DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ahuri/ahure

ahuri/ahure (a-hú-ri) sf ahuri (a-húrĭ) – binai i udã tu cari sh-aflã apanghiul, suntu hrãniti shi bãneadzã prãvdzãli; damã, patos, pleantsã, plentsã, staulã;
(expr: nj-adun caljlji tu ahuri = nj-tsãn gura ncljisã sh-nu dzãc tsiva)
{ro: grajd}
{fr: écurie}
{en: stable}
ex: aclo tu ahuri suntu prãvdzãli; mash tu unã ahuri un cal mãca ordzu; trapsi tu-ahuri s-aleagã un cal; calu bun s-vindi dit ahuri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

alimurã

alimurã (a-li-mú-rã) sf alimuri/alimure (a-li-mú-ri) – loari di lucri cu zorea (furtu); lucrili tsi s-lja (s-furã) di-atselj tsi amintarã un polim di la-atselj tsi-l chirurã polimlu (i lumea-a lor); pradã, spolji, pljashcã, pleashcã, pleacicã, eamã, yeamã, yeaghmã, gengã, ghengã, zulumi
{ro: jaf}
{fr: pillage}
{en: looting}
ex: u featsirã alimurã (u featsirã pradã = u mprãdarã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

aplec1

aplec1 (a-plécŭ) (mi) vb I aplicai (a-pli-cáĭ), aplicam (a-pli-cámŭ), aplicatã (a-pli-cá-tã), aplicari/aplicare (a-pli-cá-ri) – fac tsiva (cariva) s-dipunã ma nghios (si sã ncljinã, si sã nduplicã, etc.) di-aco nsus iu s-aflã; mi ncljin (nji nduplic mesea) s-ljau tsiva di nghios; mi ncljin shi aprochi s-fac tsi-nj si caftã;
(expr:
1: lj-aplec narea (nãrli) = ãl fac si s-aducheascã ma njic fatsã di mini; l-fac si s-cãmãruseascã (si s-alavdã) ma putsãn, l-fac si s-aducheascã ma putsãn pirifan, l-cãtãdixescu, l-cãtãfronisescu, ãlj frãngu narea, ãlj ljau njirlu, ãl fac sã sh-adunã coada, l-fac sã-sh dipunã urecljili, etc.;
2: nji li-aplec urecljili; nj-aplec coada = mi dau nãpoi, trag mãna, isihãsescu, mi molj, mi-arushinedz;
3: iu nj-aplec caplu = iu stau, iu nj-aflu-un apanghiu)
{ro: apleca, înclina; supune}
{fr: baisser, pencher, incliner; plier; soumettre}
{en: lower, incline, lean, tilt, bend over; subdue}
ex: apleacã-ti (nduplicã-ts mesea) s-ljai tsi-ts cãdzu mpadi; s-aplicã (sã ncljinã, s-diplusi) s-bea apã; s-apleacã iu discalic; calu s-aplica (dipunea cu truplu); el s-aplicã s-lji shushutescu tsiva la ureaclji; aushlu aplicã (dipusi cu mãna) ureaclja; apleacã-ti niheamã (ncljinã-ti, scadi-ts tinjia, ascultã-l) cã tini eshti cama njic; apleacã-nj-ti shi-nj ti fã padi; s-aplicã (si ncljinã) casa shi va s-aruzueascã; s-aplica (s-njicshura, s-astin-dzea) dip foclu; apleacã (astindzi) troarã tseara; apleacã (fã-u ma njicã) niheam lampa; lj-u-aplicai narea
(expr: l-cãtãdixii, l-feci si s-aducheascã ma njic di cum s-pistipsea el cã easti); li-aplicã urecljili
(expr: deadi nãpoi, s-mulje, s-arushinã); aplicarã coada
(expr: s-arushinarã) sh-fudzirã afurishalui

§ aplicat1 (a-pli-cátŭ) adg aplicatã (a-pli-cá-tã), aplicats (a-pli-cátsĭ), aplicati/aplicate (a-pli-cá-ti) – tsi ari faptã tsiva (cariva) s-dipunã (si sã nduplicã) ma nghios di-aclo iu eara cama nsus; plicat, ncljinat, dipus, etc.; (fig:
1: aplicat = cãtãdixit, ipucrit, anvãlit, tãpinusit; expr:
2: cu nãrli aplicati = cãtãdixit)
{ro: aplecat, înclinat; supus}
{fr: baissé, penché, incliné; plié; soumis}
{en: lowered, inclined, leaned, tilted, bent over; subdued}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

aranã

aranã (a-rá-nã) sf arãnj (a-rãnjĭ) – aguditurã (tãljiturã, ntsãpãturã, guvã, etc.) faptã tu truplu-a unui om (pravdã, etc.) cu un lucru (cheatrã, cãtsut, penurã, tufechi, etc.); ranã, pleagã, pliyii, yirã;
(expr:
1: lj-dau di aranã = lu-agudescu aclo iu-l doari, lj-dzãc zboarã tsi nu lu-arãsescu, lu zgrãm aclo iu nu-lj yini ghini;
2: nu dishcljidi (discoapirã) arana (veaclji) = nu-adu aminti cripãrli tsi-am avutã;
3: itsi cãni arana sh-alindzi = catiun sh-mutreashti di cripãrli-a lui;
4: bagã mãna pi-aranã = shtii (dzãtsi) trã tsi easti zborlu;
5: am unã-aranã tu inimã = mi doari, mi creapã un lucru)
{ro: rană}
{fr: blessure, plaie}
{en: wound}
ex: nj-feci mãna arãnj; nu dishcljidi-aranã veaclji cã doari

§ ranã (rá-nã) sf rãnj (rãnjĭ) – (unã cu aranã)
ex: nj-adrai ranã la cicior; am nã ranã tu inimã

§ arãnescu (a-rã-nés-cu) (mi) vb IV arãnii (a-rã-níĭ), arãneam (a-rã-neámŭ), arãnitã (a-rã-ní-tã), arãniri/arãnire (a-rã-ní-ri) – agudescu pri cariva shi-lj fac unã-aranã (di-aradã cu curshumea dit unã tufechi i arãvoli); rãnescu, pliguescu, pligusescu, lãvuescu, lãvusescu, agudescu
{ro: răni (cu armă de foc)}
{fr: blesser (par une balle)}
{en: wound, injure (by firearm)}
ex: u-avea arãnitã (pliguitã, lãvuitã) cu un curshum

§ arãnit (a-rã-nítŭ) adg arãnitã (a-rã-ní-tã), arãnits (a-rã-nítsĭ), arãniti/arãnite (a-rã-ní-ti) – tsi easti agudit shi-lj si fatsi unã aranã (di-unã curshumi, di-un cãtsut, di-unã cheatrã, etc.); rãnit, lãvuit, pliguit, pligusit, lãvusit, agudit
{ro: rănit (cu armă de foc)}
{fr: blessé (par une balle)}
{en: wounded, injured (by firearm)}

§ arãniri/arãnire (a-rã-ní-ri) sf arãniri (a-rã-nírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva arãneashti icã easti arãnit; rãniri, pliguiri, pligusiri, lãvuiri, lãvusiri, agudiri
{ro: acţiunea de a răni (cu armă de foc)}
{fr: action de blesser (par une balle)}
{en: action of wounding, of injuring (by firearm)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

arãu2

arãu2 (a-rắŭ) adg arauã (a-rá-ŭã), arãi (a-rắĭ), arali/arale (a-rá-li) – tsi lu-ariseashti s-facã lucri uruti; tsi ari hãri multu slabi (lãi, nibuni); narãu, nibun, slab, lai, tihilai, afishcu, andihristu, urut, cãni, ursuz, pãngãn, vombir, cãtrãcearcu, etc.; (fig:
1: arãu = tsi easti cu puteari; vãrtos, sãnãtos, etc.; expr:
2: ti bag arãu = spun la chivernisi (i altã lumi) lucri tsi-ai faptã shi nu vrei si sã shtibã; ti spun;
3: sh-nãinti arãu (apã tsi curã) sh-nãpoi vali arauã (urutã, lai) = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi nu shtii tsi s-facã cã, nu poati s-aflã tsi cali s-lja, cã tuti cãljurli suntu lãi)
{ro: rău, crud, câinos, ticălos; viguros}
{fr: mauvais, méchant, cruel, affreux; vigoureux}
{en: bad, wicked, evil, cruel; strong, vigorous}
ex: muljarea aestã easti arauã (tihilai); yeatrul ãnj deadi yitrii arali (uruti); cã-i fricã sh-lumea-arauã (slabã); va-nj ts-aflji moartea-arauã; arauã (vãrtoasã) mbãirari fatsi catãrca

§ rãu2 (rắŭ) adg rauã (rá-ŭã), rãi (rắĭ), rali/rale (rá-li) – (unã cu arãu2)

§ arãu3 (a-rắŭ) sn arali/arale (a-rá-li) shi arauã3 (a-rá-ŭã) sf arali/arale (a-rá-li) – hãrli tsi-l fac un lucru s-hibã multu-arãu (s-nu hibã dip bun); arãeatsã, lãeatsã, taxirati, ghideri, etc.;
(expr: araua = mira-atsea laea)
{ro: rău, răutate, nenorocire}
{fr: mal, méchanceté, malheur}
{en: evil, misfortune, calamity}
ex: nu s-adutsi n cali ni cu-arãulu (cu-arãeatsa) ni cu bunlu; cari ti nveatsã tr-arãu, nu ts-va bunlu; s-nu u-aflã arãulu (arãeatsa, taxirãtsli); s-nu u patã arãulu (s-nu cadã pri ea tuti lãetsli); cã eu, di-arãu (lãets), nu pot s-tsã spun; si-arucã n arãului (lj-cad tuti lãetsli pri cap); pats arãulu ma nu-ts talji; mash cã trapshu multi-arali (lãets, ghideri); acats-u feata cã lj-u-adusi araua
(expr: mira-lj lai)!; noaptea-aestã easti-arauã (lãeatsã); vinji oara-a arauãljei
(expr: a mirãljei atsea laea, a taxiratiljei)

§ arãeatsã (a-rã-ĭá-tsã) sf arãets (a-rã-ĭétsĭ) – (unã cu arãu3)
ex: arãetsli (lãetsli) a loclui cãdzurã pristi noi; tsi arãeatsã (taxirati) mari pãtsãm!; undzãli hirbea di arãeatsã; arãslu-a lui eara mplin di-arãeatsã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

arisescu

arisescu (a-ri-sés-cu) (mi) vb IV arisii (a-ri-síĭ), ariseam (a-ri-seámŭ), arisitã (a-ri-sí-tã), arisiri/arisire (a-ri-sí-ri) – aduchescu unã vreari sh-unã harauã tu cheptu (tu inimã, tu suflit) cãndu ved tsiva i cariva; ãnj platsi cariva i tsiva (cãndu-l am ãn fatsã); nj-intrã cariva i tsiva tu vreari (shi voi s-lu am, s-lji zburãscu, s-hiu cu el, etc.); mi hãrsescu cãndu-l ved sh-voi s-hiu cu cariva (sã zburãscu, s-lu am ãn fatsã, etc.); nj-lja hari; lj-fac hazi, bag (nj-intrã) tu oclju; nj-arãdi budza, nj-u va (nji s-aundzi) inima (suflitlu), etc.; arãsescu, plac, voi
{ro: plăcea}
{fr: plaire, agréer, aimer}
{en: like, love}
ex: si-nj ti veadã s-ti-ariseascã (s-lji intsrã tu oclju, s-ti va); tsiva nu sh-ariseashti (tsiva nu-sh va, nu-lj va inima); mi-arisi (nj-platsi) aestu gioni; ghela-a ta mi-ariseashti (u voi cã easti nostimã); lj-avea arisitã (lj-avea loatã hari) feata; va si s-aflã vãrnu cari s-mi-ariseascã (s-mi va) sh-mini

§ arisit (a-ri-sítŭ) adg arisitã (a-ri-sí-tã), arisits (a-ri-sítsĭ), arisiti/arisite (a-ri-sí-ti) – cari ari hãri tsi-l fac omlu s-lu (s-u) placã (ariseascã); arãsit, plãcut, vrut
{ro: plăcut, agreabil, simpatic}
{fr: plu, aimé; agréable, sympatique}
{en: liked, loved; pleasant, likable, agreable}

§ arisiri/arisire (a-ri-sí-ri) sf arisiri (a-ri-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ariseashti tsiva; atsea tsi-aducheshti cãndu ti-ariseashti tsiva i cariva; arãsiri, plãtseari, vreari
{ro: acţiunea de a plăcea, de a iubi; plăcere}
{fr: action de plaire, d’agréer, d’aimer; bon plaisir, gré, envie de plaire}
{en: action of liking, of loving; pleasure}

§ arãsescu (a-rã-sés-cu) (mi) vb IV arãsii (a-rã-síĭ), arãseam (a-rã-seámŭ), arãsitã (a-rã-sí-tã), arãsiri/arãsire (a-rã-sí-ri) – (unã cu arisescu)
ex: pri cari gioni sh-arãseashti (l-platsi), pri-atsel nãsã si sh-lu lja; mi-arãseashti (voi, nj-platsi) s-lucredz

§ arãsit (a-rã-sítŭ) adg arãsitã (a-rã-sí-tã), arãsits (a-rã-sítsĭ), arãsiti/arãsite (a-rã-sí-ti) – (unã cu arisit)
ex: arãsit (vrut) di lumea tutã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

arugoz

arugoz (a-ru-gózŭ) sn arugoazi/arugoaze (a-ru-gŭá-zi) – numã datã la ma multi turlii di erburi tsi pot s-creascã multu analti (pãnã la 4-5 metri) tu locuri vãltoasi (tu mardzinea di lacuri i arãuri), cu tru-plu veardi, suptsãri, corcan sh-cu noduri tu locuri-locuri, cu frãndzã lundzi, cu lilicili adunati stog tu-unã soi di schic dit chipita-a truplui, sh-dit cari s-fac mplitituri, ma multu aruguzinj shi meturi; trãscã, trescã, cãlami, rugoz, arãgoz, arugosh, arãgosh, stuf, shuvar
{ro: trestie, rogoz, papură, stuf}
{fr: roseau à balai}
{en: reed}

§ arãgoz (a-rã-gózŭ) sn arãgoazi/arãgoaze (a-rã-gŭá-zi) – (unã cu arugoz)

§ arugosh (a-ru-góshĭŭ) sn arugoashi/arugoashe (a-ru-gŭá-shi) – (unã cu arugoz)

§ arã-gosh (a-rã-góshĭŭ) sn arãgoashi/arãgoashe (a-rã-gŭá-shi) – (unã cu arugoz)

§ rugoz (ru-gózŭ) sn rugoazi (ru-gŭá-zi) – (unã cu arugoz)
ex: s-apleacã rugozlu (tresca); avea ashtirnutã oda tutã cu rugoazi

§ rãgoz (rã-gózŭ) sn rãgoazi (rã-gŭá-zi) – (unã cu arugoz)

§ rãgazi/rãgaze (rã-ghá-zi) sf rãgãzi (rã-ghắzĭ) – (unã cu arugoz)

§ rogosh (ro-góshĭŭ) sn rogoshuri (ro-gó-shĭurĭ) – (unã cu arugoz)

§ aruguzinã (a-ru-gu-zí-nã) sf aruguzinj (a-ru-gu-zínjĭ) – mplititurã di trupuri (shi frãndzã) di arugoz faptã ca unã chilimi tsi s-ashtearni mpadi; psanthã, psathã
{ro: rogojină}
{fr: natte de roseau, paillason}
{en: mat made of reeds, door mat}
ex: arucutits pri unã aruguzinã veaclji; lji nvãrti doilji tu unã aru-guzinã; u umsi aruguzina cu cãtrani; nitsi-aruguzinã nu-avea n casã, di oarfãnj tsi eara

§ ruguzãrii/ruguzãrie (ru-gu-zã-rí-i) sf ruguzãrii (ru-gu-zã-ríĭ) – loclu iu crescu shi s-aflã arugoazi; ducheani iu s-fac i s-vindu aruguzinj
{ro: loc unde cresc trestii; loc unde se fac sau vând rogojini}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

asescu

asescu (a-sés-cu) vb IV asii (a-síĭ), aseam (a-seámŭ), asitã (a-sí-tã), asiri/asire (a-sí-ri) – tu-aestã oarã yin sh-mi aflu tu-aestu loc; lu-aprochi sh-mi-adun cu el; lu-agiungu di dinãpoi; escu isea cu cariva; axescu, agiungu, nj-agiundzi, mi coc (trã poami, grãni, etc.);
(expr:
1: lj-asescu unã = lu-agudescu, lj-dau, ãlj plãscãnescu, unã pliscutã, unã pindzeari, un bush, etc.;
2: lji s-asirã dzãlili = lj-vinji oara, s-lji ncljidã ocljilj)
{ro: sosi, ajunge, a fi suficient, maturiza, coace}
{fr: arriver, atteindre, rejoindre, suffire, mûrir}
{en: arrive, atain, join, ripe, be sufficient}
ex: prindi s-asits (s-agiundzets) astarã n hoarã; cãnjlji lu-asirã (lu-agiumsirã) tu plai; pãnea nã aseashti (nã agiundzi); pearili asirã (s-featsirã, s-coapsirã) pri pom; nu-nj aseashti (agiundzi) mãcarea

§ asit (a-sítŭ) adg asitã (a-sí-tã), asits (a-sítsĭ), asiti/asite (a-sí-ti) – tsi ari agiumtã (ncljisã, axitã, umplutã) iuva; tsi s-ari adunatã cu cariva; axit, agiumtu, coptu (trã poami, grãni, etc.), agudit
{ro: sosit, ajuns, maturizat, copt}
{fr: arrivé, atteint, rejoint, suffi, mûri}
{en: arrive, atain, join, be sufficient, ripen}
ex: auãli nu suntu asiti (coapti)

§ asiri/asire (a-sí-ri) sf asiri (a-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu aseshti iuva; axiri, agiundzeari, umpleari, ncljideari, cutseari (trã poami, grãni, etc.), agudiri
{ro: acţiunea de a sosi, de a ajunge, de a maturiza; sosire, ajungere, maturizare, coacere}
{fr: action d’arriver, d’atteindre, de rejoindre, de suffire, de mûrir}
{en: action of arriving, of ataining, of joining, of being sufficient, of ripening)}
ex: cu asirea tsi featsi, dzãsi

§ axescu1 (ac-sés-cu) (mi) vb IV axii (ac-síĭ), axeam (ac-seámŭ), axitã (ac-sí-tã), axiri/axire (ac-sí-ri) – (unã cu asescu)
ex: axi (umplu, ncljisi, agiumsi, s-featsi) un an di cãndu muri; lji si axirã
(expr: bitisirã) dzãlili; lji s-avea axitã
(expr: lj-avea vinjitã chirolu); chicuta s-lu-axeascã (s-lu-agudeascã); mi axi (agudi) cu cheatra n cap; lji s-avea axitã (lj-avea vinjitã oara)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

astrãchescu1

astrãchescu1 (as-trã-chĭés-cu) vb IV astrãchii (as-trã-chíĭ), as-trãcheam (as-trã-chĭámŭ), astrãchitã (as-trã-chí-tã), astrãchi-ri/astrãchire (as-trã-chí-ri) – fac s-chearã (s-seacã) apa dit-unã baltã (lac, arãu, etc.); astãmãtsescu lãcrinjli dit oclji; (oaea) astãmãtseashti s-da lapti; astãmãtsescu apa tsi curã di la shoput; astrachi, astãrchescu, asturchescu, strãchescu, stãrchescu, sec, usuc; (fig:
1: astrãchescu = (i) beau tut, pãnã tu fundu; (ii) beau yin, arãchii, etc.; expr:
2: lj-astrãchescu unã = lj-dau unã pliscutã)
{ro: seca, opri (laptele de la oaie)}
{fr: (as)sécher, tarir, faire cesser (larmes, lait)}
{en: dry up (tears, milk), run dry}
ex: vai astrãcheascã apili; fãntãnjli ãlj astrãchirã (sicarã); fãntãna di unã etã astrãchi (sicã) dinãcali; arãulu avea astrãchitã (avea sicatã); un vimtu subtsãri shi caldu, li-astrãchi (li sicã) tuti apili; astrãchescu veara shoputli; oili astrãchirã (oili astãmãtsirã s-mata da lapti, sicã laptili-a oilor); lj-astrãchi (lji si curmã) laptili; astrãchea (fig: u bea pãnã tu fundu) scafa; lj-astrãchii
(expr: lj-ded, lj-plãscãnii) unã shuplea

§ astrachi (as-tráchĭŭ) vb IV astrãchii (as-trã-chíĭ), astrãcheam (as-trã-chĭámŭ), astrãchitã (as-trã-chí-tã), astrãchi-ri/astrãchire (as-trã-chí-ri) – (unã cu astrãchescu1)
ex: lj-u-as-trachi (fig: bea yin, arãchii, etc.) ghini

§ astrãchit1 (as-trã-chítŭ) adg astrãchitã (as-trã-chí-tã), astrãchits (as-trã-chítsĭ), astrãchi-ti/astrãchite (as-trã-chí-ti) – (lac, baltã, arãu, etc.) cari armasi fãrã apã di itia cã-lj si ari gulitã i sicatã; cari ari astãmãtsitã s-da lapti (oaea); astãrchit, asturchit, strãchit, stãrchit, sicat, uscat
{ro: care a secat, care a oprit de a da lapte; sec}
{fr: (as)séché, qui a cessé (donner du lait, couler des larmes)}
{en: dried up, runned dry};
ex: tricurã cuscrilj prit un arãu astrãchit (sicat); earam astrãchit (fig: nsitat multu, mortu di seati)

§ astrãchiri1/astrãchire (as-trã-chí-ri) sf astrãchiri (as-trã-chírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-astrãcheashti tsiva; atsea tsi s-fatsi cãndu apa cheari dit unã baltã (lac, arãu, etc.); astãrchiri, asturchiri, strãchiri, stãrchiri, sicari, uscari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

aush

aush (a-úshĭŭ) sm aush (a-úshĭ) shi aushanj (a-ú-shĭanjĭ) –
1: om tricut tu anj (tsi nu lj-u mata poati ca ma ninti); alghit (tu peri), behlu, bitãrnu, burhonj, mosh, moashi (muljari), pleacã, pljacã, veclju, ghiush, geagi, prezvit, tot;
2: strãaush, strãush, straush, pap, pap-aush, strãpap, stripãrinti, strãpãrinti;
(expr:
1: aush ca Dumnidzã; aush tsi lu-agãrshi moartea; aush tsi lu-agãrshi Dumnidzã = om multu aush;
2: aushlji vor pãni moali = aushlji vor feati tiniri)
{ro: bătrân, vechi, strămoş}
{fr: vieux, vieil, vieillard, ancien; aïeul, ancêtre}
{en: old one, ancient; ancestor, forefather}
ex: tsi-i un aush adunat bush? (angucitoari: cuceanlu); un aush cu patrudzãts di cãmesh nviscut (angucitoari: cuceanlu); un aush cu percea lungã; aushlu nã fatsi mari tinjii; cãt aush s-hibã omlu, bana-i dultsi; aush, aush ca Dumnidzã
(expr: multu aush); aush, cã dzãtseai cã lu-agãrshi Dumnidzã
(expr: multu aush); aush, di cãndu bãneadzã sh-moartea lu-agãrshi
(expr: multu aush); aushlu-i sturlu a casãljei; du-ti la pap-aushlu atsel; vidzush aush vitsearcu, ahtari sh-tinir fu; gioacã-aush cu perlu cair; cavai di hoara tsi nu-ari aush; gioni-armãn, di iu aushlj-a (strãaushlj-a) noshtri s-fitarã; aushlji vor pãni moali
(expr: vor muljeri tiniri) sh-yin veclju

§ aushescu1 (a-u-shĭés-cu) vb IV aushii (a-u-shíĭ), ausham (a-u-shĭámŭ), aushitã (a-u-shí-tã), aushiri/aushire (a-u-shí-ri) – (trã oaminj) nj-tricurã anjlji sh-agiumshu aush; (trã unã hãlati) tricurã anjlji sh-nu mata easti sh-ahãntu bunã ca ma ninti (nu mata easti bunã s-tsã fats lucrul, icã ishirã alti hãlãts noi cama buni); nj-algheashti perlu, alghescu, anvicljedz, bãtãljusescu, mbitãrnescu, mushescu (tri muljeri), nvicljedz, nvicljescu, vicljedz, vicljescu
{ro: îmbătrâni, (se) învechi}
{fr: vieillir, devenir vieux, devenir suranné}
{en: get old}
ex: tini aushish (mbitãrnish), Gardani; amãndoilji aushim (nã featsim aushanj); nu-arãdi di aush, cã sh-tini vai s-ausheshti; aushi fari shi-lj si featsi perlu ca fuljorlu; cum lu nvitsã Hristolu pãnã aushi; si-lj hibã agiutor, cã de! avea aushitã sh-nãsã

§ aushit (a-u-shítŭ) adg aushitã (a-u-shí-tã), aushits (a-u-shítsĭ), aushiti/aushite (a-u-shí-ti) – tsi easti tricut tu anj; tsi s-ari faptã veclju; tsi ari perlji alghi (di-aushatic); alghit (perlu), anvicljat, bãtãljusit, mbitãrnit, mushitã (trã muljeri), nvicljat, nvicljit, vicljat, vicljit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn