DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

platan

platan (plá-tanŭ) sm platanj (plá-tanjĭ) – arburi-analtu sh-mushat, tsi creashti cu truplu veardi shi gros (tsi poati s-agiungã pãnã la 1m), cu coaji sivã cari s-disfatsi ca peturi-peturi suptsãri di pi truplu-a arburilui, cu-unã curunã mari dit cari es lumãchi groasi, multu disfapti sh-teasi, cu frãndzãli mãri tsi sh-u-aduc cu-unã palmã di om, cu fructili adunati stog ma multi tu-un loc, ca unã topã, cu cuditsa lungã tsi sta earna pri arburi; pi truplu-a arburilui; platãn, plãtin, paltãn, paltin, rapun, plãtãnic, plãtãnjeu
{ro: platan, paltin}
{fr: platane}
{en: plane tree}
ex: ved un shoput, sum un platan; s-culcã sum platan; s-nu durnjits sum platan, ma s-misurats trei stremati di la nãs diparti sh-aclo s-vã culcats; seara agiungu la platan, un platan cu alumãchili teasi shapti urghii largu; lã dimãndã s-nu s-culcã sum platan

§ platãn (plá-tãnŭ) sm pla-tãnj (plá-tãnjĭ) – (unã cu platan)

§ plãtin (plã-tínŭ) sm plãtinj (plã-tínjĭ) – (unã cu platan)

§ paltãn (pál-tãnŭ) sm paltãnj (pál-tãnjĭ) – (unã cu platan)

§ paltin (pál-tinŭ) sm paltinj (pál-tinjĭ) – (unã cu platan)
ex: nj-si discurma sum aumbra di paltin

§ plãtãnic (plã-tã-nícŭ) sm platãnits (plã-tã-nítsĭ – platan njic; plãtãnjeu
{ro: platan mic}
{fr: petit platane}
{en: small plane tree}

§ plãtãnjeu (plã-tã-njĭéŭ) sm plãtãnjei (plã-tã-njĭéĭ) – (unã cu plãtãnic)

§ plãtãnami/plãtãname (plã-tã-ná-mi) sf fãrã pl – multimi di platanj; pãduri di platanj
{ro: pădure de platani}
{fr: forêt de platanes}
{en: forest of plane trees}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

platã

platã (plá-tã) sf plãts (plắtsĭ) – atsea (paradzlji, mistolu) tsi-lj si da a omlui cati stãmãnã (cati dzuã, cati mes) trã lucrul tsi-l fatsi trã domnu-su cari lu-arugã; atsea (paradzlji) tsi da omlu trã un lucru tsi lu-acumpãrã; atsea (paradzlji, axaguraua, discumpãrarea, mushtinarea, etc.) tsi-lj si da a unui trã bunlu (i arãulu) tsi-l featsi; arugã, rugã, lufe, misto, pagã
{ro: leafă, plată}
{fr: salaire; paiement}
{en: salary; payment}
ex: lja platã (misto, arugã) bunã trã lucrul tsi-l fatsi; sh-lo platã (mushtinari, discumpãrari) dupã faptili-a lui; tuts acumpãra, tuts sã ndridzea la platã (s-da pãradzlji ti-atseali tsi acumprarã); mãcarã, biurã shi vinji oara sh-la platã (s-da pãradzlji ti-atseali tsi-avea mãcatã sh-biutã); mãc cu platã (dau tsiva trã tsi mãc); si-l poartã pescul shi s-lja sh-plata; coarda shi funea va s-hibã plata (atsea tsi va lã si facã) a atsilor cari nu va s-poatã s-li dizleagã atseali trei ntribãri

§ plãtescu (plã-tés-cu) (mi) vb IV plãtii (plã-tíĭ), plãteam (plã-teámŭ), plãtitã (plã-tí-tã), plãti-ri/plãtire (plã-tí-ri) – dau paradz trã un lucru tsi lu-acumpãr (trã mãcarea tsi-u fac la hani, trã casa tsi u anichisescu, etc.); dau paradz (misto, arugã, etc.) cati stãmãnã (mes, an, etc.) a atsilui tsi lucreadzã trã mini; lj-dau tsiva (mi discumpãr) a unui tsi-nj featsi un bun (i arãu); fac tsiva tra s-ascap di unã ipuhreusi tsi u am fatsã di cariva; pãltescu, discumpãr, mushtinedz, etc.;
(expr:
1: plãtescu ca pãrmãteftu = plãtescu curat, cu paradzlji dats tu mãnã, unãshunã, cum lipseashti;
2: plãtescu ca preftul = plãtescu tinjisit, fãr di altã, pãnã la-atsel dit soni pãrã;
3: mi plãtescu di tini = tsã plãtescu tutã borgea tsi ts-aveam sh-ascãpai di tini;
4: u plãtescu cu caplu = (tr-atseali tsi-am faptã) va mor, va-nj cher bana, va mi vatãmã;
5: lj-u plãtescu = nj-u scot ahtea pri un tsi-nj featsi-arãu)
{ro: plăti, răsplăti}
{fr: payer, récompenser}
{en: pay, reward}
ex: nu va s-nã plãteascã ndreptul a nostru; Dumnidzã veci (mash) s-lj-u plãteascã; sh-plãti borgea tsi-avea; nu pot s-tsã plãtescu (discumpãr) bunãteatsa; sh-plãti ca preftu

§ plãtit (plã-títŭ) adg plãtitã (plã-tí-tã), plãtits (plã-títsĭ), plãtiti/plãtite (plã-tí-ti) – tsi s-ari datã pãradzlji trã lucrul acumpãrat; tsi sh-ari loatã mistolu trã lucrul tsi fatsi; tsi easti discumpãrat trã bunlu (arãulu) faptu; tsi ari ascãpatã di ipuhreusea tsi-avea cu-atseali tsi-ari faptã; pãltit, discumpãrat, mushtinat, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

plãtari/plãtare

plãtari/plãtare (plã-tá-ri) sf plãtãri (plã-tắrĭ) – partea di nsus-dinãpoi a truplui di om, tsi nchiseashti la umiri shi dipuni nghios cãtrã mesi; un di dauãli oasi lãrdzi shi suptsãri cu trei cohiuri tsi s-aflã dinãpoi sum umiri di-unã parti sh-di-alantã a truplui di om; pãltari, pultari, spatã, spalã;
(expr:
1: ãnj ljau (lj-aspun) plãtãrli= fug, u-angan cãtsauã, li cãlescu, li-aspel, etc.;
2: lj-bag (lj-aspun) plãtãrli= lu-agunescu, lu-apãrãtsescu, lu-alas, lu-agãrshescu, nu-lj fac chefea, nu-l dau di mãnear, etc.;
3: am plãtãri sãnãtoasi = lj-u pot, escu sãnãtos, pot s-portu furtii greali deanumirea, pot s-aravdu multi, etc.);
4: am plãtãri = am ndoapir, am cari s-mi-aveaglji, s-mi afireascã di dushmanj shi di arãets;
5: nj-poati plãtarea = hiu gioni, acshu s-lu fac un lucru;
6: nu-nj mãcã plãtarea tsara = nu nj-u poati vãrnu;
7: nu-nj dau plãtarea cu nãs = nu mi uidisescu cu el;
8: lu-agudescu pri plãtari = ãl diznjerdu, ãl hãidipsescu; lj-aspun vreari)
{ro: spate, omoplat, umeri}
{fr: épaule, omoplate, éclanche}
{en: shoulder, shoulder blade}
ex: ncarcã pi plãtãri sinduchea; dã-nj unã plãtari (spatã) di birbec; l-fricã pi plãtãri; plãtarea (spata) aspuni cã un di noi va chearã; ncarcã-l cãt pots cã ari plãtãri sãnãtoasi
(expr: lj-u poati, easti sãnãtos, poati s-aravdã multi); ari plãtãri
(expr: ari pri cari si s-andoapirã, cari s-lu-aveaglji, cari s-lu afireascã di dushmanj shi di arãets); nu nã dãm plãtarea cu nãs
(expr: nu nã uidisim cu el); lj-aspusirã plãtãrli
(expr: fudzirã); sh-lo plãtarea
(expr: fudzi, li cãli); plãtãrli!
(expr: s-fudzim, tsi-ashtiptãm!); si-sh lja plãtãrli
(expr: s-fugã); nu-am plãtari
(expr: nu-am andoapir, nu-am cari s-mi-agiutã, s-mi-aveaglji); lj-bãgã plãtãrli
(expr: u-apãrãtsi, u-alãsã, u-agãrshi)

§ plãtãros (plã-tã-rósŭ) adg plãtãroasã (plã-tã-rŭá-sã), plãtãrosh (plã-tã-róshĭ), plãtãroasi/plãtãroase (plã-tã-rŭá-si) – cari easti cu plãtãrli lãrdzi; pãltãros, pultãros, diplarcu, bãtalcu
{ro: spătos}
{fr: qui a des larges épaules}
{en: broad shouldered}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

adavgu

adavgu (a-dáv-gu) (mi) vb III, II shi I adapshu (a-dáp-shĭu) shi adãvgai (a-dãv-gáĭ), adãvgam (a-dãv-gámŭ) shi adãvdzeam (a-dãv-dzeámŭ), adapsã (a-dáp-sã) shi adaptã (a-dáp-tã) shi adãvgatã (a-dãv-gá-tã), adavdziri/adavdzire (a-dáv-dzi-ri) shi adãvdzea-ri/adãvdzeare (a-dãv-dzeá-ri) shi adãvgari/adãvgare (a-dãv-gári) – alichescu un lucru di altu tra s-lu fac ma mari (ma bun, ma largu, etc.); l-fac s-creascã (l-mãrescu) un lucru; alichescu, mãrescu, crescu, avgãtsescu, avdag
{ro: adăuga, creşte, multiplica}
{fr: joindre, ajouter, accroître, augmenter, multiplier}
{en: attach, add, grow, multiply}
ex: macã easti ashitsi, adapsi (dzãsi sh-alti zboarã) picurarlu, mi duc; adapsi amirãlu; li-adãvgã lucrili; vrem s-nã adãvgãm (s-nã mãrim) avearea; adapsi (l-mãri) murlu nica un cot; Dumnidzã s-u adavgã pi chetri shi pi leamni [zbor tsi-l dzãtsi preftul a lumiljei cãndu bitiseashti bisearica tra s-lã si ducã tuti lucrili ambar]; lj-adapshu (lj-mãrii, lj-criscui) plata; s-adãvgarã ninga trei guri; Dumnidzã s-ts-adavgã dzãlili (s-ti facã s-bãnedz ma multu)

§ adaptu (a-dáp-tu) adg adaptã (a-dáp-tã), adaptsã (a-dáp-tsã), adapti/adapte (a-dáp-ti) – (lucrul) tsi-lj s-ari alichitã unã cumatã tra s-lu facã ma mari; (cumata) tsi easti alichitã la un lucru tra s-lu facã ma mari; alichit, mãrit, criscut, avgãtsit, avdãgat
{ro: adăugat, crescut, multiplicat}
{fr: joint, ajouté, accru, augmenté, multiplié}
{en: attached, added, grown, multiplied}
ex: cãmeasha easti adaptã (lji s-adãvgã, s-mãri cu unã cumatã)

§ adapsu (a-dáp-su) adg adapsã (a-dáp-sã), adapshi (a-dáp-shi), adapsi/adapse (a-dáp-si) – (unã cu adaptu)

§ adãvgat (a-dãv-gátŭ) adg adãvgatã (a-dãv-gá-tã), adãvgats (a-dãv-gátsĭ), adãvgati/adãvgate (a-dãv-gá-ti) – (unã cu adaptu)

§ adavdziri/adavdzire (a-dáv-dzi-ri) sf adavdziri (a-dáv-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-adavgã tsiva; adãvdzeari, adãvgari, alichiri, mãriri, crishteari, avgãtsiri, avdãgari
{ro: acţiunea de a adăuga, de a creşte, de a multiplica; adăugare, creştere, multiplicare}
{fr: action de joindre, d’ajouter, d’accroître, d’augmenter)}
{en: action of attaching, of adding, of growing}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

arugã2

arugã2 (a-rú-gã) sf arudz (a-rúdzĭ) – atsea (paradzlji, mistolu) tsi-lj si da a omlui cati stãmãnã (mes) trã lucrul tsi-lj lu fatsi a domnu-sui tsi lu-apuitui; atsea tsi-lj si plãteashti trã lucrul tsi-lj fatsi unãoarã un lucrãtor (paradzlji, plata), di la-atsel tsi-l puiteashti; rugã, lufe, misto, pagã, platã;
(expr:
1: lj-talj unã arugã = dzãc (astãsescu) tsi arugã va-lj dau trã lucrul tsi va-nj facã;
2: lj-artisescu aruga = lj-mãrescu plata, mistolu)
{ro: leafă, salariu, plată}
{fr: salaire; appointement fixe; paie, gages}
{en: salary; payment}
ex: lja bunã arugã aclo iu lucreadzã; aruga-a mea easti njicã; s-ligã domnu-nj s-nj-artiseascã aruga
(expr: sã-nj mãreascã plata); va sã-lj si talji
(expr: sã-lj si astãseascã, ndreagã) unã arugã

§ rugã2 (rú-gã) sf rudz (rúdzĭ) – (unã cu arugã2)
ex: huzmichear cu rugã (misto, lufe); sã-nj dai ruga (plata, paga)

§ arughedz (a-ru-ghĭédzŭ) (mi) vb I arugai (a-ru-gáĭ), arugam (a-ru-gámŭ), arugatã (a-ru-gá-tã), arugari/arugare (a-ru-gá-ri) – lj-tãxescu paradz (unã arugã) a unui ma s-lucreadzã trã mini; lj-dau lucru (ca huzmichear, picurar, etc.); intru huzmichear (ma multu picurar) cu arugã la un domnu; l-puitescu pri cariva sã-nj facã un lucru; arog, nrug, ãnrug, pãitescu, puitescu
{ro: angaja, tocmi}
{fr: engager (un travailleur); entrer en service; se placer comme domestique}
{en: hire (a servant); be hired for work}
ex: mi arugai (intrai cu-arugã) la un celnic sh-mi feci picurar; lu-arugã s-pascã caljlji; tatã-su lu-avea arugatã picurar; aclo s-arugã tinirlu Cota cu 300 di grosh tu mes; dusi di s-arugã aljurea; mutri s-lu-arugheadzã iuva

§ arog (a-rógŭ) (mi) vb I arugai (a-ru-gáĭ), arugam (a-ru-gámŭ), arugatã (a-ru-gá-tã), arugari/arugare (a-ru-gá-ri) – (unã cu arughedz)

§ arugat (a-ru-gátŭ) adg arugatã (a-ru-gá-tã), arugats (a-ru-gátsĭ), arugati/arugate (a-ru-gá-ti) – tsi-lj s-ari tãxitã paradz tra s-lucreadzã trã cariva; tsi easti pãitit tra s-facã un lucru; tsi ari intratã huzmichear (picurar) cu-arugã; nrugat, ãnrugat, pãitit, puitit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

axayi

axayi (ac-sáyĭŭ) sn axayiuri (ac-sá-yĭurĭ) – fãrina tsi u tsãni mu-rarlu ca platã (tu loc di paradz) di la oaminjlji tsi yin s-lã si matsinã grãnili
{ro: plată în natură, uium}
{fr: le prix des services du meunier, la quantité de farine retenue par le meunier}
{en: quantity of flour kept by the miller as payment for the service rendered}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cap

cap (cápŭ) sn capiti/capite (cá-pi-ti) – partea di nai ma nsus a trup-lui di om iu s-aflã ncljisã midua (acupiritã prisuprã di per, sh-cu fatsa iu s-aflã ocljilj, narea, urecljili, gura, etc.); (fig:
1: cap = atsel tsi easti ma mari tu-unã parei di oaminj, cãp, cãpii, ma marli, mãimar; expr:
2: cap-di-cãni = yeatsã (hiintsã) dit pãrmiti tsi easti ca unã soi di lamnji cu truplu di om shi caplu di cãni;
3: cap di alj (tseapã, prash) = arãdãtsina-a aljlui (a tseapãljei, a prashlui) tu cari s-aflã partea tsi s-mãcã (dupã tsi easti curat di peaji);
4: nu-ari nitsiun cap di alj = easti multu ftoh, cã nu-ari macar un cap di alj tra s-mãcã;
5: cap di cãshcãval = aroatã ntreagã di cãshcãval;
6: cap di tsãtsã = gurgulj, chipita-a tsãtsãljei (dit cari sudzi njiclu, laptili di mumã);
7: cap di-arãu = ahiursiri di-arãu, izvur;
8: caplu-a corlui = atsel tsi s-aflã tu nchisita (caplu) a corlui shi, giucãndalui, lu tradzi dupã el;
9: cap di vearã, a vearãljei = nchisita, intrata-a vearãljei;
10: cap di paradz, cap = capital, capitalj, paradz bãgats tu-unã alishvirishi;
11: (ljau, ahiursescu, apãrnjescu) di la cap = nchisescu ditu-ahiurhitã;
12: cap di carni = cap lishor, tsi nu mindueashti ghini;
13: cap di gai = om tsi easti niheamã ca glar, lishor di minti, etc.;
14: cap di cheatrã, cap gros; cap greu; cap di tar (di crinã, di grij, di shinic, di tãgari, di mulari, di schizari, di ghegan, di vurgar, etc.) = om tsi easti cãpos, tsi u tsãni pi-a lui sh-atumtsea cãndu tuts alantsã dzãc altã soi, tsi nu para easti dishteptu, tsi-aducheashti greu sh-peanarga atseali tsi-lj si dzãc, etc.;
15: cap gol = (i) cap neacupirit di mãndilã i cãciulã shi (ii) un tsi nu-ari tsiva n cap, tsi nu mindueashti ghini, tsi easti lishor tu minti, glar;
16: dupã cap sh-cãciula = cata cum easti omlu, ashi-lj si uidisescu tuti;
17: nu-am minti n cap = (i) hiu multu nvirinat; (ii) nu minduescu (giudic) ghini, glãrii di minti di fac ahtãri glãrinj, etc.;
18: caplu fatsi, caplu tradzi; cap ai, tsi u vrei mãdua?; cap ai, minti tsi-ts lipseashti!; iu nu-i cap, cavai di cicioari = zbor tsi s-dzãtsi a unui tsi pati tsiva, cãndu lucrili-lj si duc tuti anapuda shi (i) cãndu stepsul easti a lui, (ii) cãndu li fatsi tuti lucrili dupã mintea-a lui, fãrã sã ntreabã pri altu, (iii) cãndu nu s-mindueashti ghini ninti ca s-lu facã un lucru, etc.;
19: pãnã s-nu dai cu caplu di praglu di nsus, nu vedz praglu di nghios; cari sh-bati caplu la praglu di nsus, mutreashti la praglu di nghios = zborlu tsi-lj si dzãtsi a unui tsi u bagã mintea mash dupã tsi-l pati un lucru, tsi nu shtii ca si s-afireascã pãnã cãndu nu u pati ninti;
20: caplu tsi nu ntreabã multi vai tragã = zborlu tsi-lj si dzãtsi a unui tsi nu caftã urnimii di la altsã, ninti ca s-lu-adarã un lucru;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cheremi

cheremi (chĭe-ré-mi) sf pl(?) – lucru dat di (icã loat di la) cariva cu vreari shi fãrã platã (ca semnu di uspitsãlji, ca agiutor, etc.); doarã, pischesi, dar, harizmã
{ro: har, dar}
{fr: grâce, faveur}
{en: grace, favor}
ex: shi s-nã aveglji cu cheremea (harea) a ta

§ coremã (co-ré-mã) sf pl(?) – (unã cu cheremi)

§ cheremlãchi (chĭe-rem-lắ-chi) sf cheremlãchi (chĭe-rem-lắchĭ) – (unã cu cheremi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

ciulescu1

ciulescu1 (cĭu-lés-cu) (mi) vb IV ciulii (cĭu-líĭ), ciuleam (cĭu-leámŭ), ciulitã (cĭu-lí-tã), ciuliri/ciulire (cĭu-lí-ri) – nji mprustedz (analtsu, tindu) urecljili tra s-avdu ma ghini; nj-bag ureaclja s-avdu tsiva; ascultu, avdu tsi sã zburashti; aduchescu, bag oarã tsi s-fatsi deavãrliga; nciulescu;
(expr: ciulescu di diparti = avdu, aduchescu, ascultu cu cãshtigã; intru tu shubei)
{ro: ciuli (urechile), asculta, simţi}
{fr: chauvir (des oreilles), écouter, sentir}
{en: prick up (one’s ear); listen, feel}
ex: ciulii unãoarã urecljili, ma nu s-avdza tsiva; hiljlu di-amirã ciuli cu ureaclja shi avdã; sh-bãgã ureaclja, ciuleashti (ascultã); calu ciuli (anãltsã, teasi) urecljili; sta isih sh-ciuleashti di diparti
(expr: ascultã cu cãshtigã, avdi, aducheashti); sh-bãgã ureaclja tu loc sh-ciuleashti; cãndu ciuli (aduchi) cã s-aproachi oara s-creapã tufechea; s-ciulim (s-bãgãm oarã, s-aduchim) cum s-ascãlnã inima tu plãtari; ciulea (ascultã) ncoa; tserbul ciuleashti (tindi ureaclja, ascultã)

§ ciulit1 (cĭu-lítŭ) adg ciulitã (cĭu-lí-tã), ciulits (cĭu-lítsĭ), ciuliti/ciulite (cĭu-lí-ti) – (om, pravdã) tsi easti cu ureaclja anãltsatã, teasã; (zborlu) tsi lu-ari avdzãtã (ascultatã) cariva; tsi ari aduchitã, bãgatã oarã un lucru; nciulit
{ro: ciulit (urechile), ascultat, simţit}
{fr: chauvi (des oreilles), écouté, senti}
{en: who has pricked up (his ear); listened, felt}
ex: asculta cu urecljili ciuliti

§ ciuliri1/ciulire (cĭu-lí-ri) sf ciuliri (cĭu-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ciuleashti ureaclja (s-ciuleashti tsiva); nciuliri
{ro: acţiunea de a ciuli (urechile), de a asculta, de a simţi}
{fr: action de chauvir (des oreilles), d’écouter, de sentir}
{en: action of pricking up (one’s ear); of listening, of feeling}

§ ciul1 (cĭúlŭ) adg ciuli/ciule (cĭú-li), ciulj (cĭúljĭ), ciuli/ciule (cĭú-li) – (oai, cal, etc.) tsi ari urecljili njits, cip
{ro: (cal, oaie) cu urechi mici}
{fr: (cheval, mouton) qui a des petites oreilles}
{en: (horse, sheep) with small ears}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cunachi1/cunache

cunachi1/cunache (cu-ná-chi) sf cunãchi (cu-nắchĭ) – chin-druirea tsi u fatsi cariva dupã-unã cali lungã (tra s-dizvurseascã, s-mãcã shi s-doarmã); loclu iu chindrueashti cariva, di-aradã, dupã-unã dzuã di cali; shidearea tsi u fatsi tu-un loc (casã, hani, etc.), trã unã dzuã i ma multi, omlu tsi fatsi unã cali lungã; calea tsi u fatsi un om tu-unã dzuã; casa tsi u lja cu nichi cariva, iu va poatã si sta trã putsãn chiro
{ro: popas, locul unde se face popasul; drumul parcurs într-o zi}
{fr: lieu où l’on descend pendant le voyage, halte, étape; station; distance qu’on parcours un jour}
{en: place where someone stops to rest during a journey, eat and sleep; station, stop, halt; distance travelled during a day}
ex: mulili arujirã trã cunachi (tra s-chindrueascã); tutã lumea-i tu cunachi; lu-am cu mini ãn cunachi (shadi cu mini aoa iu chindru-im); iu sã s-ducã cunachi? (iu si sta dupã tsi-astãmãtseashti di cali?); la nã moashi trã cunachi (tra s-shadã s-doarmã), arbineslu yini seara; arucã sãnãtoasã cunachi tu plãtãri; mãni-avem cunachi lungã (cali lungã pãnã s-chindruim seara); cunachea va s-u-agiungã (va s-agiungã tu loclu iu u-avea tu minti s-chindrueascã); toamna, cunãchili (cãljurli) a armãnjlor suntu ma greali, dzuã njicã, neguri, ploiuri, lãschi; featsim cunachea (chindruim tu-un loc) ningã pãduri; featsim cunachi (astãmãtsim tra s-durnjim) nã searã Plevna; iu ai cunachea tini? (iu stai tini cu casa?); tora trã tora am cunachea la hani (stau la hani); cari ãnchiseashti dimneatsa, cãt peanarga s-imnã, cunachea va s-u-agiungã

§ cunacci (cu-nac-cí) sm, sf, adg cunaccioanji/cunaccioanje (cu-nac-cĭŭá-nji), cunacceadz (cu-nac-cĭádzĭ), cunaccioanji/cu-naccioanje (cu-nac-cĭŭá-nji) – nicuchirlu-a casãljei (a hanãljei) iu fatsi cunachi cariva
{ro: gazda locului unde se face un popas}
{fr: hôte (hôtesse) de la station où on fait une halte}
{en: host (hostess) of the station where someone stops during a journey}

§ cunacciu (cu-nac-cíŭ) sm, sf, adg cunaccii/cunaccie (cu-nac-cí-i), cunaccii (cu-nac-cíĭ), cunaccii (cu-nac-cíĭ) – (unã cu cunacci)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

dichi/diche

dichi/diche (dhí-chi) sf dichi (dhíchĭ) – atsea tsi fatsi omlu cari pricunoashti ndrepturli a unui; atsea tsi-aducheashti omlu cã fatsi cãndu-lj da a unui tsi-lj si cadi; atsea tsi fatsi cariva cãndu nu fatsi unã strãmbãtati; driptati, ndriptati, hachi; (fig: dichi = atsea (paradzlji) tsi-lj si da a omlui cati stãmãnã (mes) trã lucrul tsi-lj lu fatsi; lufe, arugã, rugã, misto, pagã, platã; expr:
2: lj-dau dichi a unui = dzãc cã-atseali tsi fatsi i dzãtsi suntu buni, dealihea;
3: am dichi = am ndriptati; atseali tsi dzãc i tsi fac suntu dealihea, ndreapti, nu suntu strãmbi;
4: lj-fac dichi a unui = lj-pricunoscu ndrepturli tsi li ari; lj-mirimitisescu nindriptatea tsi lj-u-am faptã altãoarã; lj-fac driptati;
5: lj-vinji di dichi = lj-u poati, shtii cum s-lu-azvingã, etc.
6: lj-vinji tu dichi = lji si ndreadzi huzmetea)
{ro: dreptate, justiţie}
{fr: raison, justice}
{en: right, justice}
ex: amintã la giudicatã cã el avea dichea; adzã sh-lo dichea (fig: aruga, mistolu) ma nu-sh pãlti borgea

§ dichigor (dhi-chi-ghórŭ) sm dichigori (dhi-chi-ghórĭ) – omlu nvitsat (cu sculii faptã maxus tr-aestu lucru) tsi easti arugat tra s-lja apãrarea-a omlui tsi easti adus la giudicatã cã ari faptã un stepsu, cã ari cãlcatã leadzea; avucat
{ro: avocat}
{fr: avocat}
{en: lawyer}

§ adichii/adichie (a-dhi-chí-i) sf adichii (a-dhi-chíĭ) – nidriptati, nindriptati, apadichii, hilieti, strãmbãtati
{ro: nedreptate}
{fr: injustice}
{en: injustice}

§ apadichii/apadichie (a-pa-dhi-chí-i) sf apadichii (a-pa-dhi-chíĭ) – (unã cu adichii)
ex: apadichia (nidriptatea) s-chearã

§ adic (á-dhicŭ) adg adicã (á-dhi-cã), adits (á-dhitsĭ), aditsi/aditse (á-dhi-tsi) – nidreptu, nindreptu, strãmbu
{ro: nedrept}
{fr: injuste}
{en: injust}

§ adica (á-dhi-ca) adv – nidreptu, nindreptu, strãmbu
{ro: pe nedrept}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn