DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

dijgljin

dijgljin (dij-gljínŭ) (mi) vb I dijgljinai (dij-glji-náĭ), dijgljinam (dij-glji-námŭ), dijgljinatã (dij-glji-ná-tã), dijgljinari/dijgljinare (dij-glji-ná-ri) – arup (scot, dispartu, etc.) pãrtsã dit un lucru; arup, scot, es, dispartu, scot dit arãdãtsinã, etc.; (fig: dijgljin = lji fac sã ncaci, bag ngrãnji, zizanji, ntsãpãturi, schinãturi, muzavirlãchi)
{ro: dejghina, detaşa, separa}
{fr: détacher, séparer, désunir, diviser}
{en: detach, separate, divide}
ex: alantu trup di chiparish s-dijgljinã (ishi) dit arãdãtsinã; alumachea di mer va si s-dijgljinã (va s-arupã, va s-cadã)

§ dijgljinat (dij-glji-nátŭ) adg dijgljinatã (dij-glji-ná-tã), dijgljinats (dij-glji-nátsĭ), dijgljinati/dijgljinate (dij-glji-ná-ti) – (lugurii) tsi-lj s-ari aruptã (scoasã, etc.) pãrtsã; (parti) tsi easti aruptã dit unã lugurii; (arburi) tsi-ari alumãchili-arupti di-unã furtunã; aruptu, scos (dit arãdãtsinã)
{ro: dejghinat, detaşat, separat}
{fr: détaché, séparé, désuni, divisé}
{en: detached, separated, divided}
ex: la faglu dijgljinat (sicat, cu-alumãchili uscati, arupti sh-cãdzuti; surpat dit arãdãtsinã)

§ dijgljina-ri/dijgljinare (dij-glji-ná-ri) sf dijgljinãri (dij-glji-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi candu tsiva s-dijgljinã
{ro: acţiunea de a dejghina, de a detaşa, de a separa; dejghinare, detaşare, separare}
{fr: action de détacher, de séparer, de désunir, de diviser}
{en: action of detaching, of separating, of dividing}
ex: prunjlji s-uscarã di dizgljinãri

§ dizgljin (diz-gljínŭ) (mi) vb I dizgljinai (diz-glji-náĭ), dizgljinam (diz-glji-námŭ), dizgljinatã (diz-glji-ná-tã), dizgljina-ri/dizgljinare (diz-glji-ná-ri) – (unã cu dijgljin)
ex: di vimtu mari nã si dizgljinarã (nã s-arupsirã sh-li chirurã alumãchili) doi platanj

§ dizgljinat (diz-glji-nátŭ) adg dizgljinatã (diz-glji-ná-tã), dizgljinats (diz-glji-nátsĭ), dizgljinati/dizgljinate (diz-glji-ná-ti) – (unã cu dijgljinat)

§ dizgljinari/dizgljinare (diz-glji-ná-ri) sf dizgljinãri (diz-glji-nắrĭ) – (unã cu dijgljinari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

evil

evil (é-vilŭ) adg evilã (é-vi-lã), evilj (é-viljĭ), evili/evile (é-vi-li) – lucru i prici tsi easti multu di multu mari; (om, arburi) tsi easti multu mari, analtu sh-vãrtos; ghigantu, galjaman, tiriu, div, balavancu
{ro: uriaş}
{fr: géant}
{en: giant}
ex: evil (ghigantu) cum nu easti vãrnu; vedz platanj grei shi evilj (multu-analtsã, ghigantsã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

fãnirusescu

fãnirusescu (fã-ni-ru-sés-cu) (mi) vb IV fãnirusii (fã-ni-ru-síĭ), fãniruseam (fã-ni-ru-seámŭ), fãnirusitã (fã-ni-ru-sí-tã), fãnirusi-ri/fãnirusire (fã-ni-ru-sí-ri) – mi-aspun (es, mi duc) dininti-a cuiniva; li-aspun lucrili ma limpidi (tra s-hibã ma lishor trã aduchiri); alãncescu, alincescu, andzãmedz, ndzãmedz, furni-sescu, pãrãstisescu, pãrãstãsescu, (mi-)aspun, dau, dau cap, scot cap, azvom, fitrusescu (dit loc)
{ro: apărea, clarifica}
{fr: (se) montrer, apparaître; rendre clair}
{en: show; clarify}
ex: lj-si fãnirusi (lj-si alãnci) tu yis

