DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

plãticã

plãticã (plã-tí-cã) sf plãtits (plã-títsĭ) – pescu di apã dultsi, cu truplu-analtu, pliciutat, cu caplu njic shi shcurtu, sh-cu multsã schinj (oasi) tu carni
{ro: plătică}
{fr: brême (poisson); gardon (poisson)}
{en: bream, roach}
ex: plãtitsli suntu peshti njits ma lizetlii

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ploaci1/ploace

ploaci1/ploace (plŭá-ci) sf ploci (plócĭ) shi plociuri (pló-cĭurĭ) – soi di cheatrã mari tsi s-talji ndreaptã tra si s-facã cãljuri, si s-facã ploci di murmintsã, etc.; soi di cheatrã tsi s-disfatsi lishor tu peturi suptsãri tsi pot si s-bagã pri casã tra s-facã unã citii di cheatrã, icã, si s-adarã pinatsi tra sã scrii pri eali njitslji la sculii, etc.; (fig:
1: ploaci = (i) murminti, moarti; (ii) pinac, pãnãchidã; expr:
2: bãgai ploci pri pãnticã = hiu (escu) agiun)
{ro: ardezie, tăbliţă de scris, lespede, placă, piatră de mormânt}
{fr: ardoise, tablette d’ardoise; dalle, pierre plate; pierre tumulaire, tombeau}
{en: slate; paving stone, floor tile; ledger, flatstone}
ex: yinghits frats cu plocili n cap (angucitoari: dzeadzitli); di sum plocili (chetsrãli) di murmintsã strigã-a noshtri bunj pãrintsã; ashtirnurã ploci di mirmer tu bisea-ricã; multi lucri nu s-agãrshescu pãnã la ploaci (fig: murminti); tsi pãtsãi, pãn la ploaci (fig: moarti, mirminti) va u spun; plãndzea pi ploacea (ploacea di mirmintu; la mirmintul) a tatã-sui; ficiorlu freadzi ploacea (fig: panachida); casi anvãliti cu ploci; plocili di pi casã s-frãngu; ear fumealja sh-nicuchira ploci pri pãnticã bãgarã
(expr: cã suntu multu-agiunj, bãgarã ploci pri pãnticã tra s-lã curmã foamea)

§ plucicã (plu-cí-cã) sf plucitsi/plucitse (plu-cí-tsi) – ploaci njicã

§ plãciusescu (plã-cĭu-sés-cu) vb IV plãciusii (plã-cĭu-síĭ), plãciuseam (plã-cĭu-seámŭ), plãciusitã (plã-cĭu-sí-tã), plãciusiri/plãciusire (plã-cĭu-sí-ri) – cu agudirea (apitrusirea, zmuticarea, ciucutirea, etc.) a unui lucru ãl fac s-hibã tes ca unã ploaci; pliciutedz, plãciutedz, plãsedz, nturtedz, turtescu
{ro: turti}
{fr: aplatir}
{en: flatten}
ex: l-plãciusii narea (lj-u feci ca unã ploaci)

§ plãciusit (plã-cĭu-sítŭ) adg plãciusitã (plã-cĭu-sí-tã), plãciusits (plã-cĭu-sítsĭ), plãciusiti/plãciusite (plã-cĭu-sí-ti) – tsi easti faptu s-hibã tes ca unã ploaci; plãciutat, pliciutat, plãsat, nturtat, turtit
{ro: turtit}
{fr: aplati}
{en: flattened}

§ plãciusiri/plãciusire (plã-cĭu-sí-ri) sf plãciusiri (plã-cĭu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru easti plãciusit; plãciutari, pliciutari, plãsari, nturtari, turtiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

turtã1

turtã1 (túr-tã) sf turti/turte (túr-ti) – aloat (cãtivãrãoarã adrat fãrã mãeauã) coptu tu cireap (multi ori pi jar);
(expr:
1: mi feci turtã = (i) mi cãtãdhixii, mi cãtrãfonisii, nj-si freadzirã nãrli, nj-adunai coada, etc.; (ii) biui multu sh-mi mbitai; mi feci dzadã (hrup, cãndilã, tracã, ciurlã, cucutã, etc.);
2: mi fac (la fatsã, galbin) ca turta di tsearã = ngãlbinescu, mi fac galbin la fatsã;
3: di cinushi albã nu s-fatsi turtã = nu pots s-u fats unã huzmeti cu itsido lucru: tsã lipsescu atseali lucri di cari ai ananghi;
4: catiun cinusha pri turta-a lui u tradzi = catiun sinferlu sh-mutreashti)
{ro: turtă}
{fr: galette}
{en: kind of pita-bread}
ex: turta-a ta, cu turta-a mea, pi un fus unã s-shutsã (angucitoari: cheatra di moarã); turta-a mea stri turta-a ta, fuslu-a meu n buriclu-a tãu (angucitoari: cheatra di moarã); cãndu-nj bag mãna tu spuzã (cinushi), Shunda u acats di buzã (angucitoari: turta); fãrã di fãrinã nu s-fatsi turta; adarã unã turtã tu cinushi; s-ljai unã turtã di pãni; turtã s-featsi
(expr: s-cãtãdhixi, s-cãtrãfonisi, lj-si freadzirã nãrli, sh-adunã coada); s-featsi galbin ca turta di tsearã
(expr: multu galbin la fatsã)

§ turtescu (tur-tés-cu) (mi) vb IV turtii (tur-tíĭ), turteam (tur-teámŭ), turtitã (tur-tí-tã), turtiri/turtire (tur-tí-ri) – cu agudirea (apitrusirea, zmuticarea, ciucutirea, etc.) a unui lucru ãl fac s-hibã tes ca unã turtã (ploaci); nturtedz, plãciusescu, pliciutedz, plãciutedz, plãsedz
{ro: turti}
{fr: aplatir}
{en: flatten}
ex: nu putui s-u turtescu (s-u fac teasã ca unã turtã, s-u plãciutedz)

§ turtit (tur-títŭ) adg turtitã (tur-tí-tã), turtits (tur-títsĭ), turtiti/turtite (tur-tí-ti) – tsi easti faptu s-hibã tes ca unã turtã (ploaci); nturtat, plãciusit, plãciutat, pliciutat, plãsat
{ro: turtit}
{fr: aplati}
{en: flattened}

§ turtiri/turtire (tur-tí-ri) sf turtiri (tur-tírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru easti turtit; nturtari, plãciu-tari, pliciutari, plãsari
{ro: acţiunea de a turti; turtire}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

zdrumin

zdrumin (zdrú-minŭ) (mi) vb I zdruminai (zdru-mi-náĭ), zdrumi-nam (zdru-mi-námŭ), zdruminatã (zdru-mi-ná-tã), zdrumina-ri/zdruminare (zdru-mi-ná-ri) – vatãm unã hiintsã cu apitrusirea (plãciutarea, strindzearea, chisarea, etc.) tsi lj-u fac; stringu cu multã puteari sh-lu fac cumãts (sãrmi); zdroamin, stulcinedz, stulcin, sturcin, stultsin, strucinedz, strucin, zdruncin, zdrucin, plãciutedz, pliciutedz, nturtedz, ndurtedz, zmoatic, zmurtic, chisedz
{ro: stâlci, strivi, zdrobi, sfărâma, strânge tare}
{fr: serrer, écraser, contusionner, secouer, briser, étrangler}
{en: press, squeeze, bruise, shake, break, strangle}
ex: unã featã-aruminã, gionjli ma sh-u zdruminã (u strindzi vãrtos ãn bratsã); tu bratsã ma mi zdruminã (mi strindzi vãrtos); cari lji asparsi grãdina, sh-cari lji zdruminã (zmoaticã, plãciuteadzã) lãludzli?; ts-u zdruminai (asparshu, chisai, feci), ts-u zdruminai, sãrmi, sãrmi sh-u-alãsai s-u mãcã puljlji; u zdruminai sfungarea; lo apoea auã, u zdruminã (plãciutã) shi featsi yin; tuti oili cari li muldzea stihiulu di picurar, psusea tru loc, cã lã zdrumina (strindzea vãrtos, zmutica cu mãnjli) udzãrli; lu zdruminai (lu-apitrusii) sãnãtos sum dzinuclji; inima nj-u zdruminã (cripã, stultsinã) un dor; zdruminã (fã sãrmi) sh-niheamã cash; lu zdruminai (lu stresh multu) pi numir; zdru-minã (zmoaticã) aua cu sulu; va mi zdruminã (zdruntsinã) calu cã nu-ari imnatic bun; cu ungljili lu zdruminã (streasi, zgrumã) di gushi

§ zdroamin (zdrŭá-minŭ) (mi) vb I zdruminai (zdru-mi-náĭ), zdruminam (zdru-mi-námŭ), zdruminatã (zdru-mi-ná-tã), zdruminari/zdruminare (zdru-mi-ná-ri) – (unã cu zdrumin)
ex: s-nu n-apitruseascã, di nã zdroaminã; zdroaminã loclu

§ zdru-minat (zdru-mi-nátŭ) adg zdruminatã (zdru-mi-ná-tã), zdru-minats (zdru-mi-nátsĭ), zdruminati/zdruminate (zdru-mi-ná-ti) – tsi easti stres cu multã puteari; tsi easti vãtãmat cu apitrusirea (plãciutarea, strindzearea, chisarea, etc.) tsi lj-u fac; stulcinat, sturcinat, stultsinat, strucinat, zdruncinat, zdrucinat, plãciutat, pliciutat, nturtat, ndurtat, zmuticat, zmurticat, chisat
{ro: stâlcit, strivit, zdrobit, sfărâmat, strâns tare}
{fr: serré, écrasé, contusionné, secoué, brisé, étranglé}
{en: pressed, squeezed, bruised, shaken, broken, strangled}
ex: s-priimna prit grãdina-a amirãlui, di-lj li fãtsea lãludzli di cu tut zdruminati (stultsinati, zmuticati)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

zdruncin

zdruncin (zdrún-cinŭ) (mi) vb I zdruncinai (zdrun-ci-náĭ), zdrun-cinam (zdrun-ci-námŭ), zdruncinatã (zdrun-ci-ná-tã), zdruncina-ri/zdruncinare (zdrun-ci-ná-ri) –
1: stringu cu multã puteari; vatãm unã hiintsã cu apitrusirea (plãciutarea, strindzearea, chisarea, etc.) tsi lj-u fac; zdrucin, zmoatic, zmurtic, zdrumin, zdroamin, stulcinedz, stulcin, sturcin, stultsin, strucinedz, strucin, plãciutedz, pliciutedz, nturtedz, ndurtedz, chisedz;
2: ascutur cu multã puteari; fac si s-clatinã dit timelj cu ascuturarea tsi-lj fac; zdrucin, zdruntsin, azdruntsin, trunduescu, ascutur, clatin, cleatin, clãtin, cutreambur, cutrembur, cutreamur, cutremur, cutramur, treambur, trimbur, treamur, tremur, tramur
{ro: zdrobi; zdruncina, zgudui}
{fr: écraser; secouer; ébranler}
{en: squeeze, break, shake}
ex: tuti oasili ãnj si zdruncinarã (zdruminarã, stultsinarã); u zdruncinai cu cheatra

§ zdruncinat (zdrun-ci-nátŭ) adg zdruncinatã (zdrun-ci-ná-tã), zdruncinats (zdrun-ci-nátsĭ), zdruncinati/zdruncinate (zdrun-ci-ná-ti) –
1: tsi easti stres cu multã puteari; tsi easti vãtãmat cu apitrusirea (plãciutarea, strindzearea, chisarea, etc.) tsi lj-u fac; zdrucinat, stulcinat, sturcinat, stultsinat, strucinat, plãciutat, pliciutat, nturtat, ndurtat, zmuticat, zmurticat, chisat;
2: tsi easti ascuturat cu multã puteari; tsi easti faptu si s-clatinã dit timelj cu ascuturarea tsi-lj si fatsi; zdrucinat, zdruntsinat, azdrun-tsinat, trunduit, ascuturat, clãtinat, cutrimburat, cutrimurat, cutrãmurat, trimburat, trimurat, trãmurat
{ro: zdrobit; zdruncinat, zguduit}
{fr: écrasé; secoué; ébranlé}
{en: squeezed, broken, shaken}

§ zdruncinari/zdruncinare (zdrun-ci-ná-ri) sf zdrun-cinãri (zdrun-ci-nắrĭ) –
1: atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti stres cu multã puteari icã vãtãmat cu apitrusirea (plãciutarea, strin-dzearea, chisarea, etc.) tsi-lj si fatsi; zdrucinari, stulcinari, stur-cinari, stultsinari, strucinari, plãciutari, pliciutari, nturtari, ndurtari, zmuticari, zmurticari, chisari;
2: atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva easti ascuturat cu puteari dit timelj; zdrucinari, zdruntsinari, azdruntsinari, trunduiri, ascuturari, clãtinari, cutrimburari, cutrimurari, cutrãmurari, trimburari, trimurari, trãmurari
{ro: acţiunea de a zdrobi; de a zdruncina, de a zgudui}
{fr: action d’écraser; de secouer; d’ébranler}
{en: action of squeezing, of breaking, of shaking}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

zmoatic

zmoatic (zmŭá-ticŭ) (mi) vb I zmuticai (zmu-ti-cáĭ), zmuticam (zmu-ti-cámŭ), zmuticatã (zmu-ti-cá-tã), zmuticari/zmuticare (zmu-ti-cá-ri) – fac pri cariva tra s-nu poatã s-adilji (s-lja anasa); stringu (apitrusescu) cu ahãtã dinami cã omlu nu mata poati s-lja anasã; stringu cu multã puteari; vatãm unã hiintsã cu apitrusirea (plãciutarea, strindzearea, chisarea, etc.) tsi lj-u fac; zmurtic, zdrumin, zdroamin, stulcinedz, stulcin, sturcin, stultsin, strucinedz, strucin, zdruncin, zdrucin, plãciutedz, pliciutedz, nturtedz, ndurtedz, chisedz
{ro: stâlci, strivi, zdrobi, sfărâma; sufoca, înnăbuşi}
{fr: serrer, briser, écraser, mutiler, suffoquer}
{en: press, squeeze, break, suffocate}
ex: u strimsi dultsi mbratsã, s-nu u zmoaticã (zdroaminã, stultsinã) tsiva di moali tsi sh-eara; prunili coapti si zmuticarã (chisarã, zdruminarã, plãcitarã)

§ zmuticat (zmu-ti-cátŭ) adg zmuticatã (zmu-ti-cá-tã), zmuticats (zmu-ti-cátsĭ), zmuticati/zmuticate (zmu-ti-cá-ti) – tsi nu mata poati s-adilji; tsi sh-ari chirutã anasa di strindzearea (apitrusirea) tsi-lj si featsi; tsi easti stres cu multã puteari; tsi easti vãtãmat cu apitrusirea (plãciutarea, strindzearea, chisarea, etc.) tsi lj-u fac; zmurticat, zdruminat, stulcinat, sturcinat, stultsinat, strucinat, zdruncinat, zdrucinat, plãciutat, pliciutat, nturtat, ndurtat, chisat
{ro: stâlcit, strivit, zdrobit, sfărâmat, sufocat, înnăbuşit}
{fr: serré, brisé, écrasé, mutilé, suffoqué}
{en: pressed, squeezed, broken, suffocated}
ex: erghi zmuticati (zdruminati, stulcinati); canda nu eara drac, ma vãrã tsiripulj zmulsu, zmuticat ca lailu ali lai!

§ zmuticari/zmuticare (zmu-ti-cá-ri) sf zmuticãri (zmu-ti-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu unã hiintsã (un lucru) easti zmuticat; zmurticari, zdruminari, stulcinari, sturcinari, stultsinari, strucinari, zdruncinari, zdrucinari, plãciutari, pliciutari, nturtari, ndurtari, chisari
{ro: acţiunea de a stâlci, de a strivi, de a zdrobi, de a sfărâma, de a sufoca, de a înnăbuşi; stâlcire, strivire, zdrobire, sfărâmare, sufocare}
{fr: action de serrer, de briser, d’écraser, de mutiler, de suffoquer}
{en: action of pressing, of squeezing, of breaking, of sufocating}

§ zmurtic (zmúr-ticŭ) (mi) vb I zmurticai (zmur-ti-cáĭ), zmurticam (zmur-ti-cámŭ), zmurticatã (zmur-ti-cá-tã), zmurticari/zmurticare (zmur-ti-cá-ri) – (unã cu zmoatic)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn