DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

plasi/plase

plasi/plase (plá-si) sf fãrã pl – hiintsã, fãpturã, suflit di om, suflari di om, lumi, dunjai, lao, fisi, plazmã, dãmarã, soi, mileti, farã, etc.
{ro: făptură, fiinţă, lume, natură}
{fr: être, monde, parenté, nature}
{en: being, people, nature, kinship}
ex: toatã plasea (tutã dunjaea, tuti suflitli di om) plãndzea; multã plasi (lumi) easti adunatã; plasea (laolu, suflarea) tsi s-adunã; nj-tsã ved plasi (multã dunjauã); aljumtrea moari plasea (lumea) di apã; cum plasea (fisea) tu altu loc nu ari

§ plasã2 (plá-sã) sf fãrã pl – (unã cu plasi)
ex: plasã (farã, soi) di oaminj; tsi plasã (mileti, dãmarã) di oaminj suntu-aeshti cari au casa pi par?; plasa (miletea) a vurgarlor easti urãtã

§ plazmã (pláz-mã) sf plazmati/plazmate (pláz-ma-ti) – (unã cu plasi)
ex: Dimul al Nita plazmã (soi) cu noi; sã-sh hãriseascã mama-lj shi plazma-lj (soea-lj); plazmã (hiintsã, fãpturã) mushatã

§ plãsedz2 (plã-sédzŭ) (mi) vb I plãsai (plã-sáĭ), plãsam (plã-sámŭ), plãsatã (plã-sá-tã), plãsari/plãsare (plã-sá-ri) – di tsiva dip fac unã lugurii (tsi nu s-ari faptã vãrãoarã nãinti); fac, adar
{ro: crea, plăsmui}
{fr: créer, faire}
{en: create, make}
ex: mira tsi-l plãsã (lu-adrã); ahtãri vã ari plãsatã (featsi) Dumnidzã

§ plãsat2 (plã-sátŭ) adg plãsatã (plã-sá-tã), plãsats (plã-sátsĭ), plãsati/plãsate (plã-sá-ti) – tsi easti adrat di diptsiva
{ro: creat, plăsmuit}
{fr: créé, fait}
{en: created, made}
ex: eara plãsat (adrat) ahtari

§ plãsari2/plãsare (plã-sá-ri) sf plãsãri (plã-sắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-plãseadzã tsiva
{ro: acţiunea de a crea, de a plăsmui; creare, plăzmuire, creaţie}
{fr: action de créer, de faire; création}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ahtari/ahtare

ahtari/ahtare (ah-tá-ri) adg ahtari/ahtare (ah-tá-ri), ahtãri (ah-tắrĭ), ahtãri (ah-tắrĭ) – unã soi cu; aestã soi di; atari, aftari, tari, tadi, dina, filean
{ro: atare, cutare, astfel de…}
{fr: tel, pareil}
{en: such}
ex: pãnã tora nu vidzui ahtari (aestã soi di) mushuteatsã; ahtari (unã soi) mamã, ahtari (unã soi) hilj; ahtari cap, ahtari minti; ahtari cal, ahtari eapã; ahtari masti, ahtari portu, ahtari plasi; sh-tini ahtari sh-io ahtari; fã sh-dulmici tr-ahtari (tr-aestã soi di) vrutã; ahtari picurar, ahtãri cãnj; ahtãri (aestã soi di lucri) nu shtiu mini; gura-a ahtãror oaminj; s-aflã tu-amãrtii ahtãrlji

§ aftari/aftare (af-tá-ri) adg aftari/aftare (af-tá-ri), aftãri (af-tắrĭ), aftãri (af-tắrĭ) – (unã cu ahtari)
ex: nu-am vidzutã-aftari (ahtari) om; aftari lucru nu-i bun; tsi banã aftari! (ahtari!)

§ atari/atare (a-tá-ri) adg atari/atare (a-tá-ri), atãri (a-tắrĭ), atãri (a-tắrĭ) – (unã cu ahtari)
ex: tu atari (ahtari) hoarã; ãlj yini a amirãlui tu shtiri cã atari amirã yini sã-lj batã; vãrã nu putea s-dzãcã “atari”

§ tari/tare (tá-ri) adg tari/tare (tá-ri), tãri (tắrĭ), tãri (tắrĭ) – (unã cu ahtari)
ex: tari huzmichear

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

ciuplicheauã

ciuplicheauã (cĭu-pli-chĭá-ŭã) sf ciuplichei (cĭu-pli-chĭéĭ) – mul-timi di oaminj adunats tu-un loc; adunãturã di oaminj, di-aradã oarfãnj (di scarã ma dipusã) cu idyili hãri; lao, lumi, alumi, dunja-uã, dunjai, plasi, popul, cozmu
{ro: norod, lume, mulţime de oameni de clasă mai joasă}
{fr: populace, plèbe, bas peuple, foule}
{en: crowd, people of low social status}
ex: tsi shtii ciuplicheaua (lumea di-aradã)!

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cozmu

cozmu (cóz-mu) sm fãrã pl – tuts oaminjlji shi tuti lucrili dit ãntreglu loc, lugursiti deadun ca un singur ãntreg; multimi di oaminj adunats tu-un loc; multimi di oaminj tsi au idyili hãri (tsi pot s-hibã di idyea mileti, tsi pot facã idyiul lucru, tsi pot s-aibã idyiul scupo, etc.); lumi, alumi, dunjauã, dunjai, plasi, lao, popul, ciuplicheauã
{ro: lume, univers}
{fr: monde, univers}
{en: world. people, universe}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

dunjauã

dunjauã (du-njĭá-ŭã) sf dunjei (du-njĭéĭ) – multimi di oaminj adunats tu-un loc; multimi di oaminj tsi au idyili hãri (tsi pot s-hibã di idyea mileti, tsi pot facã idyiul lucru, tsi pot s-aibã idyiul scupo, etc.); tuts oaminjlji shi tuti lucrili dit ãntreglu loc; lumi, alumi, dunjai, cozmu, plasi, oaminj, lao, popul, ciuplicheauã
{ro: lume, mulţime}
{fr: monde, gens}
{en: world. people, crowd}
ex: dunjaua (lumea, laolu) a loclui tsi u vedz; mor cu elj tutã dunjaua (lume); ascultã shi zboarãli-a dunjauãljei (a lumiljei)

§ dunjai/dunjae (du-njĭá-i) sf dunjei (du-njĭéĭ) – (unã cu dunjauã)
ex: plãmsi nã dunjai (lumi) ntreagã; dunjaea-aestã easti ealani; s-featsi rizili tu dunjai; avdzã dunjaea tuti tsi-lj dzãsish

§ diunjai/diunjae (dĭu-njĭá-i) sf diunjei (dĭu-njĭéĭ) – (unã cu dunjauã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

fac

fac (fácŭ) (mi) vb III shi II feci (fécĭŭ), fãtseam (fã-tseámŭ), faptã (fáp-tã), fatsiri/fatsire (fá-tsi-ri) shi fãtseari/fãtseare (fã-tseá-ri) –
1: adar (tsiva, un lucru); plãsedz unã lugurii tsi nu s-ari adratã vãrãoarã ninti; (fig:
1: fac = (i) alãxescu paradz xenj tu paradz di-a loclui, di-unã tinjii tu altã tinjii, etc.; (ii) fug, mi duc, alag, cutriir; (iii) dzãc; (iv) (mi-)amintu, (mi) fet; (v) (mi) fac taha, (mi) prifac; (vi) (l-)cãndãrsescu, (lu-)apuaduc; (vii) fatsi = lipseashti, prindi, easti ghini; expr:
2: cu adãvgarea-a unui altu zbor dupã el, verbul “fac” agiutã la fãtsearea di alti verbi ca, bunãoarã: (i) fac pãzari = pãzãripsescu; (ii) fac mãyi = mãyipsescu; (iii) fac aveari = avutsãscu; (iv) fac aradã = arãdãpsescu; (v) nj-si fatsi njilã = njiluescu; (vi) fac lucri = lucredz; (vii) fac hãrgi (exudi) = hãrgiuescu (xudipsescu); etc.;
3: pomlu fatsi poami, ayita fatsi auã, agrili fac grãni, etc. = pomlu da poami, ayita da auã, agrili da grãni, etc.;
4: poamili (auãli, grãnili, etc.) s-fac = poamili (auãli, grãnili, etc.) asescu, s-coc;
5: cãt fatsi aestu lucru = tsi tinjii ari aestu lucru; cãt custuseashti (custiseashti) aestu lucru; cãt caftsã tr-aestu lucru;
6: feci unã tehni; feci araftu (dascal, preftu, etc.) = nvitsai unã tehni; nvitsai ti-araftu (ti dascal, ti preftu, etc.);
7: fac multu chiro (tu-un loc) = stau, armãn multu chiro (tu-un loc);
8: nj-fac chefea = fac tsi voi, tsi mi-arãseashti, cum nji sã ndreadzi huzmetea;
9: mi fac pri mini (tu zmeani, tu culpani) = nj-fac apa-atsea groasa (mi cac) pri mini (tu zmeani, tu culpani); nj-umplu zmeanili;
10: l-fac cumãts = l-vatãm;
11: nj-si featsi yislu = nj-inshi (axi, asi) yislu;
12: hiu di mumã faptu = escu multu gioni;
13: lj-fac tuts paradzlji ghini = lj-aspargu tuts paradzlji, lj-hãrgiuescu;
14: aljumtrea nu s-fatsi = cã vrei i cã nu vrei, lipseashti s-u fats;
15: cãts pãradz ãnj fatsi chealea = cãti pot s-fac, cãt escu acshu s-fac;
16: u fac naparti = fug, u cãrtsãnescu, li-aspel, u-angan cãtsaua, etc.;
17: lj-fac muntsãlj padi = alag pristi tut loclu, munti sh-padi;
18: fac zbor (cu cariva) = zburãscu, mi aduchescu (cu cariva);
19: nj-fac crutsea = (i) mi ncljin la Dumnidzã; (ii) mi ciudusescu;
20: nj-si pari cã mi fac ninga nãoarã = nj-easti multu ghini;
21: unã videari tsi-lj fac = cum ãl vidzui, dit oara tsi-l vidzui;
22: unã-nj fatsi (unã nj-easti, unã soi easti);
23: ãlj fac unã = lj-dau unã, lu-agudescu;
24: fãtsem zbor = n-aduchim, him sinfuni;
25: mi fac mari = crescu;
26: fã-ti ma nclo = du-ti, minã-ti ma nclo
27: fac carti = mi duc la sculii sã nvets carti)
{ro: face; comite; produce; evalua; valora, târgui; schimba (bani); preface; transforma, câştiga; cheltui; (se) distra; decide; realiza; (se) maturiza (coace); dirija; parcurge; coborî; sta, locui, zice; (se) naşte; fi; (se) ocupa; trebui; etc.}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

lumi/lume

lumi/lume sf lú-mi) sf lumi/lume (lú-mi) – multimi di oaminj adunats tu-un loc; multimi di oaminj tsi au idyili hãri (tsi pot s-hibã di idyea mileti, tsi pot facã idyiul lucru, tsi pot s-aibã idyiul scupo, etc.); tuts oaminjlji shi tuti lucrili dit ãntreglu loc; alumi, dunjauã, dunjai, cozmu, plasi, oaminj, lao, popul, ciuplicheauã;
(expr:
1: lumea-alantã = lumea (din tser) a mortsãlor, dit paradis sh-dit colasi;
2: mi duc (trag, escu) tu lumea-alantã = (i) lji ncljid ocljilj, mor, trag s-mor, escu mortu; (ii) dormu ahãndos; iii) nu nj-escu tu ori;
3: dzeami di lumi, hearbi di lumi = ari lumi multã, adunatã stog;
4: ca dit lumea alantã = lucru urut, ãnhiurãtor;
5: s-u-aspunj shi n lumea-alantã = zbor tsi s-dzãtsi cãndu cariva l-fuvirseashti pi-un altu cã va-lj facã tsiva tsi va u-aducã aminti tutã bana-lj;
6: cãndu va s-yinã (va s-toarnã) vãrnu dit lumea alantã = vãrãoarã; cã nu-ari om tsi vinji dit lumea-alantã;
7: lumi bunã = oaminj tinjisits, di fumealji bunã, di ugeachi, di mãnicã bunã, di scarã-analtã;
8: a mea-i lumea = bãnedz ghini, hiu hãrios, am di tuti;
9: a tsãia, a njia, sh-lumea tutã = s-dzãtsi trã atsel cari nu poati s-tsãnã un mistico sh-lu spuni la tutã dunjaea;
10: nj-ljau lumea n cap = fug iuva diparti (cã, aoa iu mi-aflu tora, easti tsiva tsi mi-ari cãrtitã multu); dupã mini, lumea s-chearã = nu-nj mi mealã dip di tsi pat altsã;
11: es tu lumi = es nafoarã tu migdani s-mi-aspun tra s-hiu vidzut di oaminj, di-aclo iu earam ncljis ãn casã, tra s-mi pruved, s-mi cãmãrusescu)
{ro: lume, societate, mulţime}
{fr: monde, socièté, gens}
{en: world. people, crowd}
ex: nã bisearicã fãrã intrari, hearbi di lumea tsi ari (angu-citoari: curcubeta); nu mutreshti tsi fatsi lumea?; vinji multã lumi ti dzua-a mea; nu fã tini sh-las s-dzãcã lumea; vai astuchi gura-a lumiljei?; gura-a ta s-ti scadã sh-a lumiljei s-ti-alavdã; bãneadzã tu lumi bunã
(expr: namisa di oaminj tinjisits, bunj); tuts eara-lj tu lumea-alantã
(expr: avea moartã); trapsi tu lumea-alantã
(expr: muri); lumea-aestã scãri, scãri easti; lumea-i scarã: altu s-alinã, altu dipuni; lumea acshi-i: altu arãdi, sh-altu plãndzi; om di lumi bunã
(expr: di fumealji bunã, di ugeachi); ea, lumea treatsi (laolu treatsi) n cali sh-di somnu s-sãturarã; cum mor lumi (oaminj); cãti plãnguri au lumea (oaminjlji); u lja di gushã, di dzãtseai, cã-a lui i lumea
(expr: di dzãtseai cã ari di tuti sh-cã di-aoa sh-ninti va bãneadzã hãrios); fumealja nu nj-u-alãsai si s-cãcãruseascã (si ngljatsã) la ushili a lumilor

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

plasã3

plasã3 (plá-sã) sf plasi/plase (plá-si) shi plãsi (plắsĭ) – aradã di lucri tsi s-aflã bãgatã ca un petur namisa di alti arãdz; aradã, petur, strat
{ro: strat, pală}
{fr: couche, strate}
{en: stratum}
ex: neaua acãtsã s-cadã plasi, plasi (arãdz, arãdz)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã