DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

anduplic2

anduplic2 (an-dú-plicŭ) (mi) vb I anduplicai (an-du-pli-cáĭ), an-duplicam (an-du-pli-cámŭ), anduplicatã (an-du-pli-cá-tã), andu-plicari/anduplicare (an-du-pli-cá-ri) – l-fac pri cariva (lj-shuts, lj-alãxescu mintea) tra s-mindueascã (s-dzãcã, s-facã, etc.) unã soi cu mini, ashi cum voi mini; lu-apuaduc, lj-umplu mintea (caplu), l-bag di cali, lu-aduc pi cali; cãndãrsescu, cãndirsescu, cãndãsescu, cãndisescu
{ro: convinge, consimţi}
{fr: convaincre}
{en: convince}
ex: va lu-anduplicãm (va-lu-adutsem pi cali); u-anduplicã (u cãndãrsi) s-yinã cu el; el nu s-anduplicã lishor (nu sh-alãxeashti mintea lishor); nu putui s-lu-anduplic

§ anduplicat2 (an-du-pli-cátŭ) adg anduplicatã (an-du-pli-cá-tã), anduplicats (an-du-pli-cátsĭ), anduplicati/anduplicate (an-du-pli-cá-ti) – ashi cum easti atsel tsi-lj si shutsã mintea (tsi easti cãndãrsit); apuadus, bãgat di cali, adus pi cali, cãndãrsit, cãndirsit, cãndãsit, cãndisit
{ro: convins, consimţit}
{fr: convaincu}
{en: convinced}

§ anduplicari2/anduplicare (an-du-pli-cá-ri) sf anduplicãri (an-du-pli-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-anduplicã; apuadutseari, bãgari di cali, adutseari pi cali, cãndãrsiri, cãndirsiri, cãndãsiri, cãndisiri
{ro: acţiunea de a convinge, de a consimţi; convingere, consimţire}
{fr: action de convaincre}
{en: action of convincing}

§ nduplic2 (ndú-plicŭ) (mi) vb I nduplicai (ndu-pli-cáĭ), nduplicam (ndu-pli-cámŭ), nduplicatã (ndu-pli-cá-tã), nduplicari/nduplicare (ndu-pli-cá-ri) – (unã cu anduplic)
ex: pãrintsãlj lji nduplicarã (lj-cãndãrsirã) sh-lj-umplurã mintea s-ashteaptã aclo

§ nduplicat2 (ndu-pli-cátŭ) adg nduplicatã (ndu-pli-cá-tã), nduplicats (ndu-pli-cátsĭ), nduplicati/nduplicate (ndu-pli-cá-ti) – (unã cu anduplicat)

§ nduplicari2/nduplicare (ndu-pli-cá-ri) sf nduplicãri (ndu-pli-cắrĭ) – (unã cu andu-plicari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

plec2

plec2 (plécŭ) (mi) vb I plicai (pli-cáĭ), plicam (pli-cámŭ), plicatã (pli-cá-tã), plicari/plicare (pli-cá-ri) – fug (mi duc) dit un loc tu-un altu; nchisescu s-mi duc iuva, mi duc, fug
{ro: pleca}
{fr: partir}
{en: leave, go}
ex: featã, lea mushatã, pleacã (fudz), du-ti tr-apã; ficiorlu lja shi pleacã (fudzi); ma tuts plica (fudzea) cu nãrli aplicati; plicã (nchisi, trapsi) troarã, cãtrã n hoarã-lj; noaptea tsi plicash (tsi vdzish) di la noi; plicã tu polim; lu-acãtsã frica sh-plicã (sh-fudzi); plicarã pali; cãtrã iu sã-nj plec (s-mi duc)?; vinji oara s-pleacã (s-fugã) amirãlu; doi vã vinjit sh-trei va s-plicats (fudzits); nãinti s-pleacã (s-fugã); pleacã (du-ti) cu tinjia-ts; sã-nj plec (sã-nj fug) shi sã-nj ti bash

§ plicat2 (pli-cátŭ) adg plicatã (pli-cá-tã), plicats (pli-cátsĭ), plicati/plicate (pli-cá-ti) – tsi s-ari dusã dit un loc tu altu; tsi ari nchisitã si s-ducã iuva; dus, fudzit, vgat
{ro: plecat}
{fr: parti}
{en: left, gone}

§ plicari2/plicare (pli-cá-ri) sf plicãri (pli-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu pleacã cariva; nchisiri (si s-ducã iuva, s-fugã), dutseari, fudziri, vgari
{ro: acţiunea de a pleca}
{fr: action de partir}
{en: action of leaving, of going}
ex: dupã plicarea (vgarea) a featãljei; feata, tu plicari (la vgari) nu agãrshi s-lja sh-puciclu cu apã yii; tu plicari (cãndu fudzea) ãlj dimãndã a hilji-sai

§ aplec2 (a-plécŭ) (mi) vb I aplicai (a-pli-cáĭ), aplicam (a-pli-cámŭ), aplicatã (a-pli-cá-tã), aplica-ri/aplicare (a-pli-cá-ri) – (unã cu plec2)
ex: oili ambairã shi apleacã (fug, dipun, nchisescu) cãtrã tu cãmpu; mãcai, biui shi cãndu lj-u-aplicai (lj-u nchisii, fudzii…)

§ aplicat2 (a-pli-cátŭ) adg aplicatã (a-pli-cá-tã), aplicats (a-pli-cátsĭ), aplicati/aplicate (a-pli-cá-ti) – unã cu plicat2

§ aplicari2/aplicare (a-pli-cá-ri) sf aplicãri (a-pli-cắrĭ) – unã cu plicari2

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         vedz: plicari2