§ fãnirusit (fã-ni-ru-sítŭ) adg fãni-rusitã (fã-ni-ru-sí-tã), fãnirusits (fã-ni-ru-sítsĭ), fãnirusiti/fã-nirusite (fã-ni-ru-sí-ti) – tsi s-aspuni dininti-a cuiniva; tsi ari datã (scoasã) cap; alãncit, alincit, andzãmat, ndzãmat, furnisit, pãrãstisit, pãrãstãsit, etc.
{ro: apărut, clarificat}
{fr: montré, apparu; rendu clair}
{en: shown; clarified}

§ fãnirusiri/fãniru-sire (fã-ni-ru-sí-ri) sf fãnirusiri (fã-ni-ru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-fãniruseashti tsiva i cariva; alãnciri, alinciri, andzãmari, ndzãmari, furnisiri, pãrãstisiri, pãrãstãsiri, etc.
{ro: acţiunea de a apărea; apariţie, clarificare}
{fr: action de (se) montrer, d’apparaître; de rendre clair; apparition}
{en: action of showing; of clarifying; appearance}

§ nifãnirusit (ni-fã-ni-ru-sítŭ) adg nifãnirusitã (ni-fã-ni-ru-sí-tã), nifãnirusits (ni-fã-ni-ru-sítsĭ), nifãnirusiti/nifãnirusite (ni-fã-ni-ru-sí-ti) – tsi nu easti fãnirusit; tsi nu s-ari aspusã dininti-a cuiniva; tsi nu-ari datã (scoasã) cap; nealãncit, nealincit, neandzãmat, nindzãmat, nifurnisit, nipãrãstisit, nipãrãstãsit, etc.
{ro: nearătat}
{fr: non montré, non apparu}
{en: not shown, unshown}

§ nifãnirusiri/nifãnirusire (ni-fã-ni-ru-sí-ri) sf nifãnirusiri (ni-fã-ni-ru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-fãniruseashti tsiva i cariva; nealãnciri, nealinciri, neandzãmari, nindzãmari, nifurnisiri, nipãrãstisiri, nipãrãstãsiri, etc.
{ro: acţiu-nea de a nu se arăta}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

galjaman

galjaman (ga-ljĭa-mánŭ) adg galjamanã (ga-ljĭa-má-nã), galjamanj (ga-ljĭa-mánjĭ), galjamani/galjamane (ga-ljĭa-má-ni) – lucru i prici tsi easti multu di multu mari; (om) tsi esti multu mari, analtu sh-vãrtos; evil, ghigantu, tiriu, div, balavancu
{ro: colos}
{fr: grand, colosse}
{en: giant}
ex: mari, mari, galjaman (ghigantu); deadirã di un galjaman (tiriu, evil) di om; scoati caplu un stihiu galjaman dit nã guvã di platan

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lumachi/lumache

lumachi/lumache (lu-má-chi) sf lumãchi (lu-mắchĭ) – brats (limnos) tsi creashti di pri truplu-a unui arburi (pom) i creashti di pri un altu brats limnos ma gros; alumachi, alãmachi, alneauã, angheauã, cãrcoci, crancã, crangã, creangã, grangã, dãrmã, drãmã, deagã, degã, dushcu; ramurã, ram
{ro: ramură}
{fr: branche, ra-meau}
{en: branch}
ex: lj-criscurã multi lumãchi; deadi la catiun cãti unã lumachi veardi di chin; mi nfãrmãcai cu schinjlji di-alumachi; lãili mãnj di toamnã trãdzea lumãchi azvarna; vãrã pravdã, lj-u intrã a lumachiljei sh-u mãcã cu frãndzã cu tut

§ alumachi/alumache (a-lu-má-chi) sf alumãchi (a-lu-mắchĭ) – (unã cu lumachi)
ex: un platan cu alumãchili teasi; cuclu bati pi-alumachi; cãdea di pri alumãchi; alumãchili s-frãngu di poami; tut ma s-dipunea di pri alumachi; frãndzãli s-arupea shi cãdea di pri alumãchi

§ alãmachi/alãmache (a-lã-má-chi) sf alãmãchi (a-lã-mắchĭ) – (unã cu lumachi)

§ lumãchitsã (lu-mã-chí-tsã) sf lumãchitsã (lu-mã-chí-tsã) – njicã lumachi; climbuci, aluneauã, dãrmãtseauã, surtseauã
{ro: rămurea}
{fr: petite branche}
{en: small branch}
ex: plãntã aestã lumãchitsã (njicã-alumachi)

§ alumãchios (a-lu-mã-chĭósŭ) adg alumãchioasã (a-lu-mã-chĭŭá-sã), alumãchiosh (a-lu-mã-chĭóshĭ), alumãchioasi/alumãchioase (a-lu-mã-chĭŭá-si) – (arburi, pom) tsi ari multi shi ndisati alumãchi; digos
{ro: rămuros}
{fr: branchu, rameux}
{en: with many branches}

§ alneauã (al-neá-úã) sf alnei (al-néĭ) shi alneali/alneale (al-neá-li) – (unã cu lumachi)
ex: cu birbilj pri cati alneauã

§ aluneauã (a-lu-neá-úã) sf alunei (a-lu-néĭ) – njicã alneauã; dãrmãtseauã, surtseauã, lumãchitsã
{ro: rămurea}
{fr: petite branche}
{en: small branch}
ex: di alunei (njits alumãchi) crivati-lj featsi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

petur

petur (pé-turŭ) sn peturi/peture (pé-tu-ri) –
1: frãndzã di-aloat teasã suptsãri, cu cari s-fatsi pita; frãndzã di aloat teasi suptsãri n casã, uscati sh-fapti cumãts njits (tra s-tsãnã pãnã earna), tsi suntu hearti cu oauã sh-cu cash tra si s-mãcã (ca tãmaci, ca macaroani di casã);
2: acupirãmintul multu suptsãri, faptu di-unã lugurii muljitoasã (ca apa, bueaua, untulemnul, etc.) tsi anvileashti un lucru; lugurii tsi easti arãspãnditã putsãn cãti putsãn pristi fatsa-a unei alti lugurii i namisa di alti dauã lugurii
(expr: (galbin) ca peturlu di tsearã = easti multu galbin la fatsã, ca tseara)
{ro: foaie de plăcintă; strat}
{fr: pâte feuilletée don’t on fait la “pita”; pâte feuilletée mise en morceaux; couche}
{en: dough made specifically in thin, puffy sheets for Macedonian “pita”; layer, stratum}
ex: peturi pisti peturi pãnã n tser, si li-arneshti cu meturi tut nu cher, ma cãndu yini atsel fãrã trup, pri tuti li mãcã ca un lup (angucitoari: vimtul sh-niorlji); peturlu pri cãrpitor s-tindi; prota peturlu di prisuprã, apoea veardzãli; nãs ca petur di tsearã
(expr: galbin tu fatsã ca tseara); galbini ca peturli di tsearã; pulbirea peturi pri fatsa-a ljei s-teasi; peturi cu oauã sh-cu lapti; dada adarã pitã cu peturi multi; si stãteari s-misuri peturli, nu mãts pitã vãrãoarã; cashlu bun s-lja peturi, peturi; featsim peturi trã earnã; mãcãm peturi (tãmaci) aseara

§ mpeatur (mpeá-turŭ) vb I mpiturai (mpi-tu-ráĭ), mpituram (mpi-tu-rámŭ), mpituratã (mpi-tu-rá-tã), mpiturari/mpiturare (mpi-tu-rá-ri) – tindu aloatlu tra s-lu fac peturi (di pitã); bag un petur (faptu dit unã lugurii) pristi fatsa-a unui lucru; mpituredz, mpetur
{ro: tinde foi de plăcintă}
{fr: étendre la pâte pour faire les feuilles de “pita”}
{en: make puffy sheets of dough}

§ mpituredz (mpi-tu-rédzŭ) vb I mpiturai (mpi-tu-ráĭ), mpituram (mpi-tu-rámŭ), mpituratã (mpi-tu-rá-tã), mpiturari/mpiturare (mpi-tu-rá-ri) – (unã cu mpeatur)

§ mpetur (mpé-turŭ) vb I mpiturai (mpi-tu-ráĭ), mpituram (mpi-tu-rámŭ), mpituratã (mpi-tu-rá-tã), mpiturari/mpiturare (mpi-tu-rá-ri) – (unã cu mpeatur)
ex: tora intrã tu cãpisteari ca sã mpeturã (sã ntindã peturi); cashlu gras sã mpeturã (s-disfatsi peturi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn