DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

aranã

aranã (a-rá-nã) sf arãnj (a-rãnjĭ) – aguditurã (tãljiturã, ntsãpãturã, guvã, etc.) faptã tu truplu-a unui om (pravdã, etc.) cu un lucru (cheatrã, cãtsut, penurã, tufechi, etc.); ranã, pleagã, pliyii, yirã;
(expr:
1: lj-dau di aranã = lu-agudescu aclo iu-l doari, lj-dzãc zboarã tsi nu lu-arãsescu, lu zgrãm aclo iu nu-lj yini ghini;
2: nu dishcljidi (discoapirã) arana (veaclji) = nu-adu aminti cripãrli tsi-am avutã;
3: itsi cãni arana sh-alindzi = catiun sh-mutreashti di cripãrli-a lui;
4: bagã mãna pi-aranã = shtii (dzãtsi) trã tsi easti zborlu;
5: am unã-aranã tu inimã = mi doari, mi creapã un lucru)
{ro: rană}
{fr: blessure, plaie}
{en: wound}
ex: nj-feci mãna arãnj; nu dishcljidi-aranã veaclji cã doari

§ ranã (rá-nã) sf rãnj (rãnjĭ) – (unã cu aranã)
ex: nj-adrai ranã la cicior; am nã ranã tu inimã

§ arãnescu (a-rã-nés-cu) (mi) vb IV arãnii (a-rã-níĭ), arãneam (a-rã-neámŭ), arãnitã (a-rã-ní-tã), arãniri/arãnire (a-rã-ní-ri) – agudescu pri cariva shi-lj fac unã-aranã (di-aradã cu curshumea dit unã tufechi i arãvoli); rãnescu, pliguescu, pligusescu, lãvuescu, lãvusescu, agudescu
{ro: răni (cu armă de foc)}
{fr: blesser (par une balle)}
{en: wound, injure (by firearm)}
ex: u-avea arãnitã (pliguitã, lãvuitã) cu un curshum

§ arãnit (a-rã-nítŭ) adg arãnitã (a-rã-ní-tã), arãnits (a-rã-nítsĭ), arãniti/arãnite (a-rã-ní-ti) – tsi easti agudit shi-lj si fatsi unã aranã (di-unã curshumi, di-un cãtsut, di-unã cheatrã, etc.); rãnit, lãvuit, pliguit, pligusit, lãvusit, agudit
{ro: rănit (cu armă de foc)}
{fr: blessé (par une balle)}
{en: wounded, injured (by firearm)}

§ arãniri/arãnire (a-rã-ní-ri) sf arãniri (a-rã-nírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva arãneashti icã easti arãnit; rãniri, pliguiri, pligusiri, lãvuiri, lãvusiri, agudiri
{ro: acţiunea de a răni (cu armă de foc)}
{fr: action de blesser (par une balle)}
{en: action of wounding, of injuring (by firearm)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

arãu2

arãu2 (a-rắŭ) adg arauã (a-rá-ŭã), arãi (a-rắĭ), arali/arale (a-rá-li) – tsi lu-ariseashti s-facã lucri uruti; tsi ari hãri multu slabi (lãi, nibuni); narãu, nibun, slab, lai, tihilai, afishcu, andihristu, urut, cãni, ursuz, pãngãn, vombir, cãtrãcearcu, etc.; (fig:
1: arãu = tsi easti cu puteari; vãrtos, sãnãtos, etc.; expr:
2: ti bag arãu = spun la chivernisi (i altã lumi) lucri tsi-ai faptã shi nu vrei si sã shtibã; ti spun;
3: sh-nãinti arãu (apã tsi curã) sh-nãpoi vali arauã (urutã, lai) = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi nu shtii tsi s-facã cã, nu poati s-aflã tsi cali s-lja, cã tuti cãljurli suntu lãi)
{ro: rău, crud, câinos, ticălos; viguros}
{fr: mauvais, méchant, cruel, affreux; vigoureux}
{en: bad, wicked, evil, cruel; strong, vigorous}
ex: muljarea aestã easti arauã (tihilai); yeatrul ãnj deadi yitrii arali (uruti); cã-i fricã sh-lumea-arauã (slabã); va-nj ts-aflji moartea-arauã; arauã (vãrtoasã) mbãirari fatsi catãrca

§ rãu2 (rắŭ) adg rauã (rá-ŭã), rãi (rắĭ), rali/rale (rá-li) – (unã cu arãu2)

§ arãu3 (a-rắŭ) sn arali/arale (a-rá-li) shi arauã3 (a-rá-ŭã) sf arali/arale (a-rá-li) – hãrli tsi-l fac un lucru s-hibã multu-arãu (s-nu hibã dip bun); arãeatsã, lãeatsã, taxirati, ghideri, etc.;
(expr: araua = mira-atsea laea)
{ro: rău, răutate, nenorocire}
{fr: mal, méchanceté, malheur}
{en: evil, misfortune, calamity}
ex: nu s-adutsi n cali ni cu-arãulu (cu-arãeatsa) ni cu bunlu; cari ti nveatsã tr-arãu, nu ts-va bunlu; s-nu u-aflã arãulu (arãeatsa, taxirãtsli); s-nu u patã arãulu (s-nu cadã pri ea tuti lãetsli); cã eu, di-arãu (lãets), nu pot s-tsã spun; si-arucã n arãului (lj-cad tuti lãetsli pri cap); pats arãulu ma nu-ts talji; mash cã trapshu multi-arali (lãets, ghideri); acats-u feata cã lj-u-adusi araua
(expr: mira-lj lai)!; noaptea-aestã easti-arauã (lãeatsã); vinji oara-a arauãljei
(expr: a mirãljei atsea laea, a taxiratiljei)

§ arãeatsã (a-rã-ĭá-tsã) sf arãets (a-rã-ĭétsĭ) – (unã cu arãu3)
ex: arãetsli (lãetsli) a loclui cãdzurã pristi noi; tsi arãeatsã (taxirati) mari pãtsãm!; undzãli hirbea di arãeatsã; arãslu-a lui eara mplin di-arãeatsã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

balsam

balsam (bál-samŭ) sm fãrã pl – unã lugurii tsi s-aflã tu ritsina shi tu dzama-a ma multor soiuri di arburi shi arburits (di-aradã dit locurili caldi), cari ari unã anjurizmã mushatã sh-arãsitã di narea-a omlui, sh-cari s-bagã multi ori tu alifii shi yitrii trã harea tsi u ari tra s-vindicã arãnj sh-lãngori; balsãm, basan, barsam, valsam;
(expr: balsam (albu, arosh, etc.) = (i) soiuri di alifii shi yitrii (muljituri tsi anjurzescu mushat, ca shpirtul i balsamlu tsi lu au nuntru) cu cari s-vindicã multi ori omlu di arãnj sh-di dureri; (ii) zboarã dultsi, di vreari sh-di pãrigurii spusi a unui tsi easti cu inima grea, tra s-lu apuitueascã shi s-lu isihãseascã di jalea, nvirinarea, etc. tsi u-aducheashti tu suflit)
{ro: balsam}
{fr: baume}
{en: balm, balsam}

§ balsãm (bál-sãmŭ) sm fãrã pl – (unã cu balsam)
ex: cu balsãm arosh lj-tricurã dzindziili; balsãmlu albu easti bun cãndu ti doari pãntica

§ valsam (vál-samŭ) sm fãrã pl – (unã cu balsam)

§ basan (bá-sanŭ) sm fãrã pl – (unã cu balsam)
ex: basanlu di Venetii

§ barsam (bár-samŭ) sm fãrã pl – unã soi di plantã (earbã) dit cari s-fac yitrii, trã balsamlu tsi lu-ari nuntru
{ro: plantă medicinală}
{fr: plante médicamenteuse}
{en: species of balmy shrub}

§ mbãlsãmedz (mbãl-sã-médzŭ) vb I mbãlsãmai (mbãl-sã-máĭ), mbãlsãmam (mbãl-sã-mámŭ), mbãlsãmatã (mbãl-sã-má-tã), mbãlsãmari/mbãl-sãmare (mbãl-sã-má-ri) – bag yitrii (alifii, mihlemi) pisti-aranã tra s-u vindic; bag yitrii tu truplu-a unui mortu tra s-lu fac s-tsãnã shi s-nu-anjurzeascã ma multu chiro; bãlsãmedz, bãlsãmusescu; (fig: mbãlsãmedz = ljishuredz inima, apuituescu, pãrgursescu)
{ro: îmbălsăma}
{fr: embaumer}
{en: embalm}
ex: cara tu cãdeari sh-frãmsi doi dintsã, lji mbãlsãmã dzindzia (lj-bãgã yitrii pi dzindzii) shi-lj si vindicã; nji mbãlsãmash (fig: nj-ljishurash inima, mi-apuituish) cu-un zbor, pleaga tsi am; cum s-u mbãlsãmedz (fig: s-u-apuituescu), mãrata!

§ mbalsãm (mbál-sãm) vb I mbãlsãmai (mbãl-sã-máĭ), mbãlsãmam (mbãl-sã-mámŭ), mbãlsãmatã (mbãl-sã-má-tã), mbãlsãmari/mbãlsãmare (mbãl-sã-má-ri) – (unã cu mbãlsãmedz)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

fitilj

fitilj (fi-tíljĭŭ) sn fitilji/fitilje (fi-tí-lji) – hirlu di bumbac (shutsãt sh-adrat ca un spangu suptsãri) tsi s-bagã tu mesea-a tsearãljei (la unã candilã) tra si s-aprindã tseara (s-ardã shi s-da lunjinã); fitilji;
(expr:
1: nji s-astindzi fitiljlu = mor, va lji ncljid ocljilj;
2: lj-astingu fitiljlu = l-fac s-moarã; l-vatãm;
3: bag fitilji = bag zizanji; bag schinj; acats s-lu ntsap; bag angrãnji)
{ro: fitil, intrigă}
{fr: mèche (de lampe, de bougie), intrigue}
{en: wick (candle, lamp, intrigue}
ex: lampa nu ari fitilj; lj-s-asteasi fitiljlu
(expr: muri); lj-bagã fitilji
(expr: bagã zizanji, lu ntsapã, lj-bagã schinj, etc.); acãtsã sã ntsapã, s-bagã ntsãpãturi, fitilji la vãsiljelu

§ fitilji2/fitilje (fi-tí-lji) sf fitilji/fitilje (fi-tí-lji) – (unã cu fitilj)
ex: lj-bãgã fitilji
(expr: lj-bãgã muzavirlichi, zizanji; bãgã schinj, angrãnji)

§ fitili/fitile (fi-tí-li) sf fitili/fitile (fi-tí-li) – (unã cu fitilj)
ex: lamba nu-ari fitili; lj-bãgã fitili tu pleagã tra s-nu s-astupã; norã-sa-lj bagã fitili
(expr: u ntsapã, lj-bagã muzavirlichi); tsi badz fitili?
(expr: tsi badz schinj?)

§ nfitilj (nfi-tíljĭ) vb I nfitiljai (nfi-ti-ljĭáĭ), nfitiljam (nfi-ti-ljĭámŭ), nfitiljatã (nfi-ti-ljĭá-tã), nfitiljari/nfitiljare (nfi-ti-ljĭá-ri) – bag un fitilj la unã candilã (tsearã); aprindu fitiljlu di la tsearã (candilã);
(expr: nfitilj = bag fitilj, bag zizanji; bag schinj; bag angrãnji)
{ro: pune fitil, da foc la fitil}
{fr: allumer la mèche}
{en: light the wick}
ex: voi s-aflu masturlu tsi lu nfitilje
(expr: lj-bãgã schinj) ashi

§ nfitiljat (nfi-ti-ljĭátŭ) adg nfitiljatã (nfi-ti-ljĭá-tã), nfitiljats (nfi-ti-ljĭátsĭ), nfitiljati/nfitiljate (nfi-ti-ljĭá-ti) – tsi-lj s-ari bãgatã (apreasã) fitiljlu
{ro: (fitil) pus, dat foc}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

gangrenã

gangrenã (gán-gre-nã shi gan-gré-nã) sf gangreni/gangrene (gán-gre-ni shi gan-gré-ni) – putridzãrea sh-moartea-a unei parti dit truplu a omlui (multi ori dit cicior i mãnã), cãndu nu mata aproachi sãndzi di itia cã ari unã lãngoari
{ro: cangrenă}
{fr: gangrène}
{en: gangrene}
ex: pleaga acãtsã gangrenã; el u curã gangrena-aestã

§ cangrenã (cán-gre-nã shi can-gré-nã) sf cangreni/cangrene (cán-gre-ni shi can-gré-ni) – (unã cu gangrenã)

§ gãngrinisescu (gãn-gri-ni-sés-cu) vb IV gãngri-nisii (gãn-gri-ni-síĭ), gãngriniseam (gãn-gri-ni-seámŭ), gãngrinisitã (gãn-gri-ni-sí-tã), gãngrinisiri/gãngrinisire (gãn-gri-ni-sí-ri) – fac gangrenã (tu-unã parti a truplui)
{ro: face cangrenă}
{fr: gangrener}
{en: gangrene}
ex: cara-lj gãngrinisi bratslu, lipsi s-lj-ul talji

§ gãngrinisit (gãn-gri-ni-sítŭ) adg gãngrinisitã (gãn-gri-ni-sí-tã), gãngrinisits (gãn-gri-ni-sítsĭ), gãngrinisiti/gãngrinisite (gãn-gri-ni-sí-ti) – tsi-ari faptã gangrenã
{ro: care a făcut cangrenă}
{fr: gangrené}
{en: gangrened}

§ gãngrinisiri/gãngrinisire (gãn-gri-ni-sí-ri) sf gãngrinisiri (gãn-gri-ni-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu unã parti di trup acatsã gangrenã
{ro: acţiunea de a face cangrenă}
{fr: action de gangrener}
{en: action of gangrening}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mãritsãscu

mãritsãscu (mã-ri-tsắs-cu) (mi) vb IV mãritsãi (mã-ri-tsắĭ), mã-ritsam (mã-ri-tsámŭ), mãritsãtã (mã-ri-tsắ-tã), mãritsãri/mãritsãre (mã-ri-tsắ-ri) – li fac lucrili ma lãi di cum suntu
{ro: înrăutăţi}
{fr: empirer}
{en: worsen, grow worse}
ex: poati pleaga si s-mãritsascã? (si s-facã ma lai di cum easti?)

§ mãritsãt (mã-ri-tsắtŭ) adg mãritsãtã (mã-ri-tsắ-tã), mãritsãts (mã-ri-tsắtsĭ), mãritsãti/mãritsãte (mã-ri-tsắ-ti) – tsi easti (faptu s-hibã) ma-arãu di cum easti
{ro: înrăutăţit}
{fr: empiré}
{en: worsened, grown worse}

§ mãritsã-ri/mãritsãre (mã-ri-tsắ-ri) sf mãritsãri (mã-ri-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu lucrili s-mãritsãscu
{ro: acţiunea de a (se) înrăutăţi; înrăutăţire}
{fr: action de s’empirer}
{en: action of worsening, of growing worse}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pleagã

pleagã (pleá-gã) sf pledz (plédzĭ) – aguditurã (tãljiturã, ntsãpãturã, guvã, etc.) faptã tu truplu-a unui om (pravdã, etc.) cu un lucru (cheatrã, cãtsut, penurã, tufechi, etc.); pliyii, aranã, ranã, yirã, aguditurã;
(expr:
1: lj-dau di pleagã = lu-agudescu aclo iu-l doari, lj-dzãc zboarã tsi nu lu-arãsescu, lu zgrãm aclo iu nu-lj yini ghini;
2: nu-nj dishcljidi (discoapirã) pleaga (veaclji) = nu-adu aminti cripãrli tsi-am avutã
{ro: rană}
{fr: blessure, plaie}
{en: wound}
ex: pleaga (pliyia) a mea nu ari tsiva; pleagã (aranã) adãncoasã; shi-lj fatsi pleagã-arauã; nu mutreashti pleaga-lj (arana-lj) di pri cap; truplu lj-easti tut pledz (arãnj)

§ pliyii/pliyie (pli-yí-i) sf pliyii (pli-yíĭ) – (unã cu pleagã)

§ pliguescu (pli-gu-ĭés-cu) (mi) vb IV pliguii (pli-gu-íĭ), pligueam (pli-gu-ĭámŭ), pliguitã (pli-gu-í-tã), pliguiri/pliguire (pli-gu-í-ri) – agudescu pri cariva shi-lj fac unã pleagã (di-aradã cu curshumea dit unã tufechi i arãvoli); pligusescu, arãnescu, rãnescu, lãvuescu, lãvusescu, agudescu
{ro: răni (cu armă de foc)}
{fr: blesser (par une balle)}
{en: wound, injure (by firearm)}
ex: l-pliguirã (lu-arãnirã) tu cheptu; lu pligui (lãvui) la brats shi la cicior; Ianina mi pliguirã

§ pliguit (pli-gu-ítŭ) adg pliguitã (pli-gu-í-tã), pliguits (pli-gu-ítsĭ), pliguiti/pliguite (pli-gu-í-ti) – tsi easti agudit (di-unã curshumi, di-un cãtsut, di-unã cheatrã, etc.); pligusit, arãnit, rãnit, lãvuit, lãvusit, agudit;
(expr: inimã pliguitã = inimã nvirinatã)
{ro: rănit (cu armă de foc)}
{fr: blessé (par une balle)}
{en: wounded, injured (by firearm)}
ex: lu-adusirã pliguitlu (aguditlu, arãnitlu) pi bratsã; cu inima pliguitã (aguditã) di curshumi; ishi Cola cu caplu aplicat sh-cu inima pliguitã
(expr: cu inima nvirinatã)

§ pliguiri/pliguire (pli-gu-í-ri) sf pliguiri (pli-gu-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva pligueashti icã easti pliguit; pligusiri, arãniri, rãniri, lãvuiri, lãvusiri, agudiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn