsea tsi-aducheashti omlu cãndu avurseashti; brengã, apustusiri, lãvrusiri, avursiri, curmari, armãneari, cãpãiri
{ro: osteneală}
{fr: fatigue, lassitude}
{en: tiredness, weariness}
ex: fãrã buhtiri, fãrã lucrari

§ buhtisescu (buh-ti-sés-cu) vb IV buhtisii (buh-ti-síĭ), buhtiseam (buh-ti-seámŭ), buhtisitã (buh-ti-sí-tã), buhtisiri/buhtisire (buh-ti-sí-ri) – avursescu (agnusescu, mi satur, etc.) di-atseali tsi fac; nu shtiu tsi s-fac tra sã-nj treacã oara; nji s-aurashti, mi plictisescu, bizirsescu, sãcãldisescu
{ro: obosi; plictisi, sătura, dezgusta}
{fr: se lasser; s’ennuyer, s’embêter, se rassasier, se dégoûter}
{en: tire; be bored, be annoyed, have enough, be disgusted}
ex: buhtisii (avursii, bizirsii, mi sãturai, nji s-aurã) lucrãndalui

§ buhtisit (buh-ti-sítŭ) adg buhtisitã (buh-ti-sí-tã), buhtisits (buh-ti-sítsĭ), buhtisiti/buhtisite (buh-ti-sí-ti) – tsi easti avursit (agnusit, sãturat, etc.) di-atseali tsi fatsi; tsi-lj s-aurashti; plictisit, bizirsit, sãcãldisit
{ro: obosit; plictisit, săturat, dezgustat}
{fr: lassé, ennuyé, embêté, rassasié, dégoûté}
{en: tired, bored, annoyed, disgusted, tired}

§ buhtisiri/buhtisire (buh-ti-sí-ri) sf buhtisiri (buh-ti-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva buhtiseashti; plictisiri, bizirsiri, sãcãldisiri
{ro: acţiunea de a se plictisi, de a se sătura, de a fi dezgustat; oboseală; plictisire}
{fr: action de se lasser; de s’ennuyer, de s’embêter, d’être dégoûté; lassitude, rassasiement}
{en: action of tiring; of being bored, of being annoyed, of having enough, of being disgusted; tiredness}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lai1

lai1 (láĭŭ) adg lai/lae (lá-i), lãi (lắĭ) shi lai (láĭ), lãi (lắĭ) shi lai (láĭ) –
1: tsi easti di bueaua-a cãrbunilui (a corbului, a cãtraniljei, etc.); negru, negur, njagrã; corbu, cãtrani, pisã, chisã;
2: tsi s-aflã tu-unã halã urutã; cari nu-ari tihi tu banã; tsi ari mash cripãri shi taxirãts; mãrat, curbisit, stuhinat, ndzernu, scurpisit, buisit, vãpsit, etc.
3: tsi nu easti bun la suflit; arãu, slab, urut, lupudit, cãtrãcearcu, afishcu, tihilai, andihristu, blãstimat, chirãtã, cãtãrgar, chiutandal, murlai, etc.;
(expr:
1: (stranji) lãi; lãili = (i) stranji lãi di jali, cãndu moari cariva; (ii) stranji lãi di mãrtari i nsurari, cã bana di tora va s-hibã ma greauã, ma lai;
2: un lai = un cafe;
3: nu li shtiu lãili = nu li shtiu gramatili, nu shtiu sã dyivãsescu;
4: ãlj bag laea = lu-alas lucrul si s-facã tsi s-va, si s-facã xichi;
5: njel lai = inda mi duc sh-u fac hasha, u fac incheari shi dzãc dipriunã cã atseali ti cari hiu cãtigursit nu li-am faptã;
6: hirlu-atsel lailu; atsea laea, laea = mira, soartea-atsea arauã, mira-atsea laea;
7: ca lailji ali lai = ca ma corghili di corghi, ca-atselj tsi nu-au altsã ma urghisits di elj;
8: ne albã, ne lai = nu easti ni unã ni alantã; zbor tsi s-dzãtsi cãndu easti greu s-lu ifhãrãstiseshti pi-atsel tsi nu va ni unã ni altã; lãets cu saclu = cripãri, taxirãts, bilei multi)
{ro: negru; sărman, nefericit, nenorocit; rău, nemernic; doliu}
{fr: noir; pauvre, infortuné, malheureux; misérable, coquin, malin, funeste; deuil}
{en: black; poor, unfortunate; miserable, rascal, wicked, bad; mourning}
ex: purta shimii lai n cap; oili lãi (di hromã lai); mãni va tundem lãili (oili cu lãna lai); va ts-easã ninti un njel lai (cu chealea di hromã lai) sh-un njel albu; earã lãili nu li shtii (fig: lãili = gramatili; expr: nu shtii si dyivãseascã); ded di un om lai (arãu); s-li-adari lucrili ma lai (ma-arãu)?; cama lai (urut, slab) s-ti ved; ficiorlu nu lu-ari bun, lu-ari lai (arãu, tihilai); s-videm tsi n-adushish dit lãili di (aralili) xeani; yin lãilji (arãilji; fig: turtsãlj); cãdzu Noti, lailu (mãratlu) mpadi; di lai, ma lai (di corbu, ninga ma corbu); sh-unã lai sh-alantã cama lai, dzãtsea mãratslji pãrintsã; lailu-nj (mãratlu-nj) di mini, tsi pãtsãi; plãng shi lãilji (mãratslji, corghilj) fãrshirots; s-dirinã lailji (mãratslji) armãnj; tsi s-facã, laea (mãrata), cara-lj cãdzu tu cãtsãn!; lo Budash nã carti lai (corbã, slabã, urutã); nu shi shtea lailu (mãratlu) sh-vãpsitlu, cã nu cu hiljlu vrea s-bashi; videa cã lailu-lj (mãratlu-lj) di tatã, di dzuã-dzuã slãghea; unã arcoari di cari lji ngljatsã a omlui laea-lj (mãrata-lj) nari; mã-sa, laea (mãrata), lj-plãndzea inima shi s-aru-pea di dorlu-a lor; laea (mãrata) di featã s-prifeatsi nã scãntealji; u ncurunarã ca laili ali lai

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

plixi/plixe

plixi/plixe (plí-xi) sf pl(?) – starea tu cari s-aflã cariva tsi-lj s-aurashti di-atseali tsi avdi i s-fac dinintea-a lui; starea tu cari s-aflã atsel tsi nu-ari tsiva s-facã shi nu shtii cum sã-sh treacã oara; bizeryiu
{ro: plictiseală}
{fr: ennui}
{en: boredom}
ex: lj-vinji plixi cã shadi singurã di multu chiro

§ plictisescu (plic-ti-sés-cu) (mi) vb IV plictisii (plic-ti-síĭ), plictiseam (plic-ti-seámŭ), plictisitã (plic-ti-sí-tã), plictisiri/plictisire (plic-ti-sí-ri) – nu shtiu tsi s-fac tra sã-nj treacã oara; nji s-aurashti cãndu cariva-nj zburashti di lucri tsi nu mi intisiseadzã dip; buhtisescu, bizirsescu, sãcãldisescu
{ro: plictisi}
{fr: ennuyer, embêter}
{en: bore, annoy}
ex: mi plictisii cu (bizirsii di) alãvdãrli a lui

§ plictisit (plic-ti-sítŭ) adg plictisitã (plic-ti-sí-tã), plictisits (plic-ti-sítsĭ), plictisiti/plictisite (plic-ti-sí-ti) – tsi-lj s-aurashti di-atseali tsi fatsi; buhtisit, bizirsit, sãcãldisit
{ro: plictisit}
{fr: ennuyé, embêté}
{en: bored, annoyed}

§ plictisiri/plictisire (plic-ti-sí-ri) sf plictisiri (plic-ti-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-plictiseashti; buhtisiri, bizirsiri, sãcãldisiri
{ro: acţiunea de a se plictisi; plictisire}
{fr: action d’ennuyer, d’embêter}
{en: action of boring, of annoying}

§ plicticos (plic-ti-cósŭ) adg plicticoasã (plic-ti-cŭá-sã), plicticosh (plic-ti-cóshĭ), plicticoasi/plicticoase (plic-ti-cŭá-si) – (om, lucru) tsi ti plictiseashti
{ro: plictisitor}
{fr: ennuyeux}
{en: boring}
ex: plicticoasi-nj suntu vizitili a aistor oaminj

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

sãcãldisescu

sãcãldisescu (sã-cãl-di-sés-cu) (mi) vb IV sãcãldisii (sã-cãl-di-síĭ), sãcãldiseam (sã-cãl-di-seámŭ), sãcãldisitã (sã-cãl-di-sí-tã), sãcãldisiri/sãcãldisire (sã-cãl-di-sí-ri) –
1: nji s-amãrashti inima; mãrãnedz, siclitsescu;
2: nu shtiu tsi s-fac tra sã-nj treacã oara; nji s-aurashti, buhtisescu, bizirsescu, plictisescu
{ro: (se) plictisi, (se) supăra, (se) enerva}
{fr: (s’)ennuyer, (s’)embêter, être troublé}
{en: be bored, be annoyed}
ex: nu ti sãcãldisea (nu ti-amãra, s-nu ti cãrteshti) sh-ahãt di zboarãli-a lui; cãndu lu-avdu cã zghileashti, mi sãcãldisescu (mi cãrtescu, nj-pari-arãu)

§ sãcãldisit (sã-cãl-di-sítŭ) adg sãcãldisitã (sã-cãl-di-sí-tã), sãcãldisits (sã-cãl-di-sítsĭ), sãcãldisiti/sãcãldisite (sã-cãl-di-sí-ti) – amãrãt, mãrãnat, siclitsit, buhtisit, bizirsit, plictisit
{ro: plictisit, supărat, enervat}
{fr: ennuyé, embêté, troublé}
{en: bored, annoyed}

§ sãcãldisiri/sã-cãldisire (sã-cãl-di-sí-ri) sf sãcãldisiri (sã-cãl-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-sãcãldiseashti; amãrãri, mãrãnari, siclitsiri, buhtisiri, bizirsiri, plictisiri
{ro: acţiunea de a (se) plictisi, de a (se) supăra, de a (se) enerva; plictisire, supărare, enervare}
{fr: action d’ennuyer, de s’embêter, de troubler}
{en: action of boring, of being annoyed}

§ sãcãldii (sã-cãl-dí-i) sf sãcãldii (sã-cãl-díĭ) – atsea tsi aducheashti tu suflit atsel tsi si sãcãldiseashti; sãcãlmai, cãrtiri, bizirsiri, plictisiri
{ro: plictisire, supărare, enervare}
{fr: ennui, agacement, énervemernt}
{en: worry, anxiety, boredome} di sãcãldii ahiurhi s-plãngã

§ sãcãlmai/sãcãlmae (sã-cãl-má-i) sf sãcãlmãi (sã-cãl-mắĭ) – (unã cu sãcãldii)
ex: di sãcãlmai nu putu sã ncljidã ocljilj tutã noaptea

§ disãcãldisescu (di-sã-cãl-di-sés-cu) (mi) vb IV disãcãldisii (di-sã-cãl-di-síĭ), disãcãldiseam (di-sã-cãl-di-seámŭ), disãcãldisitã (di-sã-cãl-di-sí-tã), disãcãldisiri/disãcãldisire (di-sã-cãl-di-sí-ri) – nj-treatsi sãcãlmaea; nu mata hiu sãcãldisit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

urãt1

urãt1 (u-rắtŭ) adg urãtã (u-rắ-tã), urãts (u-rắtsĭ), urãti/urãte (u-rắ-ti) – cari ari unã vidzutã tsi nu lu-arãseashti ocljul a omlui; tsi nu easti mushat tu videari; tsi nu-ari unã purtari bunã; chiro ncljis, ntunicat, arcuros, cu ploai i cu neauã; tsi easti arãu (lai, slab); urut, slut, taxes, salchiu, slab, lai; (fig:
1: urãt ca loclu; urãt ca fatsa-a loclui = multu urãt;
2: nj-easti urãt; nu nj-aflu loclu di urãt = nji s-aurashti cã nu-am tsiva s-fac tra sã-nj treacã oara; bizirsescu, mi plictisescu, mi siclitsescu)
{ro: urât, urâcios, odios, rău}
{fr: laid, affreux, odieux, mauvais}
{en: ugly, hideous, odious, wicked, bad}
ex: multu urãt easti; eara adratã s-amparã urãtã (slutã), tra s-nu u cunoascã; poati s-lipseascã tu-unã oarã urãtã (lai, slabã, greauã); minduirli-atseali ma urãti (slabi, lãi); eara urãt ca loclu
(expr: multu urãt); nu grirã zbor urãt (slab, lai) tr-amirãlu

§ urãteatsã (u-rã-teá-tsã) sf urãtets (u-rã-tétsĭ) – harea tsi-l fatsi pri cariva (i tsiva) s-aspunã urãt; catandisea-a atsilui cari easti urãt; cariva (tsiva) tsi easti urãt; uruteatsã, urãtsami, urutsami, urteatsã, urtsami, slutichi, slãbintsã, lãeatsã; (fig: urãteatsã = (i) lucru multu-arushinos; (ii) cariva (tsiva) tsi easti urãt)
{ro: urâţenie, răutate}
{fr: laideur, méchanceté, méfait, vilenie}
{en: ugliness, wi-ckedness, misdeed, meanness}
ex: featsish mari urãtets (lãets); napa-i vãrnã urãteatsã (lãeatsã)?; urãtetsli (lãetsli) nu s-curmarã

§ urãtsami/urãtsame (u-rã-tsá-mi) sf urãtsãnj (u-rã-tsắnjĭ) – (unã cu urãteatsã)
ex: ts-aflash featã s-badz di cali, s-lja urãtsamea-a loclui

§ urãciuni2/urãciune (u-rã-cĭú-ni) sf urãciunj (u-rã-cĭúnjĭ) – (unã cu urãteatsã)
ex: urãciunea (urãteatsa) a ficiorlor easti cunuscutã tu tutã hoara; cu urãciunea (fig: atsea sluta, feata-atsea urutã) va si nsoarã?

§ urãtsãscu (u-rã-tsãs-cu) vb IV urãtsãi (u-rã-tsắĭ), urãtsam (u-rã-tsámŭ), urãtsãtã (u-rã-tsắ-tã), urãtsãri/urãtsãre (u-rã-tsắ-ri) – mi-adar urãt; fac tsiva tra s-hibã urãt; urutsãscu, urtsãscu, slutsãscu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn